ISCOADA

ISCOADA ISCOADA este o platformă editorială de antropologie & științe sociale conexe adresată publicului larg

15/11/2025

🗣️ The Sonic Turn & Talks: Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de control

Cu , .boo, ,

The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de controlIntrarea liberă dise...
15/11/2025

The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de control

Intrarea liberă diseară de la 18, la TNB (Sala Mică), cu Dragos Stanca și invitații:

🗣️ 𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐞𝐚𝐧𝐠𝐚̆
🗣️ 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐚𝐳𝐮
🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐢𝐚𝐧

Lucrare suport: „n the Heart of the Wood and What I Found There", de Richard Moult

🗣️ The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de control🗓️ 𝐒𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝐝𝐞...
13/11/2025

🗣️ The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de control

🗓️ 𝐒𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟖, la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti (Sala Mică), în cadrul The Sonic Turn Conference, 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆!

În ce măsură alegerile noastre de fiecare zi sunt influențate de sugestiile device-urilor pe care le hrănim cu date? Vorbim despre 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐮𝐝𝐢𝐨-𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐚𝐮𝐝𝐢𝐨-𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨-𝐟𝐞𝐮𝐝𝐚𝐥𝐚̆, într-o discuție publică:

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 🗣️ Dragos Stanca, antreprenor în serie, investitor în startup-uri tech și promotor al utilizării etice a tehnologiei, cu focus pe media digitală. Este cofondator al rețelei de media comercială Thinkdigital și fondator al platformei de conținut tech, proiecte și evenimente educaționale Upgrade 100, care include mai multe inițiative, precum IQ Digital, Go Global, Digitalination și alte proiecte. A inițiat Ethical Media Alliance, o organizație non-profit menită să ofere suport financiar și know-how startup-urilor de presă și jurnaliștilor care produc conținut de interes public.

𝐈̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐢:

🗣️𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐞𝐚𝐧𝐠𝐚̆: lectoră universitară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Și-a obținut doctoratul în Sociologie cu o teză despre utilizarea boxelor inteligente în spațiul domestic din România. E interesată de practici de consum, tehnologii digitale emergente, dispozitive inteligente conversaționale, sunet și tehnologie, consum, spații și emoții.

🗣️ 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐚𝐳𝐮: jurnalist și lucrător cultural ce face parte din proiecte care se ocupă cu arheologia muzicii pop din România (Batiscaf Radio, Discotecă, Arhiva de Sunet), cu istoria socială și culturală a comunităților/grupurilor marginale/marginalizate (PARADAIZ). Este implicat în producția unor evenimente experimentale (CUCA, MetaOrganum) și în coordonarea revistei de jurnalism pop TLTXT.ro & semnează o rubrică bilunară dedicată muzicii în publicația Dilema.

🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐢𝐚𝐧: conferențiară universitară la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, co-fondatoare Recycllux și expertă evaluatoare în inovație digitală pentru Comisia Europeană. Este doctoră în Ingineria Sistemelor, pasionată de Inteligența Artificială și Blockchain și își propune să aducă inovația și competitivitatea digitală aproape de publicul și companiile din România.

--------------------------------------------------------------------------
Program cultural co-finanțat de AFCN

„𝐍𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐢𝐮𝐛𝐞𝐬𝐜!” – 𝐌𝐮𝐧𝐜𝐚 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 „Cu (pe atunci încă) catalogul...
12/11/2025

„𝐍𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐢𝐮𝐛𝐞𝐬𝐜!” – 𝐌𝐮𝐧𝐜𝐚 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫

„Cu (pe atunci încă) catalogul albastru în mână, îmbrăcat în cămășile bune pe care mi le cumpărasem în timpul facultății pentru interviuri, cu încercarea de a merge pe hol cât mai hotărât între ore și a-mi proiecta vocea în clasă fără a lăsa să se simtă vreun efort – m-am trezit la 26 de ani în fața unor adolescenți de-a XI-a și de-a XII-a. Aceștia, pe de-o parte, mi se adresau cu dumneavoastră, iar pe de altă parte, aveau frați și surori de vârsta mea. Foarte repede am realizat că predarea unor algoritmi (deja prăfuiți în mintea mea) nu era singura dimensiune a muncii mele didactice. Poate nu era nici măcar cea mai importantă.”

Cel mai nou articol ISCOADA vorbește despre munca emoțională (invizibilă) a profesorilor din învățământul preuniversitar, într-un peisaj educațional în care primează reforma eficientizării și pretinsa convingere că adevăratele sale deficiențe pot fi rezolvate doar prin tăieri de buget și concedieri mascate.

