Revista Contemporanul

Revista Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană.

➺ la www.contemporanul.ro

Revistă națională de cultură

Revista Contemporanul – înfiinţată în 1881 – şi transformată după 1989 în Contemporanul. Ideea Europeană este una dintre cele mai prestigioase publicaţii de cultură din ţară.

Maghiarul László Krasznahorkai, cunoscut mai ales pentru romanul său distopic și apocaliptic din 1985, 𝘚𝘢𝘵𝘢𝘯𝘵𝘢𝘯𝘨𝘰, este ...
09/10/2025

Maghiarul László Krasznahorkai, cunoscut mai ales pentru romanul său distopic și apocaliptic din 1985, 𝘚𝘢𝘵𝘢𝘯𝘵𝘢𝘯𝘨𝘰, este laureat al prestigiosului Premiu Nobel pentru Literatură din acest an.

Academia a celebrat „opera captivantă și vizionară a artistului în vârstă de 71 de ani care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.

Operele lui Krasznahorkai au câștigat numeroase premii, inclusiv Premiul Național de Carte pentru literatură tradusă din 2019 și Premiul Internațional Man Booker din 2015. Romanele sale, Satantango și Melancolia rezistenței, au fost ambele adaptate în filme de lungmetraj.

Născut în Gyula, Ungaria, în 1954, Krasznahorkai și-a făcut debutul cu 𝘚𝘢𝘵𝘢𝘯𝘵𝘢𝘯𝘨𝘰, un roman tulburător, structurat complex, care portretizează un grup de oameni care trăiesc într-un sat maghiar în decădere, înainte de căderea dominației sovietice în regiune. Oamenii sunt conduși de Irimiás, un bărbat carismatic despre care se crede că a murit de mult, dar care se întoarce brusc în circumstanțe misterioase.

Aura Christi participă la Festivalul Internațional de Poezie din Hong Kong (8-19 octombrie 2025) la invitația fondatorul...
09/10/2025

Aura Christi participă la Festivalul Internațional de Poezie din Hong Kong (8-19 octombrie 2025) la invitația fondatorului acestui prestigios eveniment internațional, poetul sino-american Bei Dao.

Festivalul Internațional Nopțile de Poezie din Hong Kong va avea loc în perioada 8-19 octombrie 2025, în diferite instituții din Hong Kong și orașe din China continentală.

Cincisprezece poeți remarcabili din întreaga lume, împreună cu muzicieni, artiști și cercetători, se vor reuni și își vor citi lucrările pe tema „Geamandura”.

Evenimentele din Hong Kong includ lecturi publice, simpozionul „Dialogul Secolului”, forumuri de poezie ș.a.
Festivalul Internațional Nopțile de Poezie din Hong Kong a fost fondat de Bei Dao în 2009. În ultimii șaisprezece ani, evenimentul a reunit peste 200 de poeți de pe cinci continente.

Sînziana Ravini: Un roman de familieRomanul de familie a devenit aproape legiune în Franța. Aproape fiecare roman este d...
09/10/2025

Sînziana Ravini: Un roman de familie

Romanul de familie a devenit aproape legiune în Franța. Aproape fiecare roman este despre încălcări, traume și răscumpărare. Este ca și cm întreaga lume ar fi fost redusă la o mare dramă familială. Totuși, cu mari așteptări mă arunc asupra romanului recent publicat al Vanessei Springora: Patronyme (Editura Grasset, Paris), care este despre tatăl și bunicul ei. Springora a luat cu asalt lumea literară franceză acum cinci ani, când a publicat Consimțământul, tradus în suedeză Samtycket. În acest roman, ea a povestit cm băiatul de aur al literaturii franceze, perversul Gabriel Matzneff, a sedus‑o și a trăit cu ea sub privirile tuturor, când ea, Springora, avea doar 14 ani. Cărțile lui Matzneff au fost retrase de Editura Gallimard și acesta a fugit din Franța în Italia. Ceea ce mi‑a plăcut cel mai mult la romanul Springorei este faptul că a demonstrat capacitatea literaturii de a face dreptate. Ce reușește ea în Patronyme?

https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/un-roman-de-familie.html

Dalina Bădescu: Chipurile lui Horațiu MălăeleÎn perioada iulie‑septembrie 2023, la MAMCO Pavel Șușară a fost deschisă ex...
08/10/2025

Dalina Bădescu: Chipurile lui Horațiu Mălăele

În perioada iulie‑septembrie 2023, la MAMCO Pavel Șușară a fost deschisă expoziția lui Horațiu Mălăele, curatoriată de Pavel Șușară, prilej de întâlnire cu opera unui creator care găsește modalități la fel de expresive și de eficiente de a se afirma prin gest, indiferent de limbaj: actorie, artă plastică și scris. Pornind de la lucrările expuse, observăm că, în desenul lui Horațiu Mălăele, linia funcționează ca un flux energetic care decupează tranșant suprafața hârtiei, însă cu consecințe aproape paradoxale, generând module muzicale, concretizate, prevalent, într‑un tip de portret non‑figurativ, non‑narativ și puternic esențializat. Chipul este redus la o linie continuă, cu volute sugestive, la o privire expresivă sau la un surâs insinuat prin simpla vibrație a conturului. Aceste desene, adesea făcute cu un gest rapid, dar care demonstrează o impecabilă înțelegere a formei, păstrează ceva din disciplina caricaturii, dar evită cu grijă intenția de a amuza. Minimalismul lor este unul contemplativ, aproape de filosofia Extremului Orient. Dar această expoziție, dincolo de miza ei vizuală, este și un bun prilej de a invoca și o a treia dimensiune a creației lui Horațiu Mălăele, aceea a operei sale scrise, în care se regăsește, inevitabil, aceeași atitudine a artistului plastic, care poartă tensiuni și semnificații similare, fără niciun comentariu suplimentar sau susceptibil de a deveni pleonastic.

