Editura UNMB

20/08/2026

12/08/2026

Piața Universității – fotografie aeriană din anul 1935.

Datarea fotografiei s-a realizat pe baza unor repere urbanistice: Blocul Carlton nu era încă construit - începe efectiv turnarea fundației în noiembrie 1935, în timp ce blocul învecinat, proiectat de arhitectul Jean Monda, era deja finalizat. De asemenea, și Blocul Creditul Minier, situat vizavi, era finalizat în același an. De asemenea Blocul Tehnoimport (Adriatica) de la Strada Doamnei nr. 5, colț cu Academiei, nu era încă construit in 1935. Coroborarea acestor elemente indică faptul că fotografia datează din anul 1935.

Aceasta a fost „piesa de rezistență” a expoziției pe care am avut-o de curând. Toți cei care au vizitat-o au rămas foarte impresionați de felul în care se vedea această fotografie pe ecranul mare.

⚠️ 𝖥𝗈𝗍𝗈𝗀𝗋𝖺𝖿𝗂𝖾 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗍𝖺 𝖼𝗈𝗅𝗈𝗋 𝖼𝗎 𝖺𝗃𝗎𝗍𝗈𝗋𝗎𝗅 𝖠𝖨 𝖽𝖾 𝖲𝗍𝖾𝗅𝗂𝖺𝗇 𝖯𝗈𝗉𝖺. 𝖠𝖼𝖾𝗌𝗍𝖾 𝗂𝗆𝖺𝗀𝗂𝗇𝗂 𝗌𝗎𝗇𝗍 𝗋𝖾𝖼𝗈𝗇𝗌𝗍𝗂𝗍𝗎𝗂𝗋𝗂 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖾 𝖺𝗋𝗍𝗂𝗌𝗍𝗂𝖼𝖾 𝗌𝗂 𝗉𝗈𝗍 𝖼𝗈𝗇𝗍𝗂𝗇𝖾 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾𝗇𝗍𝖾 𝗌𝖺𝗎 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗋𝗂 𝗂𝗇𝗍𝗋𝗈𝖽𝗎𝗌𝖾 𝖽𝖾 𝗂𝗇𝗍𝖾𝗅𝗂𝗀𝖾𝗇𝗍𝖺 𝖺𝗋𝗍𝗂𝖿𝗂𝖼𝗂𝖺𝗅𝖺. 𝖤𝗌𝗍𝖾 𝗉𝗈𝗌𝗂𝖻𝗂𝗅 𝖼𝖺 𝗎𝗇𝖾𝗅𝖾 𝖺𝗌𝗉𝖾𝖼𝗍𝖾 (𝖼𝗎𝗅𝗈𝗋𝗂, 𝖽𝖾𝗍𝖺𝗅𝗂𝗂, 𝗍𝖾𝗑𝗍𝗎𝗋𝗂) 𝗌𝖺 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾 𝖽𝖾 𝗋𝖾𝖺𝗅𝗂𝗍𝖺𝗍𝖾𝖺 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖺 𝗈𝗋𝗂𝗀𝗂𝗇𝖺𝗅𝖺

10/08/2026

𝐈𝐧 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐦
𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐁𝐮𝐣𝐨𝐫-𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐃𝐚̂𝐧𝐬̦𝐨𝐫𝐞𝐚𝐧
(𝟏𝟗𝟑𝟗–𝟐𝟎𝟐𝟔)

Cu profundă tristețe ne luăm rămas-bun de la 𝐩𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐁𝐮𝐣𝐨𝐫-𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐃𝐚̂𝐧𝐬̦𝐨𝐫𝐞𝐚𝐧, muzicolog și profesor de istoria muzicii, una dintre personalitățile care au slujit cu discreție, rigoare și devotament memoria vieții muzicale transilvănene și românești.

Absolvent al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, promoția 1963, Bujor Dânșorean a revenit, peste ani, la instituția în care s-a format, devenind din 1990 profesor al Academiei și predând 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢.

O parte importantă a cercetărilor sale a fost dedicată 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢, recuperării unor personalități, instituții și momente esențiale ale culturii muzicale românești. Prin studiile, cronicile și comunicările sale, dar și prin munca de profesor, a contribuit la păstrarea și transmiterea unei memorii fără de care prezentul nostru muzical ar fi mai sărac.

Pentru generațiile de studenți cărora le-a fost profesor, numele său rămâne legat de istoria muzicii și de respectul pentru document, pentru trecut și pentru oamenii care au construit viața muzicală din această parte a Europei.

𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ „𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐃𝐢𝐦𝐚” 𝐢̂𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 și transmite sincere condoleanțe familiei și celor apropiați.

𝐎𝐝𝐢𝐡𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆-𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐜𝐞.

