infoFERMA

10/12/2025

Sectorul avicol european continuă să adopte automatizarea ca soluție de reducere a costurilor și de creștere a consistenței producției. Datele tehnice analizate la nivel european indică faptul că fermele care utilizează sisteme automate de alimentare, colectare a ouălor și control al microclimatului reduc consumul specific de furaje cu 3–6% și obțin o uniformitate mai bună a loturilor.

Controlul microclimatului este unul dintre cei mai importanți factori. Un sistem automatizat de ventilație și răcire menține nivelurile optime de temperatură și umiditate, ceea ce reduce mortalitatea cu 0,5–1,2 puncte procentuale.

10/12/2025

Sectorul de carne de vită rămâne unul dintre cele mai sensibile la variațiile de costuri, iar performanța fermelor este tot mai clar asociată cu indicatorii tehnici de conversie. Evaluările agregate la nivel european arată că fermele cu sisteme de hrănire optimizate ating un spor mediu zilnic (SMZ) de 1.150–1.300 g/zi, în timp ce exploatațiile tradiționale se situează între 850 și 1.000 g/zi.

În România, datele tehnice agregate arată o heterogenitate pronunțată: sistemele semiintensive generează rezultate apropiate de media UE...

09/12/2025

Costurile furajelor reprezintă cel mai important element al structurii financiare în fermele de suine, cu o pondere de 60–70% în totalul cheltuielilor. Evoluția prețurilor cerealelor în 2024–2025 arată un interval relativ stabil în UE, cu porumbul situat în jurul valorii de 210–225 euro/tonă, în timp ce grâul furajer se menține între 225–240 euro/tonă. În România, prețurile raportate sunt apropiate, cu variații regionale generate de disponibilitatea locală și costurile logistice.

Diferențele dintre ferme devin vizibile la nivelul conversiei furajelor. Modelele europene de evaluare arată că scrofițele și purceii cu un consum specific de 2,6–2,8 kg furaj/kg...

09/12/2025

Producția de lapte la nivel european a intrat într-o fază de stabilizare, iar diferențele dintre ferme sunt tot mai strâns legate de indicatorii tehnici. Datele agregate la nivelul UE arată un randament mediu de aproximativ 7.500–7.800 litri/vacă/an, în timp ce România rămâne într-o zonă inferioară, cu valori între 3.600 și 4.200 litri, în funcție de structura fermelor și nivelul investițiilor. Evoluția din 2024 arată totuși o ușoară creștere, alimentată de optimizarea hranei și de reducerea pierderilor tehnologice.

Un factor determinant îl reprezintă calitatea furajelor și rețetele utilizate. Analizele tehnice europene indică faptul că vacile cu rații echilibrate pe baza de porumb, lucernă și proteine vegetale ating un raport optim...

08/12/2025

Evoluția prețurilor la îngrășăminte rămâne un factor major de risc pentru fermieri. Conform World Bank Fertilizer Index 2024, prețurile la îngrășăminte pe bază de azot au scăzut cu 22% față de 2023, însă rămân cu aproximativ 45% peste media 2017–2020. Fosfații au înregistrat o reducere de 9%, iar potasiul s-a stabilizat după scăderea abruptă din 2023.

Eurostat 2024 arată că prețurile la inputurile agricole din UE au scăzut, în medie, cu 5,3%, însă costurile reale rămân ridicate pentru fermele mici.

08/12/2025

Tineretul bovin reprezintă baza de producție pentru fermelor de carne și lapte, iar situația europeană arată schimbări structurale considerabile. Conform Eurostat 2024, efectivele de bovine între 1–2 ani au scăzut cu 4,1% la nivelul UE, în timp ce în Europa de Vest reducerea a depășit 6% din cauza costurilor ridicate ale furajelor și a presiunilor climatice.

