ISCOADA

ISCOADA ISCOADA este o platformă editorială de antropologie & științe sociale conexe adresată publicului larg

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!Actrița și regizoarea 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞𝐭𝐚 𝐋𝐞𝐟𝐭𝐞𝐫 s-a născut la Galați în 1982 și a jucat prima dată într-o piesă îna...
04/02/2026

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Actrița și regizoarea 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞𝐭𝐚 𝐋𝐞𝐟𝐭𝐞𝐫 s-a născut la Galați în 1982 și a jucat prima dată într-o piesă înainte să fi văzut vreun spectacol de teatru. Mai apoi, a jucat într-o producție regizată de Francis Ford Coppola înainte să-i fi văzut filmele.

Nicoleta este mama adoptivă a unei preadolescente. La câțiva ani după adopție, poartă o „sarcină geriatrică” – termen de specialitate pentru sarcinile de după 40 de ani, care implică riscuri crescute.În timpul lunilor de sarcină a înțeles inclusiv stigma pe care o trăiește o femeie în această perioadă vulnerabilă a vieții.

„𝐼̂𝑛 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎𝑡𝑎̆, 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑜𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒. 𝐴𝑚 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝐼𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧, 𝑖̂𝑛 𝑖𝑑𝑒𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑖𝑒𝑠̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑠𝑎̆, 𝑑𝑒 𝑎 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑜 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 - 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎̆ 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢-𝑚𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑡𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑔𝑒𝑎𝑏𝑎, 𝑣𝑜𝑖𝑎𝑚 𝑠𝑎̆-𝑚𝑖 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢. [...]
𝑚𝑎̆ 𝑢𝑖𝑡𝑎𝑚 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑜𝑟 [...] 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑙𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑎𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙 𝑐𝑎 𝑜 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎𝑡𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑜 𝑏𝑢𝑟𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆, 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑖𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑎̆. 𝐸𝑟𝑎𝑚 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑖̂𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑎𝑠𝑡𝑎... 𝐶𝑟𝑒𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑝𝑡̦𝑖𝑎 𝑎𝑠𝑡𝑎: 𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎𝑡𝑎̆, 𝑠𝑡𝑎𝑖 𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆. 𝑆𝑎𝑢 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒-𝑡̦𝑖 𝑏𝑢𝑟𝑡𝑎, 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑚.”

Nicoleta a născut în primăvara lui 2025 și în același an a devenit doctorandă a Universității de Arte din Târgu-Mureș, unde cercetează despre ce înseamnă să fii actriță/artistă însărcinată în mediul cultural instabil din România.

Un portret realizat de jurnalista 𝐇𝐢𝐥𝐝𝐞𝐠𝐚𝐫𝐝 𝐈𝐠𝐧𝐚̆𝐭𝐞𝐬𝐜𝐮 pentru ISCOADA și surprins de fotograful 𝐀𝐥𝐞𝐱 𝐁𝐮𝐬𝐮𝐢𝐨𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮.

🖤 𝐌𝐢-𝐚𝐦 „𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭” 𝐦𝐚𝐦𝐚𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐜𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫 𝐯𝐢𝐫𝐭𝐮𝐚𝐥. 𝐃𝐨𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐠𝐚𝐦𝐢𝐧𝐠 🖤Mamaia s-a născut în 1936 în județul C...
26/01/2026

🖤 𝐌𝐢-𝐚𝐦 „𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭” 𝐦𝐚𝐦𝐚𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐜𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫 𝐯𝐢𝐫𝐭𝐮𝐚𝐥. 𝐃𝐨𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐠𝐚𝐦𝐢𝐧𝐠 🖤

Mamaia s-a născut în 1936 în județul Constanța și a murit pe 1 ianuarie 2025. Nu a avut niciodată conturi pe rețelele sociale și nici n-a jucat vreun joc online. Cu toate acestea, din mai 2025 are un monument memorial în cimitirul din 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐥𝐚𝐫 𝐌𝐨𝐥𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐄𝐕𝐄 𝐎𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞. Cum se „memorializează” în lumea virtuală o viață fără urme digitale?