08/08/2026

🕯🎼 7 august 1983: S-a stins din viață Nicolae Brânzeu, compozitor și dirijor român.

Nicolae Brânzeu (28 decembrie 1907, Pitești – 7 august 1983, Arad) a fost un compozitor, dirijor și om de cultură român.

STUDII
Brânzeu și-a început educația muzicală în orașul natal, avându-i ca profesori pe Maria Lerescu și Lucia Stănescu. A urmat apoi Conservatorul din București, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora și Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit și Facultatea de Drept din București).

Brânzeu și-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului și muzicologului Vincent d'Indy. Revenit în țară, în perioada interbelică s-a afirmat ca pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedra de armonie a Conservatorului bucureștean.

ACTIVITATE
Creația lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, însă remarcabile sunt creațiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru acest curent estetic i-a fost trezit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbina neoromantismul cu idei de inspirație folclorică. O altă influență în muzica lui Brânzeu este expresionismul.

„Opera Săptămâna luminată (1943) este caracterizată printr-un discurs sonor plin de tensiune- adesea vecin cu angoasa - și de aceea, eu o socotesc prima operă românească de tip expresionist.”. Din păcate după anul 1990, lucrarea nu a fost inclusă în repertoriile operelor din România.

În 1948, înființează Filarmonica din Arad, unde contribuie la profesionalizarea orchestrei și corului, dat fiind că la aceea vreme ele erau formate în cea mai mare parte din oameni fără studii muzicale academice.

Pentru liedurile sale, Brânzeu a fost criticat în anii 1950 de către grupul Matei Socor. Ca urmare, Brânzeu a fost cenzurat de către regimul politic din țară.

În anii de activitate artistică în România Brânzeu dirijează diverși muzicieni precum: Stella Simionetti, Iolanda Mărculescu, Lya Hubic, Elena Botez, Lucia Stănescu, Emilia Petrescu, Arta Florescu, Lili Dușescu, Marina Krilovici, Constanța Câmpeanu, Anca de Barbu, Tatiana Roșculeț, Magda György, Zenaida Pally, Agnes Baltsa, Maria Snejina, Ion Dacian, Cornel Fânățeanu, Ion Buzea, Constantin Zaharia, Garabis Zobian, Mircea Emandi, Oleg Rudic, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Ionel Pantea, Ludovic Konya, Ion Budoiu, Mihail Arnăutu, Nicolae Secăreanu, Marius Rintzler, Pompei Hărășteanu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Alfons Capitanovici, Götz Teutsch, Wanda Wilkomirska, Ion Voicu, Henry Brendier, Constantin Bobescu, Andras Simor, Antonin Moravec, Gustav Schmahl, Tadeus Wronski, Octavian Nicolaevici, Gaby Grubea, Daniel Podlovschi, Albert Kocsis, Nina Mihailovna Beilina, Etar Christoskov, Robesrt Soetens, Liana Isakadze, Yuriko Kuronuma, Cornelia Vasile, Ivan Straus, Ștefan Ruha, Ernest Fischer, Tamas Vesmas, Valentin Gheorghiu, Corneliu Gheorghiu, Mîndru Katz, Alexandru Demetriad, Maria Cardaș, Dorina Popovici, Magda Nicolau, Grete Miletineanu, Lidia Cristian, Aurelia Cionca, Margarita Fedorova, Gheorghe Halmos, Herald Enghiurliu, Ferenc Rados, Amadeus Webersinke, Dan Mizrahy, Gorgeta Ștefănescu Barnea, Dan Grigore, Sofia Cosma, Nicolae Brânduș, Annerose Schmit, Gabor Gabos, Toma Schwarz, Gabriel Amiraș, Sebastian Benda, Regina Smendzianka, Albert Guttman, Maria Fotino, Ilinca Dumitrecu, Liana Șerbescu, Alberto Portugheis, ș.a.

PREMII
Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) și cu Premiul I George Enescu (1942), precum și cu Ordinul Meritul Cultural (1968).

VIAȚA PERSONALĂ
Nicolae Brânzeu i-a avut ca prieteni apropiați pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa și pe muzicienii George Georgescu și Dimitrie Cuclin.

