Revista Arhitectura

Revista Arhitectura Revista Uniunii Arhitecţilor din România, fondată în 1906. De aceea în paginile revistei sunt invitați să scrie sociologi, istorici de artă, antropologi.

ARHITECTURA este revista Uniunii Arhitecţilor din România, fondată în 1906 de George Sterian ca revistă de cultură. Existenţa ei reflectă dorinţa arhitecţilor de a fi informaţi şi de a promova lucrări valoroase, ridicând astfel nivelul de conștiință profesională și conștientizând asumat implicațiile actului de creație arhitecturală.

“Arhitecții au creat această publicație care să servească de leg

ătură între dânşii şi public, în care să-şi expună cunoştinţele şi cercetările lor și ca să poată servi ca un mijloc de luptă de idei şi de apărare a intereselor profesiunii. Apariţia acestei reviste a fost primită de public cu multă încredere, iar astăzi când o răsfoim “foaie cu foaie” ne putem da seama cât de mult au muncit colaboratorii ei şi cât de mare a fost folosul”. Publicaţia a reuşit - timp de peste un secol - să menţină tradiţia legării arhitecturii de celelalte arte. Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de de profil ale Europei. În acelaşi timp, existenţa ei nu poate fi desprinsă de contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol. Politica editorială a revistei ARHITECTURA se revendică de o modernitate critică, vizând atât „tradiţia modernă”, în accepţiunea sa cea mai largă, cât şi tendinţele actuale în arhitectură, urbanism şi design. Demersul analitic încearcă să depăşească simpla redare descriptivă a unor lucrări, concentrându-se asupra materialităţii acestora, procesului de creare şi contextului în care apar. Selecţia lucrărilor publicate se face în funcţie de următoarele criterii: valoarea arhitecturală și spaţială, încadrarea în contextul construit, inovaţia în ceea ce privește tehnicile și soluţiile constructive, creativitatea în urmărirea temei de proiectare și a programului arhitectural, relevanţa culturală a proiectului, gradul de sincronicitate cu practica internaţională, identitatea regională specifică, respectul pentru mediu și pentru viaţa oamenilor în oraș, proiectele sociale și cu buget redus. De asemenea, este considerată esenţială deschiderea către opere şi discursuri din afara graniţelor stricte ale profesiei.

Proiectul cu care a pornit organizația Herculane Project"Punerea în siguranță a Băilor Neptun a debutat în 2019 cu un pr...
12/12/2025

Proiectul cu care a pornit organizația Herculane Project
"Punerea în siguranță a Băilor Neptun a debutat în 2019 cu un prim șantier și s-a desfășurat etapizat: lucrări de sprijinire a elementelor aflate în stadiu de colaps, lucrări la nivelul învelitorii - înlocuirea tablei perforate sau înlocuirea jgheaburilor și a burlanelor, sprijiniri de bolți și planșee, lucrări la nivelul șarpantei - înlocuirea elementelor degradate și sprijinirea zonelor critice, protejarea elementelor ornamentale - statui și fântâna de majolică, igienizarea clădirii, închideri laterale pentru stoparea accesului. Toate aceste intervenții au fost realizate cu respectarea principiilor reversibilității, sub îndrumarea unor experți acreditați și în cooperare cu Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin și Institutul Național al Patrimoniului" - Oana Chirilă

Parteneriatul public-privat, esențial pentru conservarea patrimoniuluiFuncționarea istorică a stațiunii a depins de coop...
11/12/2025