În lipsa unei prezențe digitale tradiționale, autorul își creează propriul ritual memorial plasând simboluri semnificative pentru povestea de viață a bunicei — grâu, pământ, mâncare — în Cimitirul Molea, un spațiu comunitar de doliu în cadrul jocului.

Cimitirul Molea a fost creat în 2007 de jucătorul Azia Burgi din containere-cadavre colectate din conflicte, inventând astfel profesia digitală de „îngrijitor de morminte". Peisajul memorial haotic și emoționant reflecta atunci natura emergentă a memorializării digitale, condusă de comunitate, și nu de o autoritate centrală.

În urma unui chestionar aplicat unui număr de 202 jucători, 75% vizitează rar cimitirul, iar emoțiile dominante sunt respectul (86%), tristețea (58%) și nostalgia (42%). Trei teme majore structurează analiza: 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆, 𝐜𝐨𝐧𝐞𝐱𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥.

Studiul aduce în discuție conceptul de „cibertanatologie” și teoriile medierii tehnologice, oferind o perspectivă antropologică asupra felului în care moartea, memoria și jocul se întâlnesc în spațiul digital contemporan.

Pelerinajul autorului la cimitir, unde plasează containerul cu grâu și mâncare pentru mamaia – creând un memorial care va rămâne cât timp va exista jocul – arată faptul că 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆, 𝐜𝐢 𝐨 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐝𝐨𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐮𝐦𝐚𝐧 𝐢̂𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐧.

Citește cel mai nou material ISCOADA, de 𝐌𝐢𝐡𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐯𝐫𝐚𝐦 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧, student la Master Antropologie SNSPA și absolvent al programului de Digital Society la Maastricht University.

Editat de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, cu ilustrații de 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐈𝐚𝐜𝐨𝐛, după fotografiile autorului.

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! 📷 𝐀𝐥𝐛𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜 𝐁𝐨𝐞𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝐉𝐞𝐧𝐧𝐲 𝐬̦𝐢 𝐌𝐚̆𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐚, 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐟𝐚𝐭̦𝐞𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐡𝐨𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐛𝐞𝐥𝐢𝐜Album...
24/01/2026

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! 📷 𝐀𝐥𝐛𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜 𝐁𝐨𝐞𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝐉𝐞𝐧𝐧𝐲 𝐬̦𝐢 𝐌𝐚̆𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐚, 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐟𝐚𝐭̦𝐞𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐡𝐨𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐛𝐞𝐥𝐢𝐜

Albumul fotografic al familiei Boerescu este mult mai mult decât o colecție de imagini. Este un spațiu activ în care se construiește și se negociază memoria familială, statutul social și rolurile de gen în Bucureștiul interbelic și postbelic. Prin el, două surori,Jenny și Mărioara Boerescu, apar ca două fațete distincte ale ethosului feminin interbelic, reflectând ce înseamnă să fii femeie într-o societate aflată la intersecția dintre tradiție și modernitate.

Jenny, dizeuza Bucureștiului interbelic, este mitizată în album prin repetarea și așezarea strategică a portretelor ei din ateliere de studio, în costume de scenă sau în ipostaze de artistă. Ea devine o vedetă legitimată de familie, iar spațiul vizual al albumului funcționează ca o scenă de casă în care Jenny este figura centrală, simbol al unei genealogii artistice și emoționale.

În contrast, Mărioara, sora mai mare, întruchipează „feminitatea” domestică, tradițională: o mamă de familie, prezentă în album prin nunți, reuniuni, vacanțe, într-o viață cu valențe casnice. Imaginile ei nu sunt cele ale unei figuri publice, ci ale unei femei a cărei memorie este înregistrată în exclusivitate în contextul familial, într-un spațiu de continuitate și tradiție.