LUCRĂRI SELECTATE
„Muzica sa, de o diversitate copleșitoare,are ca sursă de inspirație resursele folclorului românesc, într-o concordanță uimitoare cu muzica europeana a secolului XX. Este un compozitor cu un limbaj deosebit de rafinat și impresionabil, orientat pe valorile expresivității muzicii. Nicolae Brânzeu are o vădită preocupare pentru lărgirea tonalității de bază.”
Rezonanțe corale, Simpozion dedicat profesorului Adrian Demian mai 2010 ISBN 978-606-92466-6-5, Cap XIV pag 83

TEATRU LIRIC
Monna Vanna după (Maurice Maeterlinck) – 1934, scenă dramatică.
Săptămâna luminată (libret de Constantin Pavel, după piesa lui Mihail Săulescu) – pr.: 29.IV.1943, Opera Națională din București- prima operă românească de orientare expresionistă.
Scufița Roșie - operetă-feerie pentru copii pr.: 1949, Teatrul de Stat Arad
Piatra din casă- 1951 (vodevil după textul lui Vasile Alecsandri)
Aladin și lampa fermecată – muzică de scenă, pr.: 1958, Teatrul de Marionete Arad
Cruciada copiilor- 1961 dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Lucian Blaga
Dragostea triumfă - 1968 operă comică în trei acte; libret de Gheorghe Haiduc pr.Filarmonica de Stat Arad
Monna Vanna – 1976, dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Maurice Maeterlinck
Zâna Zorilor - 1981 operă-feerie în 3 acte; libret de L. Emandi după basmul cu același nume a lui Ioan Slavici

MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
Hymne, Poemul simfonic pe versurile lui (Charles Baudelaire), traducere de Virgil Gheorghiu – pr.: 3.X.1940, Orchestra Radiodifuziunii din București dir. Nicolae Brânzeu
Sărbătoare, Cantata pentru cor orch. pr.:5.XII.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucureștidir. Nicolae Brânzeu
Trecut-au anii, Poemul simfonic pentru tenor și orch. versuri de Mihai Eminescu pr.: 1941, Orchestra Filarmonica București dir. Ionel Perlea
Cântecul bradului, cantata pentru cor mixt și orch., melodia și versurile populare din culegerea lui Ilarioan Cocișu, pr.: 5. XII.1940 București. dir. Nicolae Brânzeu
Copilarie sfântă, poem pentru bas și orch. versuri de Vasile Voiculescu- 1947
Meșterul Manole, cantata dramatică pentru soliști cor mixt și orch., versurile populare din colecția lui Vasile Alecsandri, pr.:12.IV.1969, Filarmonica de stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu
Luceafărul, oratoriu pentru soliști cor mixt și orch., versurile lui (Mihai Eminescu) – pr.: 1970, Filarmonica de Stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu

MUZICĂ SIMFONICĂ
Fantezie simfonică - 1934. Premieră: Cluj 1936, Societatea Muzicală din Cluj, dirijor Nicolae Brânzeu;
In Memoriam - 1936. Premieră: București, 19 .IX. 1936, Orch. Amicii Artei, dir. Nicolae Brânzeu;
Două schițe simfonice - 1940. Pr.: 29.XII.1940, Filarmonica George Enescu din București, dir. George Georgescu;
Preludiu și fugă pentru orchestră- 1940 pr.: București 1.XI.1942, Filarmonica, dir.George Georgescu
Nocturna pentru orchestră - 1949 rev. 1956 pr.: 1959, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Suita simfonică în Do major - 1950 pr.: 1952, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
Simfonia I-a în la minor - 1954. Premieră: 1955, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
Rapsodia I-a pentru orchestră - 1958. Premieră: 1958, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
Simfonia concertantă pentru pian și orchestră - 1959 pr.: 1960, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
Rapsodia II-a pentru orchestră- 1960 pr.: 1961, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonia a II-a în RE „Pentru pace” cu cor de femei (în final) - 1963 pr.: 1964, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonie de cameră; pentru orchestră de coarde pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Uvertură sportivă "UTA" - 1969 pr.: 17.IV.1970, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu. Edit. Muzicală - 1971
Poemul Unirii - 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonia a III-a în do minor - 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Uvertura festivă - 1978 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu

MUZICĂ DE CAMERĂ
Cvartetul pentru pian și coarde -1935
Cvintetul pentru pian și suflători - 1957
Sonată pentru clarinet și pian - 1961; transcriere pentru vioară și pian - 1963
Sonată pentru pian - 1965
Sonată pentru vioară solo - 1966
Sonată pentru violoncel și pian - 1970

MUZICĂ DE CORALĂ
Imnul "Junimii" pentru cor bărbătesc, versuri de C. Papastate - 1926
Motet pentru cor mixt - 1932
Foaie verde, firul ierbii; prelucrare de folclor pentru bariton, cor mixt și pian - 1960
De dor; prelucrare de folclor pentru soprană, cor mixt a capella - 1960
Imnul Liceului din Pitești; pentru cor mixt, pian și orchestră de coarde, versuri de D.Al.Nanu - 1966
Cântec de leagăn pentru Nicolae Bălcescu; pentru mezzosoprană și cor mixt, versuri de Volbură Poiană-Năsturaș - 1967
Cântec pentru țară; pentru cor mixt, versuri de Alexandru Popescu-Negură - 1967
Cinci coruri a capella pe versuri de Duiliu Zamfierscu, pentru cor mixt ( Preludiu; Vara;Fluture; Noapte buna; Barza)- 1972
Trei coruri pe versuri de Mihai Eminescu, pentru cor mixt (Veneția; La steaua -cu pian; Stelele-n cer - cu pian)- 1972