Performanța tineretului bovin este legată direct de sporul mediu zilnic (SMZ). Rapoartele DG AGRI – Beef Market Report 2024 arată că fermele europene de top ating SMZ de 1.200–1.400 g/zi, în timp ce media UE este de 950–1.050 g/zi. Î

05/12/2025

Mastita reprezintă una dintre cele mai costisitoare afecțiuni întâlnite în fermele de vaci de lapte, afectând atât producția, cât și calitatea laptelui. Conform evaluărilor EFSA și DG AGRI, mastita subclinică este prezentă în peste 20–30% dintre zonele monitorizate la nivel european, iar pierderile economice pot ajunge la 10% din producția anuală a unei ferme. În România, INS (2024) și datele colectate prin programele de control al performanțelor indică o incidență semnificativă, în special în fermele unde sistemele de muls și igienă nu sunt modernizate.

Datele EFSA arată că igiena pre-muls, dezinfecția post-muls și întreținerea corectă a echipamentelor reduc considerabil riscul contaminării.

05/12/2025

Variațiile climatice din ultimii ani au influențat semnificativ producția de furaje, afectând stabilitatea economică a fermelor zootehnice. Conform INS (2024), producțiile de porumb siloz, lucernă și masă verde au înregistrat fluctuații semnificative, în special în sudul și sud-estul țării, zone unde seceta pedologică severă s-a manifestat mai intens. Eurostat confirmă că aceste deviații climatice se regăsesc la nivel european, unde culturile furajere sunt printre cele mai sensibile la stresul hidric și termic.

Evaluările DG AGRI – Climate Impact Report 2024 arată că fermele expuse la perioade repetate de arșiță înregistrează pierderi de producție de 15–35%, în funcție de tipul culturilor și structura solului.

04/12/2025

Consumul de energie este un element central în costurile de funcționare ale fermelor, iar volatilitatea pieței energiei influențează direct competitivitatea acestora. Conform Eurostat – Energy Price Statistics 2024, prețurile la energie electrică pentru consumatorii non-casnici s-au menținut la un nivel ridicat în UE, deși s-a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent.

În zootehnie, energia este necesară pentru ventilație, iluminat, răcirea laptelui, funcționarea sistemelor automate și irigații, iar creșterile de preț pot afecta rapid marjele de profit.

04/12/2025

Mortalitatea vițeilor reprezintă un indicator critic pentru performanța fermelor de bovine și este analizată constant în rapoartele europene. Conform evaluărilor EFSA și DG AGRI, rata medie a mortalității în primele luni de viață se situează între 5% și 8% în fermele europene, valorile variind în funcție de condițiile de întreținere, calitatea colostrului și managementul adăposturilor.

03/12/2025

Irigațiile devin o necesitate strategică pentru fermele românești, în special în regiunile expuse secetei. Conform INS și MADR (2024), suprafața efectiv irigată în România rămâne sub 350.000 ha, deși infrastructura reabilitată totalizează peste un milion de hectare. Diferența dintre infrastructură și utilizare este explicată prin costurile ridicate ale echipamentelor și necesitatea modernizării stațiilor locale.

În evaluările Comisiei Europene – Agricultural Water Use Report 2024, fermele care aplică irigații la nivel de parcelă obțin randamente cu 20–40% mai mari, în special la culturi furajere, lucernă și porumb siloz.

03/12/2025

Evoluția prețurilor cerealelor influențează direct costurile fermelor zootehnice, întrucât porumbul, grâul și orzul reprezintă baza furajelor combinate. Conform datelor INS (2024) și estimărilor publicate de Eurostat, producția de cereale din România a înregistrat variații regionale puternice, cu zone afectate de secetă în sud și sud-est. În piața europeană, DG AGRI – Short-Term Outlook 2024 evidențiază o tendință de stabilizare a prețurilor, însă la un nivel încă ridicat față de perioada 2016–2020.

Pe termen scurt, fermele pot reduce riscurile prin contracte forward cu furnizorii de cereale, diversificarea surselor și optimizarea rațiilor.