Albumul nu prezintă pur și simplu toți membrii familiei, ci construiește un canon vizual, în care Jenny și Mărioara sunt figuri centrale, repetitive și explicite. Alți membri, în special bărbații și partenerii extrafamiliali, sunt prezentați mai discret, sau chiar excluși, ceea ce sugerează o ierarhie emoțională și identitară în care cele două femei apar ca poli de legitimitate.

Mai mult, funcționează ca un spațiu de legitimare care le acceptă și valorizează simultan pe Jenny – artista liberă și expansivă, și pe Mărioara – femeia de familie, discretă, în sfera domestică.

Prin el, ethosul feminin interbelic este înțeles nu ca un singur model, ci ca o tensiune între două idealuri – cel public și cel privat, cel cosmopolit și cel casnic, ambele conviețuind într-un singur spațiu vizual afectiv și ideologic.

De 𝐀𝐧𝐚-𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐈𝐫𝐢𝐚𝐧, cercetătoare în arte vizuale & artistă, cu fotografii din albumul familiei Boerescu. Editat de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞.

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!👁️‍🗨️ 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐳𝐢 – 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 (𝐚𝐮𝐭𝐨)𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥„𝐶𝑖𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑟𝑒𝑝𝑒𝑑𝑒 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒...
23/01/2026

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!👁️‍🗨️ 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐳𝐢 – 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 (𝐚𝐮𝐭𝐨)𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥

„𝐶𝑖𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑟𝑒𝑝𝑒𝑑𝑒 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛 𝑑𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎. 𝑀𝑎̆ 𝑔𝑖̂𝑛𝑑𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑎̆ 𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑐𝑖̂𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑡𝑖̂𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛. 0.2 𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑎̆-𝑚𝑖 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑒 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑖𝑚𝑖𝑎. 𝑆𝑎̆ 𝑠𝑖𝑛𝑐𝑟𝑜𝑛𝑖𝑧𝑒𝑧𝑒 𝑑𝑢𝑎𝑙𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑎𝑡𝑖̂𝑡 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑜𝑠𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑜 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒, 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎̆ 𝑠𝑖𝑚𝑡 𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆.”

Textul lui 𝐙𝐨𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐥𝐜𝐞𝐚 este diferit de narațiunile tradiționale despre consumul de substanțe, construite pe axa 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞-𝐫𝐮𝐢𝐧𝐚̆-𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞. Prin tonul său lucid, autoreflexiv și deliberat, autoarea vorbește despre droguri ca instrumente de ajustare a sensibilității, nu doar ca mijloace de evadare.

„𝑇𝑖𝑝𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒, 𝑐𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑟𝑔𝑖𝑡𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒 𝑎𝑡𝑖̂𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒, 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑑𝑒𝑧𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑖𝑏𝑟𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜-𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎. 𝑆̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎.”

Autoarea iese din moralitate și intră în istorie. Vorbește despre linia arbitrară dintre substanțe legale și ilegale și despre definițiile drogurilor în funcție de epocă, interese de stat și Big Pharma. În loc de „𝑑𝑟𝑜𝑔𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎”, textul lansează întrebări precum: cine decide ce este drog? cine controlează producția și distribuția? de ce sunt tolerate stimulentele productive și demonizate 𝑑𝑜𝑤𝑛𝑒𝑟𝑒𝑙𝑒 inducătoare de huzur?

Citește un eseu marcant, scris la persoana întâi, despre consumul de substanțe ca un răspuns imperfect, riscant, dar complet de înțeles la lipsa de control, presiunea conformării, performanță și frica de emoții.

𝐙𝐨𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐥𝐜𝐞𝐚 expune consumul ca mecanism de reglaj – între frică și presiune, între nevoia de pauză de la sine și cea de a rămâne prezentă în propria viață. Linkul, mai jos.