https://www.contemporanul.ro/educatie/chipurile-lui-horatiu-malaele.html

Nicolae Breban: Falsa disidență a Anei BlandianaDar moartea lui Preda nu a fost suspectă?Preda se alcoolizase în ultimii...
06/10/2025

Nicolae Breban: Falsa disidență a Anei Blandiana

Dar moartea lui Preda nu a fost suspectă?
Preda se alcoolizase în ultimii ani. A murit după o alcoolizare agravată…
Dar, după moartea lui Preda, Uniunea Scriitorilor a trecut cu arme şi bagaje în tabăra celor de la Partid. Iar disidenţă cât de cât pe faţă a făcut, iată, unul ca Dan Deşliu, cel care în anii ’50 era abonat la Premiul Academiei şi la Premiile de Stat.
Dan Deşliu a fost unul din stâlpii stalinismului în literatură, unul dintre personajele literare create de Gheorghiu‑Dej şi de partid în ’50. A fost un vârf de lance al diversionismului politic şi literar. A publicat texte premiate, în care se aţâţa lumea şi poliţia contra proprietarilor, ţăranilor, intelectualilor. La sfârşitul anilor ’60, Dan Deşliu a fost dat afară, pur şi simplu dat afară de la conducerea revistei Luceafărul. A eşuat apoi la Televiziune, unde a făcut o mică emisiune de sport, despre fotbal, iar după aceea a prezentat „Steaua fără nume”, o emisiune cu mici cântăreţe diletante. Şi atunci, simţindu‑se marginalizat, nu numai de Partid, dar şi de presa literară, cu ambiţie politică, cu viclenie şi cu o anumită experienţă s‑a strecurat în grupul scriitorilor buni, al albilor, al disidenţilor. S‑a apropiat de Manolescu, iar Manolescu a făcut greşeala, după părerea mea, să‑i prefaţeze un volum apărut în BPT. Iată o altă impostură – Dan Deşliu trecea drept disident. Or, în acea epocă, i‑a apărut o carte în BPT. Mie nu mi‑a apărut acolo nici o carte! Dar Dan Deşliu, în timp ce spunea că e disident – mai critica cenzura, lucru care n‑avea nici un efect – a apărut cu o carte la BPT. Ce era BPT‑ul la noi? Era colecţia de masă, de prestigiu. Şi nu numai că i‑a apărut la BPT, dar cartea lui a fost şi prefaţată de Manolescu. Eu i‑am reproşat lui Manolescu, spunându‑i: „Nu se poate, tu, care timp de 20 de ani ai apărat valoarea, să prefaţezi un impostor? Omul ăsta n‑are talent!”

https://www.contemporanul.ro/editorial/falsa-disidenta-a-anei-blandiana.html

Cristian Livescu: Succesul ediţiei Maiorescu din 1883Succesul volumului încununează, într‑un fel, şi strategia debuturil...
03/10/2025

Cristian Livescu: Succesul ediţiei Maiorescu din 1883

Succesul volumului încununează, într‑un fel, şi strategia debuturilor succesive, adoptată de Eminescu în cei 17 ani de activitate efectiv revuistică. Maiorescu insinuează însă că poeziile „îngropate în Convorbiri”, adică în reviste, nu asigură cunoaşterea unui scriitor în toate straturile societăţii, cm se întâmplă cu o carte, ceea ce denotă faptul că marele critic sesizase strategia poetului şi nu o împărtăşea întru totul. În micul fragment de scrisoare menţionat, se aduce implicit un elogiu cărţii, care numai ea poate oferi cunoaştere şi adoraţie publică unui autor, înfăţişându‑i gândirea şi talentul în toată amploarea şi complexitatea lor.

https://www.contemporanul.ro/lecturi-despre-carti/succesul-editiei-maiorescu-din-1883.html

Ioan‑Aurel Pop: Cercetarea științifică și creația intelectuală din RomâniaVoci din afară, stipendiate de mișcările neoma...
02/10/2025