Parteneriatul public-privat, esențial pentru conservarea patrimoniului
Funcționarea istorică a stațiunii a depins de cooperarea public-privat, un model care rămâne esențial și astăzi, mai ales în contextul programelor de finanțare pentru reabilitarea patrimoniului. În cazul investițiilor publice, succesul este strâns legat de capacitatea autorităților locale de a deservi o comunitate dornică să se bucure de rezultatele acestor proiecte. Experiența Govorei arată că lipsa acestei capacități afectează sustenabilitatea investițiilor în patrimoniu: deși unele clădiri și spații publice au fost restaurate, ele rămân adesea rar utilizate, cm este cazul fostului Cazinou și cinematograf, proiectat de Virginia Andreescu-Haret, sau a Muzeului Balnear, care rămâne închis publicului. Peste o treime din clădirile istorice din Băile Govora se află într-o stare avansată de degradare, ceea ce face necesară o intervenție urgentă de conservare. Nu toate pot sau trebuie salvate, iar deciziile depind de gradul de deteriorare, materialele și calitatea construcției, statutul de proprietate, resursele financiare, potențialul de investiții și utilizările viitoare - Irina Leca, Radu Tîrcă @ Studiogovora

În mijlocul oaspeților numeroși de aseară, am lansat un nou număr, intitulat Salutări de la băi! Am avut bucuria să-i av...
10/12/2025

În mijlocul oaspeților numeroși de aseară, am lansat un nou număr, intitulat Salutări de la băi! Am avut bucuria să-i avem alături de noi pe mulți dintre cei care au contribuit cu texte la această apariție și ei au fost cei care s-au aflat ieri în prim-plan. Ne-au vorbit despre cercetările sau proiectele de revitalizare care stau la baza textelor pe care le-au scris, fie că e vorba despre Băile Herculane, Amara, Govora, Techirghiol sau Ocnele Mari. Pe scurt, ne-au oferit un context pentru tot ceea ce apare în revistă. Am vorbit și despre copertă, pe care apare o fotografie realizată de Mihnea Mihalache-Fiastru. Albumul din care aceasta face parte, alcătuit de Cristian Drăgan, se află pe site (link în comentarii). Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați vizitat aseară! Sumarul numărului se găsește pe website (link în comentarii)!

Revitalizarea patrimoniului prin practici experimentale"La Govora, implicarea comunității și angajamentul civic sunt ese...
09/12/2025

Revitalizarea patrimoniului prin practici experimentale
"La Govora, implicarea comunității și angajamentul civic sunt esențiale pentru conservarea și revitalizarea patrimoniului, după decenii de neglijare. Prin programul cupolă Govora Heritage Lab, Studiogovora dezvoltă scenarii de revitalizare a patrimoniului balnear neglijat, argumentând atât necesitatea ca el să fie reintegrat în cura balneară, cât și contribuția pe care acesta o poate aduce la sănătatea și starea de bine a turiștilor și comunității. Govora Heritage Lab cuprinde o serie de proiecte experimentale care explorează dimensiunile urbane, sociale și economice înrădăcinate în patrimoniu. Inspirat de laboratoarele de patrimoniu ale proiectului Open Heritage12 și de Heritage Place Lab13 dezvoltat de ICCROM, programul caută soluții pentru revitalizarea patrimoniului balnear ca parte a peisajului terapeutic mai amplu al stațiunii" - Irina Leca, Radu Tîrcă

Clădiri emblemă ale Amarei"Cu toate acestea, există câteva clădiri emblemă în stațiune, una dintre ele fiind actualul Ho...
08/12/2025

Clădiri emblemă ale Amarei
"Cu toate acestea, există câteva clădiri emblemă în stațiune, una dintre ele fiind actualul Hotel Lebăda, parte din Alfa Hotels în prezent, fost UGSR. Hotelul UGSR, inaugurat în 1971, a fost distins cu Premiul Uniunii Arhitecților în anul 1973, fiind recunoscut ca un exemplu de arhitectură funcțională dedicată turismului balnear socialist" - Romelia Călin, Iuliana Dumitru, Ileana Gabriela Szasz

Vezi și: Amintiri dulci de la Amara. Textul din revistă redă concluzii și idei ale unei cercetări realizate de Asociaţia Vira.

05/12/2025

ARHITECTURA 3-4/2025, Salutări de la băi este un număr construit în jurul unui patrimoniu fragil și esențial: stațiunile balneare ale României, multe dintre ele fiind încă în așteptarea unor intervenții salvatoare, iar revista devine un spațiu necesar pentru a revedea aceste posibilitățile, teritoriile, a le înțelege și a le regândi viitorul.