Editat de Laura-Maria Ilie
Ilustrații de Ramona Iacob
--------------------------------------------------------------------------
𝐙𝐨𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐥𝐜𝐞𝐚 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑏𝑒𝑙𝑖𝑐𝑎̆, 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑟𝑒𝑡𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐻𝑒𝑛𝑟𝑖𝑒𝑡𝑡𝑒 𝑌𝑣𝑜𝑛𝑛𝑒 𝑆𝑡𝑎ℎ𝑙 (1900-1984), „𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑧𝑖 𝑠̦𝑖 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒” (1942), 𝑠̦𝑖 𝑝𝑠𝑒𝑢𝑑𝑜𝑛𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑡𝑒𝑥𝑡.
--------------------------------------------------------------------------
𝑅𝑢𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑢𝑟𝑖 𝐼𝑆𝐶𝑂𝐴𝐷𝐴 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑗𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙𝑖𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑭𝒍𝒐𝒓𝒆𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑪𝒂𝒔𝒔𝒐𝒏𝒏𝒆𝒕.

Culturii naționale nu i se dedică o zi liberă, așadar o sărbătorim prin muncă chiar la Iași, în orașul culturii. Diseară...
15/01/2026

Culturii naționale nu i se dedică o zi liberă, așadar o sărbătorim prin muncă chiar la Iași, în orașul culturii. Diseară de la 19 la Negru Zi coffee & arts, în cadrul Talks IAȘI: Cui aparține orașul? Traficul, construcțiile și păsările Iașului, cu gazda Mădălina Cocea și cei 3 invitați: Corina Forăscu, Mihai Bulai și Oana Filip.

Imagine: Radio România Muzical

Fie că vorbim despre indivizi, entități private sau animale conviețuitoare, orașul poate servi, pe de-o parte, ca spațiu...
13/01/2026

Fie că vorbim despre indivizi, entități private sau animale conviețuitoare, orașul poate servi, pe de-o parte, ca spațiu incluziv și adaptat nevoilor tuturor rezidenților, iar pe de altă parte, drept teren de luptă urbană pentru mobilitate și funcționalitate, dar și pentru profit. Iașul nu face excepție.

Dezbatem despre cine și de ce se luptă pentru revendicarea spațiului public și cm sunt dispuse micro-comunitățile să se implice în transformarea urbană a orașului, în cadrul🗣️ #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟗. Împreună cu:

👉 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐨𝐫𝐚̆𝐬𝐜𝐮: promotoare și educatoare în domeniul mediului (cu focus pe ornitologie) și coordonatoarea voluntarilor Societății Ornitologice Române – sucursala Iași. Ca formare academică este matematiciană convertită spre informatică, cu un doctorat în Inteligență Artificială. Creează legături între oameni, spațiul urban și mediul natural, considerând că orașul aparține celor care îl observă, îl îngrijesc și se implică în transformarea lui.

👉 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐢: ghid, strateg și educator în turismul ieșean, prodecan și lector univ. dr. la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, interesat de Geografia Turismului, Planificarea și Amenajarea Turistică și Dezvoltarea Teritorială Durabilă.

👉 𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐩: face community building de 13 ani, a construit comunități online și offline deopotrivă, și este autoarea newsletterului „Lipici în comunitate." Crede în puterea poveștilor de a aduce oamenii împreună și de a genera schimbare.

Într-un dialog moderat de 🎤 𝐌𝐚̆𝐝𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐞𝐚, specialistă în comunicarea științei (cu 20 de ani de experiență în transformarea cercetării într-un limbaj accesibil și relevant pentru public).

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Detalii mai jos!

🗣️ #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢📅 𝐈𝐚𝐬̦𝐢, 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢...
12/01/2026

🗣️ #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢

📅 𝐈𝐚𝐬̦𝐢, 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟗-𝟐𝟏
📍 @𝐍𝐞𝐠𝐫𝐮 𝐙𝐢 - 𝐜𝐨𝐟𝐟𝐞𝐞 & 𝐚𝐫𝐭𝐬 / 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐚𝐜𝐡𝐞 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐮𝐳𝐳𝐢 𝐍𝐫 𝟖

Denumit mai în glumă, mai în serios – „ambuteiași” – motorul economic al regiunii Nord-Est a României se află în plin proces de dezvoltare urbană și atrage, în întreg județul, investiții private majore. Noile cartiere promit spații rezidențiale, comerciale și mixte, înconjurate de natură, cu alei de promenadă lipsite de trafic și mașini.