De Andrei-Victor Șerbănescu, absolvent de informatică și antropologie la Master Antropologie SNSPA, programator și fost profesor de informatică la un liceu 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑖𝑡𝑎̆ din București.

Ilustrații de Ramona Iacob

Omul dă sens lumii din jur, nu doar prin logică și simțuri, ci și prin vise, mituri și povești. În societățile hipermode...
11/11/2025

Omul dă sens lumii din jur, nu doar prin logică și simțuri, ci și prin vise, mituri și povești. În societățile hipermoderne, simbolurile rămân, în cea mai mare parte, apanajul cinematografiei, artei, literaturii și al jocurilor: vezi eroii Marvel, universurile 𝑆𝑡𝑎𝑟 𝑊𝑎𝑟𝑠 sau 𝑀𝑎𝑡𝑟𝑖𝑥.

Științele exacte și obsesia pentru date, măsurători și explicații neagă însă legitimitatea oniricului. Dar să nu uităm că, acolo unde algoritmii generalizează, visul particularizează. Dacă gândirea utilitară generează explicații, visul recuperează sensul, explorează soluții în regim posibil, nu doar probabil.

Oniricul nu este lipsit însă de relevanță practică – optimizează luarea deciziilor (prin simulări imaginative), sporește reziliența și crește coeziunea de grup (de exemplu, prin împărtășirea viselor în spații comunitare).

Oamenii au atribuit sens realității prin instrumente precum mituri, viziuni, simboluri sau vise de mii de ani. Grecii antici considerau visul un mesaj, o formă de adevăr. Din textele homerice aflăm că zeii se arătau în vis în special eroilor. Unele comunități indigene din Amazon încă consideră că visul este o cale de comunicare cu strămoșii sau cu spiritele pădurii, iar visătorul este un mesager al lumii invizibile.

Filosoful Gaston Bachelard consideră visul o facultate a supraumanității, un spațiu în care individul nu mai reacționează la realitate, ci imaginează mai departe de limitele realului – creează lumi.

Cercetătorul Gilbert Durand vorbea despre pericolul dezumanizării, apărut odată cu pierderea dimensiunii mitice și sacre a universului, sub presiunea raționalismului modern.

Recomandările nu urmăresc o ierarhie a rațiunii versus imaginar, ci explorarea raportului dintre ele ca expresii esențiale ale umanității. Departe de a fi antagonice, cele două dimensiuni colaborează pentru a contura o înțelegere profundă a realității.

Citește mai multe despre vis, nu ca un lux nocturn, ci ca un act de rezistență împotriva uniformizării realului; ca o soluție la cinismul individual și societatea fragmentată de astăzi - în cel mai nou material ISCOADA, semnat de Carla Francesca Schoppel.

Ilustrațiile aparțin autoarei.

(𝐕𝐈𝐃𝐄𝐎) 𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!🗣️ „𝑨 𝒇𝒊 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒏𝒊𝒄𝒊𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒈𝒓𝒆𝒔̦𝒊𝒕.” 𝐍𝐞𝐮𝐫𝐨𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐚𝐝𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐞...
11/11/2025

(𝐕𝐈𝐃𝐄𝐎) 𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

🗣️ „𝑨 𝒇𝒊 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒏𝒊𝒄𝒊𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒈𝒓𝒆𝒔̦𝒊𝒕.” 𝐍𝐞𝐮𝐫𝐨𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐚𝐝𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐢𝐬̦𝐭𝐢 𝐬̦𝐢 𝐀𝐃𝐇𝐃

În plan internațional, mișcarea pentru neurodiversitate a devenit o temă tot mai prezentă în cercetare și în discursul public. În România însă, adulții autiști sau ADHD se confruntă încă cu stigmatizare și o lipsă acută de sprijin specializat.

Conversația despre neurodivergență nu este doar una teoretică, ci o invitație la înțelegere, empatie și schimbare de perspectivă. Vă încurajăm să urmăriți dialogul integral pentru a descoperi experiențe autentice și sfaturi practice despre cm poți susține o persoană neurodivergentă – sau pe voi înșivă – și cm puteți contribui la o cultură mai incluzivă, bazată pe diversitatea naturală a sistemelor nervoase, unde niciunul nu este corect/normal sau greșit/anormal.

Mulțumim Mobius Gallery pentru găzduire!
Mai jos linkul la întreg dialogul Talks din mai 2024.