MUZICĂ VOCALĂ
Trei poeme pentru bas și pian (orch.), versuri de Vasile Voiculescu ( Coiful de aur; Cheia de aur; Zânele de aur) - 1943
Isus din copilărie, pentru bas și pian (orch.) versuri de Vasile Voiculescu - 1946
Cântec haiducesc, pentru voce și pian versuri populare -1949
Când amintirile, pentru voce și pian versuri Mihai Eminescu -1955
Colind uitat, pentru voce și pian versuri de Vasile Voiculescu - 1955
Pe pajiștile verzi, pentru voce și pian versuri de C. Bălcescu - 1958
Mi-ești dragă, pentru voce și pian versuri de D. Al. Nanu - 1960
5 Lieduri, pentru tenor și pian pe versuri de Lucian Blaga (Cresc amintirile; Fiorul; Vreau să joc; Gorunul; Liniște) - 1970
Srada stânjeneilor albaștri, pentru voce și pian versuri de Afrodita Surdeanu - 1970
2 Lieduri, pentru voce și pian, pe versuri de Simona Lecca (Ție; Cântec)- 1970
Noapte bună, pentru voce și pian, pe versuri de Duiliu Zamfirescu - 1970
Inscripție pe amintiri pentru bariton și pian, pe versuri de Lucian Emandi- 1977

APRECIERI
„Prin muzica dumneavoastră, maestre Nicolae Brânzeu, arta noastră sonoră poate privi, de la egal la egal, pe aceea din tragicul nostru secol XX din vestul european!”
—Nae Ionescu
„Nicolae Brânzeu a îmbinat, cu o puternică forță emoțională, lirismul și dramatismul, într-o muzică de aleasă inspirație și foarte personală.”
—Mircea Eliade

28/07/2026

𝐈𝐧 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐦 – 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐚̂𝐫𝐥𝐞𝐚

Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a profesorului 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐚̂𝐫𝐥𝐞𝐚, unul dintre cei mai apreciați regizori muzicali ai Radiodifuziunii Române și un nume de referință în domeniul înregistrărilor sonore din România.

Potrivit informațiilor biografice publicate de 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚𝐥, Alexandru Pârlea, absolvent al Conservatorului din București și al studiilor superioare tehnice, și-a început activitatea la Radiodifuziunea Română în anul 1972. De-a lungul a peste patru decenii, a participat la realizarea unui număr impresionant de înregistrări de concerte și spectacole, desfășurate atât în studiourile și sălile bucureștene, cât și în cadrul unor importante festivaluri și concursuri muzicale din întreaga țară.

A colaborat cu numeroase personalități ale vieții muzicale românești, din domeniul muzicii clasice, al jazzului, al muzicii pop și al muzicii tradiționale. Prin experiența, rigoarea și sensibilitatea sa artistică, a contribuit la formarea mai multor generații de specialiști, fiind considerat un adevărat 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐬̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚̆ în domeniul regiei muzicale și al ingineriei de sunet.

Pentru comunitatea 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ „𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐃𝐢𝐦𝐚” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚, profesorul Alexandru Pârlea a fost însă mai mult decât un reputat profesionist al sunetului. De-a lungul anilor în care a predat în cadrul Academiei, a împărtășit cu generozitate din vasta sa experiență și a contribuit la formarea tinerilor muzicieni și specialiști în domeniul înregistrării sonore.

𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ „𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐃𝐢𝐦𝐚” transmite sincere condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit.

𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐮 𝐬𝐚̆-𝐥 𝐨𝐝𝐢𝐡𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐜𝐞!

18/07/2026

07/07/2026

😌 Barometrul stării de bine a profesorilor din România 2026 - 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la catedră

38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la catedră;

51% raportează situații stresante frecvente la muncă (față de 26% în populația urbană activă);

14% sunt în risc de burnout, mai pronunțat sub 45 de ani, la gimnaziu și în București;

Doar 33% dintre profesori consideră bun echilibrul dintre muncă și viață personală.

🔗 Detalii în link-ul din comentarii:

06/07/2026

https://www.facebook.com/photo/?fbid=1055310320350532&set=pcb.1055310413683856

04/07/2026