21/02/2026
Vernisajul expoziţiei lui Eugen Raportoru de la Căminul Artei a meritat pe deplin atributul de eveniment. Aşteptările celor care credeau ca demersul artistic va fi marcat de o clasică întâlnire cu pictura le spun că aici e vorba despre altceva. Este o întalnire cu istoria, cu o forma particulară de memorie colectivă, construită pe ideea de libertate incomplet dobândită şi asumată temător.
20 februarie este Ziua dezrobirii romilor. Expoziţia lui Eugen Raportoru dedicată acestui eveniment nu ne propune un cadru de comemorare cu solemnităţi clasice, ci dezvoltă o formă artistică particulară de priveghi. „Ţintirimul” imaginat de artist poate fi privit atât ca locul unde patimile îşi găsesc sfârsitul, cît şi ca începutul unui dialog istoric despre memorie, identitate şi - de ce nu - despre responsabilitate.
Suntem în faţa unui cimitir simbolic. Oare sub crucile săracăcioase, chinuite de vremuri sunt îngropaţi semeni ai noştri sau robia însăşi? Tensiunea picturală este amplificată de fondul sonor şi de intervenţia instalaţiei de lumini. Liniştea firească a acestui simbolic loc de veci este frântă de vuietul cu nuanţe de bocet dar şi de strigăt ameninţător. Este glasul lor, al celor constrânşi la o tăcere multigeneraţională.
La vernisaj au participat romi veniţi din toate colturile lumii, membri ai corpului diplomatic, ministul muncii, reprezentanţi ai diverselor asociaţii culturale. O dată în plus, arta a dovedit ca poate fi o cale de dialog asupra temelor sensibile istoric, punctul de plecare spre reconciliere şi responsabilizare lucidă.
Text si foto Stefan Bedereag