🗣️ The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de controlDe la 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 ...
10/11/2025

🗣️ The Sonic Turn x ISCOADA Talks/ Cine ascultă pe cine și cu ce scop? Sunetul ca instrument de control

De la 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 omului de către om la o 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒 tehnologizată și „algoritmică”; de la pereți și urechi la un auditorium panoptic, ne întrebăm – în ce măsură alegerile noastre de fiecare zi sunt influențate de sugestiile device-urilor pe care le hrănim cu date? Cu alte cuvinte, în ce măsură ne mai „aparținem”?

Am invitat în cadrul evenimentului The Sonic Turn Conference specialiști din domenii conexe pentru a adresa 𝑒𝑙𝑒𝑓𝑎𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑔𝑖𝑡𝑎𝑙 din cameră și a înțelege felul în care ascultarea poate fi deopotrivă mecanism de rezolvare a conflictelor și liant democratic, dar și un instrument de manipulare și control.

🗣️ 𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐫𝐞𝐚𝐧𝐠𝐚̆
🗣️ 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐚𝐳𝐮
🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐢𝐚𝐧

🎤 Într-o discuție moderată de Dragos Stanca antreprenor în serie, investitor în startup-uri tech și promotor al utilizării etice a tehnologiei, cu focus pe media digitală.

Dialogul #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 încheie seria de discuții critice despre rolul sunetului în societate, despre dimensiunile sale politice și ecologice, precum și despre memorie, identitate și supraveghere. Participanții vor avea ocazia să descopere voci și practici diverse, să ia parte la dialoguri interdisciplinare și să experimenteze sunetul ca mediu de cercetare, expresie și rezistență culturală.

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de The Attic în parteneriat cu 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 în cadrul evenimentului „𝐓𝐡𝐞 𝐒𝐨𝐧𝐢𝐜 𝐓𝐮𝐫𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐜𝐞”, în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”.

Lucrare suport de Kseniia Antipina
------------------------------------------------------------------------
Program co-finanțat de AFCN

08/11/2025

@ #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 Talks: Clujul – victima propriului succes? Locuire, stratificare socială și rezistență

Live from .cluj

Soon on ISCOADA Youtube Channel

Privit din exterior, orașul Cluj-Napoca absoarbe continuu resurse umane și financiare, mizând pe un pariu în care capita...
07/11/2025

Privit din exterior, orașul Cluj-Napoca absoarbe continuu resurse umane și financiare, mizând pe un pariu în care capitalul și meritocrația sunt singurele strategii capabile să producă bunăstare.

Dar pentru cine? Și ce categorii sociale de locuitori sunt lăsate în urmă?

Seria Talks: Clujul – victima propriului succes? Locuire, stratificare socială și rezistență ajunge mâine seară, de la ora 18, la REACTOR de creație și experiment, alături de gazda noastră 𝐀𝐝𝐞𝐥𝐚 𝐅𝐨𝐟𝐢𝐮 (doctoră în sociologie și cercetătoare în domeniul inovației culturale și sociale) și cei trei invitați:

🎤 𝐄𝐧𝐢𝐤𝐨̋ 𝐕𝐢𝐧𝐜𝐳𝐞
🎤 𝐀𝐧𝐝𝐢 𝐃𝐚𝐢𝐬𝐳𝐥𝐞𝐫
🎤 𝐋𝐨𝐫𝐚𝐧𝐝 𝐌𝐚𝐱𝐢𝐦

💫 Intrarea la eveniment este liberă!

Cum a ajuns Clujul să fie recunoscut drept cel mai dezvoltat și prosper oraș din România? Cum a devenit într-atât de scu...
05/11/2025

Cum a ajuns Clujul să fie recunoscut drept cel mai dezvoltat și prosper oraș din România? Cum a devenit într-atât de scump încât s-a transformat, concomitent, într-o victimă a propriului succes?

Aflăm sâmbătă, de la 18, la REACTOR de creație și experiment.
Împreună cu moderatoarea 🎤Adela Adija (doctoră în sociologie și cercetătoare în inovație culturală și socială) și invitații:

🗣 𝐄𝐧𝐢𝐤𝐨̋ 𝐕𝐢𝐧𝐜𝐳𝐞: Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării 𝐶𝑎̆𝑠̦𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒 𝐴𝐶𝑈𝑀! din Cluj. Cercetează și publică despre dezvoltarea inegală și injustiție spațială, politica și financializarea locuirii, dezvoltarea imobiliară ca domeniu al acumulării de capital.

