Revista Contemporanul

Revista Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană.

➺ la www.contemporanul.ro

Revistă națională de cultură

Revista Contemporanul – înfiinţată în 1881 – şi transformată după 1989 în Contemporanul. Ideea Europeană este una dintre cele mai prestigioase publicaţii de cultură din ţară.

06/08/2026

Bătrânii. Mort, da viu! Volumul 3
Ioan Suciu

Galeria bătrânilor, cu riduri ca-n pictura rembrandtiană, nu este lipsită de ironie sau chiar de sarcasm, textul neputând fi considerat unul realist căci acțiunile acestora țin mai mult de proza kafkiană sau aș putea-o compara la fel de bine cu romanul lui Max Blecher Întâmplări din irealitatea imediată sau cu Prăvăliile de scorțișoară, un miniroman al lui Bruno Schulz. Unele situații din roman au în palimpsest alte situații din teatrul absurdului, reprezentat la noi fie de Urmuz, fie de Eugen Ionescu; ce te impresionează în această galerie de bătrâni este încercarea de a surprinde niște tipologii particulare și, de asemenea, talentul de a desena asemenea portrete, care mai de care mai grotești, personajele mișcându-se aidoma unor marionete ce par lipsite de viață, chiar dacă au reacții foarte umane și își taie singure firele cu care romancierul Ioan Suciu mișcă această galerie de ființe vidate.
Cu trilogia Bătrânii, Ioan Suciu se dovedește un autor la apogeul maturității sale artistice, profund, interesant, cu umor împletit adesea cu un fir tragic, și, mai ales, aparte, neurmând nicio tendință din literatura română actuală, o voce distinctă și insolită. / Iulian Coman Băicuș

Pentru mai multe informații, accesați linkul din primul comentariu

Delia Bodea Iacob: Printre lumini și umbreAm privit cu atenție harta lumii și am descoperit „Pământul Sfânt” undeva chia...
03/08/2026

Delia Bodea Iacob: Printre lumini și umbre

Am privit cu atenție harta lumii și am descoperit „Pământul Sfânt” undeva chiar la mijloc, un punct minuscul, un fel de „Buricul pământului” în care converg toate energiile pământului și ale umanității. Desigur, nu sunt nici prima, nici ultima care a făcut această constatare și îndrăznește să‑și exprime în acest mod părerea. S‑a scris enorm, s‑au făcut și se fac în continuare cercetări, specialiști de renume își aștern pe hârtie concluziile, părerile fiind de multe ori contradictorii și istorici de mare valoare se adresează publicului avizat, precum și celui mai puțin informat, dar dornic de cunoaștere. Bibliotecile sunt pline de cărți și, de asemenea, internetul oferă foarte multe posibilități de informare, prin Wikipedia și prin YouTube. Subliniez poziția mea modestă și foarte subiectivă de pe care încerc să exprim sincer opinii și sentimente.
Într‑un articol precedent am scris despre Ierusalim și despre alte câteva locuri deosebite, cu semnificație spirituală și religioasă. Țara aceasta, care m‑a primit și mi‑a permis să‑mi cresc rădăcini paralele, este într‑adevăr fascinantă.

https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/printre-lumini-si-umbre.html

Dorina Brândușa Landén: O păpădie în bătaia timpuluiVara începe întotdeauna cu o înflorire. Pentru o clipă, natura pare ...
31/07/2026

Dorina Brândușa Landén: O păpădie în bătaia timpului

Vara începe întotdeauna cu o înflorire. Pentru o clipă, natura pare să suspende timpul și să transforme fragilitatea în frumusețe. Aceeași experiență ne propune și expoziția Det blommande – Konst & botanik (Înflorirea – Artă & Botanică) de la Waldemarsudde, unde florile devin o meditație asupra trecerii, memoriei și speranței.
Pentru mine, imaginea care rezumă această expoziție este fotografia realizată de Prințul Eugen prietenului său, artistul Gunnar G:son Wennerberg. Cu ochii închiși, cu fața întoarsă către soare și cu o păpădie trecută de floare apropiată de buze într‑un gest aproape ritualic, acesta pare suspendat între contemplație și abandon. Nu privește lumea. Pare să asculte ceva dincolo de ea. Păpădia, aflată la sfârșitul ciclului său vegetal, este pregătită să se destrame la prima adiere de vânt. Și totuși, în această aparentă dispariție se ascunde promisiunea unei noi vieți. Este o imagine despre timp.