Realitatea este deseori expunerea orașului la supraaglomerare, congestie și reducerea accesibilității pentru mulți dintre locuitori, umani sau non-umani. Cine sunt cei mai afectați dintre ieșeni și cm își pot revendica aceștia dreptul la oraș?

De Ziua Culturii Naționale discutăm împreună cu 🎤 𝐌𝐚̆𝐝𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐞𝐚, specialistă în comunicarea științei (cu 20 de ani de experiență în transformarea cercetării într-un limbaj accesibil și relevant pentru public), și invitații:

🗣️ 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐨𝐫𝐚̆𝐬𝐜𝐮: promotoare și educatoare în domeniul mediului (cu focus pe ornitologie) și coordonatoarea voluntarilor Societății Ornitologice Române – sucursala Iași.

🗣️ 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐢: ghid, strateg și educator în turismul ieșean, prodecan și lector univ. dr. la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

🗣️ 𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐩: face community building de 13 ani, a construit comunități online și offline deopotrivă, și este autoarea newsletterului „Lipici în comunitate."

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de Platforma ISCOADA în parteneriat cu Negru Zi - coffee & arts Iași, în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”.

Lucrare suport de Franz Maria Jansen

Un procent mic (între 5%-10%) dintre cei mai urmăriți creatori de conținut online/influenceri români îl reprezintă actor...
09/01/2026

Un procent mic (între 5%-10%) dintre cei mai urmăriți creatori de conținut online/influenceri români îl reprezintă actorii profesioniști, cei pregătiți academic și instituțional în domeniul artelor performative. A fi un actor talentat nu înseamnă în mod necesar că ești și un creator de conținut bun – și invers. De ce și ce așteptări există de la ei în promovarea propriilor spectacole?

Discutăm duminică de la 18, la Teatrul Naţional Craiova (Foaier) în cadrul ISCOADA Talks Craiova // Democratizarea artelor spectacolului – Social media ca amfiteatru global, împreună cu:

🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐁𝐨𝐮𝐫𝐞𝐚𝐧𝐮: Actor și regizor de teatru, manager cultural și evaluator-auditor, directorul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova din anul 2016. În prezent este prof. univ dr. habil. la Universitatea din Craiova – cursul de Arta actorului – și totodată conducător al Programelor de Master Arta actorului, respectiv Management și antreprenoriat cultural. Este membru UNITER din 2001.

🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐬: Dansatoare, coregrafă și performeră care a dat stomatologia pe dans. Împreună cu Mădălina Dan a creat, în 2011, (anti)aging – un spectacol-arhivă în permanentă construcție, conceput pentru a avea etape succesive, pe o durată de 30 de ani, până în 2041. În 2014 primește Premiul de Excelență pentru contribuția adusă dansului contemporan românesc din partea Centrului Național al Dansului București (CNDB). În 2025 construiește, împreună cu Vlad Benescu, spectacolul triluREELu – plonjeul a doi performeri într-un telefon blocat pe reels, un puzzle coregrafic-performativ-multimedia care pune degetul pe ecranul societății.

🗣️ 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐀𝐥𝐛𝐞𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚: Actor și manager cultural, angajat al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova începând cu 2008. A creat spectacole one-man show împreună cu artistele Leta Popescu și Oana Răsuceanu, prin care a explorat teme q***r și experiențe personale. Este implicat în creșterea vizibilității comunității LGBTQIA+, coordonând proiecte editoriale și dezbateri publice. Trainer pentru tineri, preocupat de educație artistică și dezvoltare comunitară. A coordonat proiectul„ Reconstituirea ’68”, împreună cu regizoarea Catinca Drăgănescu și artistul Ciprian Făcăeru, care și-a propus integrarea scenografiilor virtuale în spectacolul de teatru contemporan.

🎤 O discuție 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆ moderată de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀.