🗣 𝐀𝐧𝐝𝐢 𝐃𝐚𝐢𝐬𝐳𝐥𝐞𝐫: inițiator de evenimente culturale, antreprenor, președintele Asociației Daisler, PR la Daisler Print House, fondator Lights On, fondator Strada Potaissa, fondator Centrul Verde, co-fondator Blue Monday.

🗣 𝐋𝐨𝐫𝐚𝐧𝐝 𝐌𝐚𝐱𝐢𝐦: regizor de teatru, curator, producător și manager cultural, director al Fundației Tranzit, conduce activitatea Casei Tranzit din Cluj, unul dintre cele mai longevive proiecte culturale din România.

Intrare liberă!

Lucrare suport: Russell William's Tree, de Ron Francis

----------------------------------------------------------------------
Program cultural co-finanțat de Fondului Cultural Național

🗣️ Talks: Clujul – victima propriului succes? Locuire, stratificare socială și rezistență🗓️ 𝐬𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝟖 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝟏𝟖...
04/11/2025

🗣️ Talks: Clujul – victima propriului succes? Locuire, stratificare socială și rezistență
🗓️ 𝐬𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝟖 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝟏𝟖:𝟎𝟎-𝟐𝟎:𝟎𝟎
📍@𝐑𝐄𝐀𝐂𝐓𝐎𝐑 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭
👁️‍🗨️ 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆!

Clujul a devenit cel mai prosper, dar și scump oraș din România: un exemplu de dezvoltare comunitară și urbană, un centru educațional de succes și un pol național al antreprenoriatului/locurilor de muncă bine plătite.

Privit din exterior, orașul absoarbe continuu resurse umane și financiare, mizând pe un pariu în care capitalul și meritocrația sunt singurele strategii capabile să producă bunăstare. Dar pentru cine? Și ce categorii sociale de locuitori sunt lăsate în urmă?

Discutăm despre efectele pe care le poate produce dezvoltarea accelerată, precum criza locuirii, adâncirea stratificării sociale, dar și apariția unor forme de rezistență ca răspuns la deciziile politice și culturale luate de către decidenții orașului.

Într-un dialog moderat de 🎤𝐀𝐝𝐞𝐥𝐚 𝐅𝐨𝐟𝐢𝐮. Invitați:

🗣️ 𝐄𝐧𝐢𝐤𝐨̋ 𝐕𝐢𝐧𝐜𝐳𝐞
🗣️ 𝐀𝐧𝐝𝐢 𝐃𝐚𝐢𝐬𝐳𝐥𝐞𝐫
🗣️ 𝐋𝐨𝐫𝐚𝐧𝐝 𝐌𝐚𝐱𝐢𝐦

Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de Platforma ISCOADA în parteneriat cu de creație și experiment, în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”.

Lucrare suport de David P. Cutter

-----------------------------------------------------------------------

𝑃𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑐𝑜-𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑁𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙. 𝑃𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙 𝑛𝑢 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̧𝑖𝑎 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙. 𝐴𝐹𝐶𝑁 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡𝑒. 𝐴𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑏𝑒𝑛𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖.

Address

Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when ISCOADA posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to ISCOADA:

Shortcuts

Share

Category

Iscoada s.f. / a iscodi vb. tranz: a cerceta ceva sau pe cineva cu atenție

ISCOADA este o platformă editorială care găzduiește articole scrise și materiale multimedia care prezintă, într-un format sintetizat și accesibil, cercetări din antropologie și științe conexe.

ISCOADA a pornit de la o observație simplă - sute de studenți, masteranzi, profesori și cercetători produc materiale care rămân necunoscute în afara cercurilor academice. Eseuri, licențe, disertații și lucrări de doctorat sunt citite de o mână de oameni, după care își continuă existența în arhive sau foldere uitate. Articolele științifice publicate în jurnale de specialitate ajung doar la specialiști. Puține cărți sunt citite dincolo de universul îngust al lumii academice. Producem cunoaștere, dar aceasta rămâne ascunsă în cotloanele universităților.

ISCOADA răspunde acestei izolări a lumii academice de societate. Cuvântul “vulgarizare” a căpătat un sens peiorativ, pe care îl vom deturna spre sensul său inițial - de prezentare și distribuire către public a cunoașterii științifice într-o manieră prietenoasă, accesibilă, dar riguroasă.

ISCOADA propune o platformă de exprimare deschisă autorilor care au pus curiozitate în cercetare. Autorii și echipa de redacție, alături de zeci de profesori, experți și cercetători sunt conectați într-un proces de editare, revalorizare și diseminare a acestor materiale către un public mai larg, fără a face rabat de la standardele de cercetare științifică.