https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/o-papadie-in-bataia-timpului.html

Luiza Barcan: Terapie pentru suflet: Expoziția de pictură și sculptură „Armonii florale”, de Carmen Poenaru și Carmen Ch...
30/07/2026

Luiza Barcan: Terapie pentru suflet:

Expoziția de pictură și sculptură „Armonii florale”, de Carmen Poenaru și Carmen Chițan, Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, mai‑iunie 2026. Cum ar fi putut să fie întâmpinată cea mai proaspătă și mai colorată lună a anului, luna mai, altfel decât printr‑o expoziție gândită parcă special pentru a celebra bucuria de trăi, bucuria de a crea, dar și explozia de vegetație ce este specifică ultimei luni de primăvară?
O expoziție de pictură și sculptură cu și despre flori poate părea la prima vedere o abordare desuetă, cel puțin din perspectiva progresiștilor din arta contemporană. Nu voi înceta însă să afirm că pentru creația plastică, rebotezată „vizuală”, în zilele noastre, nu există subiecte depășite, așa cm nu există nici un subiect sau nici o temă care să nu fi fost cândva abordat/ă. Există, în schimb, o multitudine de viziuni și tratări ale oricărei teme, nenumărate moduri de raportare a gândirii și sensibilității artistului la subiectul ales, ca să nu mai vorbim de posibilitățile tehnice din ce în ce mai variate, la care artiștii au acum acces.

https://www.contemporanul.ro/cronica-plastica/terapie-pentru-suflet.html

Dana Duma: Un film poetic și impresionant documentatSigur că vestea mare a Premiului Palme d`Or la Cannes acordat filmul...
29/07/2026

Dana Duma: Un film poetic și impresionant documentat

Sigur că vestea mare a Premiului Palme d`Or la Cannes acordat filmului lui Cristian Mungiu, Fjord, a concentrat toată atenţia cinefililor noştri. Mai ales că este al doilea trofeu la festivalul festivalurilor şi că numărul celor care au egalat performanţa sa nu depăşeşte degetele unei mâini. Despre Mungiu şi filmul său voi scrie după prezentarea lui în avanpremieră, pe 13 iunie, până atunci sper să treacă valul de jurnalism ieftin, care caută numai evenimente „exotice” în spatele reuşitelor noastre. Aşadar, scriu acum despre subiectul pe care mi‑l alesesem de mai mult timp, excepţionalul documentar Ultima transhumanţă de Dragoş Lumpan, ieşit în premieră oficial în mai şi prezentat în câteva cinematografe (din cele puţine rămase), în faţa unui public extrem de curios. Probabil că cei care urmăresc în mod constant viaţa noastră culturală numele autorului nu este unul necunoscut, ci unul asociat mai ales unor expoziţii de fotografie greu de uitat. El a publicat şi un album cu fotografii dedicate acestui subiect, care poartă titlul filmului şi include instantanee de o frumuseţe rară cu păstori şi turme, în diverse locuri şi anotimpuri. Chiar şi unele versiuni ale documentarului care a făcut acum o extraordinară impresie fuseseră văzute din 2023 încoace, aceasta ultima fiind, aşa cm spune colegul meu Mihai Fulger, cea decisivă, „the director’s cut”.

https://www.contemporanul.ro/film-cinematografie/un-film-poetic-si-impresionant-documentat.html

Dalina Bădescu: Noua etapă a laboratorului artistic al lui Mihail TrifanÎn această nouă etapă a laboratorului său artist...
28/07/2026