Numărul se deschide cu o contemplație, o ficțiune eseistică ce transformă ruina într-un personaj viu, capabil să ne vorbească despre timp, memorie și reconstrucție interioară. Un text care pune tonul întregii reviste: nu doar informativ, ci și afectiv, meditativ, cultural. Urmează o serie de studii, reportaje și analize dedicate patrimoniului balnear românesc, de la Băile Herculane la Govora, Borsec, Olănești sau Mangalia. Proiectul HerculaneProject, prezentat amplu în paginile revistei, devine un exemplu de activism cultural și o demonstrație că patrimoniul poate fi salvat prin comunitate, educație și intervenții sensibile, etapizate și reversibile.
Fotografiile, diagramele și explicațiile tehnice reconstruiesc atât fragilitatea acestor locuri, cât și speranța lor.

Revista adună laolaltă:
• studii istorice și critice despre stațiuni balneare;
• proiecte de restaurare, reactivare și valorizare;
• eseuri vizuale și intervenții culturale;
• analize despre arhitectura apelor, a timpului și a memoriei;
• reflecții asupra modului în care aceste „microcosmosuri rupte de lume”, cm le numea Bernard Toulier, pot redeveni active, relevante și accesibile.

Într-o perioadă în care discuția despre patrimoniu oscilează între nostalgie și precaritate, ARHITECTURA 3-4/2025 propune un mod lucid și sensibil de a privi aceste locuri – nu ca pe niște relicve, ci ca pe niște organisme culturale care pot genera viitor. Este un număr destinat nu doar specialiștilor, ci tuturor celor interesați de arhitectură, cultură, peisaj, istorie și regenerare urbană. O invitație la explorare, la memorie și la un tip de responsabilitate culturală care începe, de multe ori, cu înțelegerea profundă a locurilor pe care le moștenim.

Noul nostru număr - Salutări de la băi - scoate din nou la iveală documente de arhivă! Voi ce știți despre stațiunea Ama...
04/12/2025

Noul nostru număr - Salutări de la băi - scoate din nou la iveală documente de arhivă! Voi ce știți despre stațiunea Amara?

"Însă planurile ambițioase din anii '60 pentru stațiunea Amara, ce includ dezvoltări masive în infrastructura de cazare și tratament, deși nu au fost realizate așa cm s-au prevăzut, rămân un exemplu de planificare integrată și specializată pentru turism și sănătate. Printre cei care au propus soluții pentru dezvoltarea stațiunii s-a numărat și arhitecta Henrieta Delavrancea, o figură marcantă a arhitecturii românești, ale cărei planuri pentru Amara au fost identificate în Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român" - Romelia Călin, Iuliana Dumitru, Ileana Gabriela Szasz

Vezi și: Amintiri dulci de la Amara. Textul din revistă redă concluzii și idei ale unei cercetări realizate de Asociaţia Vira.

Pavilionul din Valea Zânelor"Cadrul natural cu totul deosebit, condițiile optime necesare tratamentelor afecțiunilor car...
02/12/2025

Pavilionul din Valea Zânelor
"Cadrul natural cu totul deosebit, condițiile optime necesare tratamentelor afecțiunilor cardiovasculare, precum și posibilitățile unei oportune cooperări cu Spitalul cardiovascular Covasna - aflat în imediata apropiere -, au contribuit la amplasarea unui pavilion sanatorial cu bază de tratament în Valea Zînelor din orașul Covasna."

Autori: arh. Paul Chiriacescu (șef proiect), Virgil Florea, Maria Chiriacescu, proiectanții Imre Kucza, Maria Kali, Ferencz Kese

Sursa: revista Arhitectura nr. 5 /1983

Address

Strada Jean Louis Calderon, Nr. 48
Bucharest

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

+40768198178

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Revista Arhitectura posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Revista Arhitectura:

Share

Category