Ioan‑Aurel Pop: Cercetarea științifică și creația intelectuală din România

Voci din afară, stipendiate de mișcările neomarxiste, „progresiste”, de „anulare a culturii”, ale „treziților” etc., se căznesc să ne spună cât de înapoiați suntem noi, românii, crezând în Dumnezeu în formă ortodoxă, în patrie, în poporul român. Aceste voci arată că orice luare de poziție în favoarea națiunii române, orice laudă adusă acestui popor, orice manifestare de prețuire față de valorile românești, oricare ceremonie ortodoxă reprezintă aproape o infracțiune, că românii care fac acest lucru sunt periculoși, defazați, dezaxați, nu fac parte dintre intelectualii „subțiri”, care trebuie cu necesitate să fie internaționaliști sau globaliști, să combată iubirea de patrie, să critice orice creație românească. Pe filierele acestea, sunt defăimați și ponegriți o serie mari înfăptuitori români de valori intelectuale, de la Mihai Eminescu până la Lucian Blaga și Mircea Eliade. Aceștia și alții ar trebui – în conformitate cu asemenea opinii – scoși din panoplia culturii și științei românești, blamați, desconsiderați, numele lor ar trebui șterse din locuri publice, creațiile lor ascunse de ochii publicului și condamnate, în acord cu liste de lucrări interzise și de autori prohibiți. Faptul că asemenea personalități au făcut parte din Academia Română (inclusiv post-mortem) nu‑i oprește pe detractori, ci, dimpotrivă, îi incită și mai tare spre a recurge la compromiterea Academiei Române. Se fac liste de membri ai Academiei din toate timpurile, care ar trebui să fie expulzați, ca pe vremea lozincii de tristă amintire „Cadrele hotărăsc totul!”. În plan intern, răbufnesc periodic nu critici, ci atacuri furibunde la adresa Academiei. Unele vin din frustrare: nu toți doritorii și, din păcate, nici măcar nu toți cei care ar merita să ajungă membri ai Academiei Române.

https://www.contemporanul.ro/istorie-documente-politica/cercetarea-stiintifica-si-creatia-intelectuala-din-romania.html

† Timotei Prahoveanul: Treptele fericiților – scara urcușului lăuntricAura Christi ne încântă cu o nouă apariție la Edit...
01/10/2025

† Timotei Prahoveanul: Treptele fericiților – scara urcușului lăuntric

Aura Christi ne încântă cu o nouă apariție la Editura Ideea europeană (2025), poeme însoțite de ilustrații realizate de Mircia Dumitrescu, unde fiecare pagină pare să respire tihna celor care au înțeles că arta este mai mult decât frumusețe, este punte între văzut și nevăzut, între pământ și Cer. Coperta volumului ilustrează scara unui palat în stil baroc, cu sculpturi ocrotite îndeosebi de îngeri, care, încă de la prima vedere, ne poartă cu gândul la episodul din Cartea Genezei, capitolul 28, unde se spune că Patriarhul Iacov a văzut în vis o scară ce unea cerul cu pământul, învăluită de nori, pe care urcau și coborau îngeri. Această imagine biblică ne urmărește ca o lumină blândă, amintindu‑ne că și în zilele noastre furtunile sufletului caută o scară, spre înălțimi.

https://www.contemporanul.ro/lecturi-despre-carti/treptele-fericitilor-scara-urcusului-launtric.html

Maria‑Ana Tupan: Un periplu dantescApărut recent, volumul Treptele fericiților (Editura Ideea Europeană, 2025), de Aura ...
30/09/2025

Maria‑Ana Tupan: Un periplu dantesc

Apărut recent, volumul Treptele fericiților (Editura Ideea Europeană, 2025), de Aura Christi, cuprinzând elegii la moartea mamei, este o construcție complexă, modelată după periplul dantesc. Nicolae Breban vorbește de „boarea de sfințenie” pe care o emană poemele, impresia provenind nu numai din atmosfera de austeritate, imaginarul stilizat, de iconografie bizantină, și lirismul sublimat, ca într‑o monodie în versuri, ci și din epurarea panopliei mitico‑poetice din cărțile anterioare, restrânsă acum la imaginarul biblic. Momentul pierderii mamei este acela al întoarcerii, ca în Divina Comedie, către spiritualitate. Căutarea mamei nu mai este posibilă în universul fizic, ci într‑un spațiu al liminalului, unde valorile sunt redefinite, lumea înțeleasă diferit, dar, în același timp, limita îngăduie contactul dintre lumi, trăirea unui sentiment al contopirii cu întreaga ființă, însuflețită de prezența divinului.

https://www.contemporanul.ro/contexte/un-periplu-dantesc.html

Address

Calea 13 Septembrie Nr. 13, Aripa Dreaptă, Et. 3, Biroul 3360/Sector 5
Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Revista Contemporanul posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Revista Contemporanul:

Share

Despre Contemporanul

Revista Contemporanul, înfiinţată în 1881, este o publicaţie naţională de cultură, politică şi ştiinţă, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete ştiri privind evenimentele culturale, sociale şi politice din România şi din străinătate. De asemenea, veţi fi la curent cu apariţiile editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziţie un protofoliu variat de cărţi de calitate, atât romane şi cărţi de beletristică, cât şi volume de filosofie, eseu, poezie şi artă.

Contemporanul promovează cultura, democraţia şi libertatea de exprimare.

Ne găsiți și online, la www.contemporanul.ro

Un portofoliu impresionant de cărți în format tipărit și digital (eBooks): https://librarie.contemporanul.ro/