Dalina Bădescu: Noua etapă a laboratorului artistic al lui Mihail Trifan

În această nouă etapă a laboratorului său artistic, Mihail Trifan aduce materia într‑o stare de funcționare hibridă, în care fragmentele extrase din parcursul lor entropic sunt reasamblate ca structuri autonome într‑o nouă logică a vieții. Lucrările sunt simultan dispozitive anatomice și relicvare, rezultate ale unei conștiințe demiurgice care salvează anima, esența obiectului printr‑o conștiință anti‑materie.

https://www.contemporanul.ro/educatie/noua-etapa-a-laboratorului-artistic-al-lui-mihail-trifan.html

Sorin Chețe, Eugen Predescu: „Amnezia” spiritual‑culturalăPurtând trauma emoțională profundă pe care o resimte un copil ...
27/07/2026

Sorin Chețe, Eugen Predescu: „Amnezia” spiritual‑culturală

Purtând trauma emoțională profundă pe care o resimte un copil conștiincios la aflarea rezultatului unui examen pierdut, aprofundăm consecințele eșecului supraviețuirii noastre, ca neam, pe drumul devenirii. Credem că trebuie să privim realitatea cu ochi înțelepți, fără a mai căuta „întâmplarea” în exterior. Să riscăm amarul adevărului că „accidentul ontologic” suferit de neam este strict legat de noi. Suntem vehemenți în demersul de a ne convinge că încă deținem controlul, în timp ce l‑am predat altora și marea noastră familie s‑a destrămat. Mai vindem câte ceva, mai tăiem din arborele genealogic și refuzăm realitatea eșecului prăbușirii propriei lumi. Cum „ni s‑a întâmplat”? Ei bine, singuri ne‑am jefuit amintirile și propriii copii ne‑au părăsit. Ne‑am înfrânt, idealizând „pragmatismul progresului” în defavoarea tradițiilor bazate pe contemplare, pe libertatea realității dată de comportamentul subsumat spiritualității. Inocenți, ne jucăm rolul de victime, sub masca neputinței, în fața unei realități înstrăinante pe care, dintr‑o voită lâncezire spirituală, nu o mai putem controla, dar ne controlează.

https://www.contemporanul.ro/educatie/amnezia-spiritual-culturala.html

Nicolae Breban: Un basm de neimaginatM‑am întors în țara strămoșilor mei de spiță bărbătească, Brebanii, maramureșeni, c...
23/07/2026

Nicolae Breban: Un basm de neimaginat

M‑am întors în țara strămoșilor mei de spiță bărbătească, Brebanii, maramureșeni, cu același bagaj cu care plecasem cu vreo două decenii înainte, nici mai bogat, dar nici mai sărac. Și un critic inteligent (Alex. Ștefănescu) m‑a numit un geniu surd, adică incapabil de a auzi, de a accepta, de a lua la cunoștință, de a se conforma cu cele ce se întâmplă, în imediata sa vecinătate culturală, politică sau cu timpul său. Da, avea dreptate, o anume surditate sau indiferență față de ambientul social, zis istoric, uneori, poate fi un defect, o ciudățenie destul de stranie pentru valahii noștri iuți, deștepți, primii în reacție sau în reacțiile față de stimulii diverși și uneori amenințători ai persoanei și ai posesiei; pentru unii, poate că apăream drept un fel de, să‑i zicem, de arierat, cm m‑a categorisit în tinerețea mea, iute, o tânără fermecătoare, influentă și isteață scriitoare în anii ’50, anii teribili ai stalinismului românesc. Așa cm mânuiesc, uneori, femeile tinere și atrăgătoare, pentru mulți, o vorbă ca o spadă lucioasă; și care lasă apoi urme, ani, decenii chiar în memoria unui astfel de re‑tardat, cel care voia să devină literat, ba chiar și romancier, nici mai mult, nici mai puțin, într‑o vreme în care nici el, nici familia și nici clasa sa socială nu mai aveau ce căuta.

https://www.contemporanul.ro/editorial/un-basm-de-neimaginat.html

Address

Calea 13 Septembrie Nr. 13, Aripa Dreaptă, Et. 3, Biroul 3360/Sector 5
Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Revista Contemporanul posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Revista Contemporanul:

Shortcuts

Share