Revista Arhitectura

ARHITECTURA este revista Uniunii Arhitecţilor din România, fondată în 1906 de George Sterian ca revistă de cultură. Existenţa ei reflectă dorinţa arhitecţilor de a fi informaţi şi de a promova lucrări valoroase, ridicând astfel nivelul de conștiință profesională și conștientizând asumat implicațiile actului de creație arhitecturală.

“Arhitecții au creat această publicație care să servească de leg

ătură între dânşii şi public, în care să-şi expună cunoştinţele şi cercetările lor și ca să poată servi ca un mijloc de luptă de idei şi de apărare a intereselor profesiunii. Apariţia acestei reviste a fost primită de public cu multă încredere, iar astăzi când o răsfoim “foaie cu foaie” ne putem da seama cât de mult au muncit colaboratorii ei şi cât de mare a fost folosul”. Publicaţia a reuşit - timp de peste un secol - să menţină tradiţia legării arhitecturii de celelalte arte. Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de de profil ale Europei. În acelaşi timp, existenţa ei nu poate fi desprinsă de contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol. Politica editorială a revistei ARHITECTURA se revendică de o modernitate critică, vizând atât „tradiţia modernă”, în accepţiunea sa cea mai largă, cât şi tendinţele actuale în arhitectură, urbanism şi design. Demersul analitic încearcă să depăşească simpla redare descriptivă a unor lucrări, concentrându-se asupra materialităţii acestora, procesului de creare şi contextului în care apar. Selecţia lucrărilor publicate se face în funcţie de următoarele criterii: valoarea arhitecturală și spaţială, încadrarea în contextul construit, inovaţia în ceea ce privește tehnicile și soluţiile constructive, creativitatea în urmărirea temei de proiectare și a programului arhitectural, relevanţa culturală a proiectului, gradul de sincronicitate cu practica internaţională, identitatea regională specifică, respectul pentru mediu și pentru viaţa oamenilor în oraș, proiectele sociale și cu buget redus. De asemenea, este considerată esenţială deschiderea către opere şi discursuri din afara graniţelor stricte ale profesiei.