Imagine: lucrare de Elenore Abbott

🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 // 𝐃𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 – 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐜𝐚 𝐚𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐠𝐥𝐨𝐛𝐚𝐥📅𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫...
06/01/2026

🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 // 𝐃𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 – 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐜𝐚 𝐚𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐠𝐥𝐨𝐛𝐚𝐥

📅𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟖:𝟎𝟎-𝟐𝟎:𝟎𝟎
📍𝐅𝐨𝐚𝐢𝐞𝐫 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚

În 1959, sociologul canadian Erving Goffman a publicat „Viața cotidiană ca spectacol”, un volum de referință care analizează relațiile sociale prin concepte preluate din teatru. Goffman argumentează că toate interacțiunile sunt mediate de roluri și măști sociale și că fiecare individ dispune de scenă, dar și de propriile culise.

Astăzi performativitatea nu mai există doar în interacțiunile sociale față în față sau în cadre delimitate de artele spectacolului. Social media a devenit o scenă globală (fenomen accelerat de pandemie), unde fiecare este liber să-și modeleze diverse personae (lat. „măști”, „roluri”) în scopuri educaționale, de comedie, divertisment, activism etc.

Dar dacă azi totul este spectacol, când mai apucăm să ne retragem în culise? Și ce rol poate juca teatrul, ca instituție, cu sălile sale încă curios de pline? Poate teatrul să-și păstreze specificul analog, să rămână unul dintre puținele spații de întâlnire nemediată?

𝐃𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚̆𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐥𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚, 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮:

🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐁𝐨𝐮𝐫𝐞𝐚𝐧𝐮
🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐬
🗣️ 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐀𝐥𝐛𝐞𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚

🎤 O discuție moderată de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”.

Lucrare suport de Anna Ileby (ILEBY)

𝐍𝐎𝐔 (𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐧𝐚𝐧𝐭) 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!Cum vorbești despre consumul excesiv de social media, algoritmi și doom scrolling prin da...
25/12/2025

𝐍𝐎𝐔 (𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐧𝐚𝐧𝐭) 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Cum vorbești despre consumul excesiv de social media, algoritmi și doom scrolling prin dans, spectacol și tehnologie, arătând fără să critici și fără să dai sfaturi? Din culisele proiectului 𝒕𝒓𝒊𝒍𝒖𝑹𝑬𝑬𝑳𝒖 /𝑻𝒉𝒆 𝑩𝒐𝒅𝒚 𝑰𝒏 𝑹𝑬𝑬𝑳 𝑻𝒊𝒎𝒆.

𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐬 și 𝐕𝐥𝐚𝐝 𝐁𝐞𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, coregrafi și performeri, au pus în scenă un spectacol-cercetare care îmbină arta și tehnologia, pentru a invita oamenii să experimenteze ce se întâmplă cu corpurile lor atunci când 𝑟𝑒𝑒𝑙-urile și rețelele sociale preiau controlul.

𝐑𝐮𝐜𝐬𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐏𝐨𝐩 (artistă și antropoloagă) a urmărit îndeaproape construcția minuțioasă care îmbină dansul, coregrafia, dramaturgia și – mai ales – tehnologia, și a etnografiat performance-ul colaborativ în cel mai recent material ISCOADA.

Citește mai multe despre ce se află în culisele acestui spectacol-dinamită, de altfel considerat a fi unul dintre cele mai relevante, amuzante și surprinzătoare producții ale anului 2025. Dar mergi să vezi și 𝒕𝒓𝒊𝒍𝒖𝑹𝑬𝑬𝑳𝒖 /𝑻𝒉𝒆 𝑩𝒐𝒅𝒚 𝑰𝒏 𝑹𝑬𝑬𝑳 𝑻𝒊𝒎𝒆!

Fotografii de 𝐄𝐝𝐰𝐚𝐫𝐝-𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐄𝐩𝐮𝐫𝐞 și 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐒𝐦𝐞𝐮

Address

Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when ISCOADA posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to ISCOADA:

Share

Category