Revista Magazin istoric

12/10/2026

Din sumarul lunii octombrie: "Lupta între politicianism și știință", un text de Victor Babeș.
Revista Magazin istoric poate fi achiziționată de la chioșcurile de ziare începând de mâine.

10/10/2026

Invitație primită de la Muzeul Ororilor Comunismului în România - MOCR.

08/10/2026

La Muzeul Național de Istorie a României se desfășoară între 7 și 9 octombrie 2026 conferința internaționala OPTHS ● cercetători si investigatori din întreaga Europă prezintă cercetările lor

08/10/2026

La Facultatea de Istorie a Universității București s-au deschis lucrarile conferintei Vocile Universitatii din Bucuresti. Departamente, facultati, oameni, destine.

07/10/2026

Sumarul lunii octombrie

Le cerem scuze cititorilor noștri. Din cauza unei defecțiuni la utilajele din Imprimeria Coresi, versiunea tiparită a numarului 10 2026 va întârzia la întâlnirea cu dumneavoastră. Vom anunța imediat ce situația s-a remediat și revista ajunge la difuzorii de presă.

06/10/2026

Invitație la conferință:

Vocile Universității din București: departamente,
facultăți, oameni, destine. Muzeul Universității
din București și patrimoniul universitar
Joi, 8 octombrie 2026
Facultatea de Istorie a Universității din București, Bulevardul Regina
Elisabeta nr. 4-12, Sala de lectură, etajul 2
9.30–10.00 Înregistrarea participanților
10.00–10.30 Deschiderea lucrărilor conferinței
Invitați: prof. univ. dr. Bogdan Murgescu (Prorector, Universitatea din București), conf. univ. dr. Matei Gheboianu (Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea din București), conf. univ. dr. Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București/Coordonator Științific, Muzeul Universității din București)
10.30–11.30 Vocile Universității: un prolog prin memoria vie
Moderatori: Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea din
București/Muzeul Universității din București) și Andreea Cârstea (ICUB)
Participanți: Raisa Andra Stratu, Bianca Patricia Dimitrașcu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), Vocile Universității: experiențe de istorie orală și memoria vie a Universității din București. Proiecte și inițiative ale Muzeului Universității din București
11.30–12.00 Pauză de cafea
12.00–13.30 Calea Victoriei Muzeală și la pas: tur organizat de Cercul de Studii Muzeale al FIUB
Punct de întâlnire: holul principal al Facultății de Istorie, parter
13.30–14.30 Pauză de prânz
2
14.30–16.30 Secțiunea I: Destine universitare între profesie, societate și identitate
Moderatori: Alexandru-Murad Mironov (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și Francisc Gabriel Muscalu (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București)
Cristian Vasile (Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române),
Alexandru Rosetti în primii ani postbelici – profesor, decan, rector al Universității din București Adrian Nicolae Petcu (CNSAS), Preotul profesor Grigore Cristescu între slujirea catedrei și implicarea politică
Marian-Gabriel Avram (cercetător independent), Decanul Nicolae Basilescu
Ana-Maria Preda (Școala Doctorală de Litere, Universitatea din București), Activitatea lui Ion Nestor în cadrul Universității din București
Constantin Daniel Rupa (Universitatea din București), De la Universitatea din București la «Madrigal»: Marin Constantin, mișcarea corală academică și elitele dirijorale românești
16.30–17.00 Pauză de cafea
17.00–19.00 Secțiunea a II-a: Oameni, patrimoniu academic, arhive
vizuale și instituții ale memoriei universitare
Moderatori: Cristian Vasile (Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române) și Diana Mariana Rusu (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București)Francisc Gabriel Muscalu (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București), Profesorii Universității din București în imagini de arhivă: colecția RADOR
Valentin Maier (Muzeul Universității din București), Dosarele de cadre ca surse de cunoaștere a personalului UB. Studiu de caz: Centrul de Calcul al Universității din București
3
Ion Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Utilizarea fotografiei în învățământul arheologic la Universitatea din București la sfârșit de sec. XIX și început de sec. XX
Bogdan Logofătu, Michaela Logofătu, Beatrice Almășan, Anișoara
Dumitrache (Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București), Departamentul pentru Învățământ la Distanță (ID) – CREDIS, arc peste timp
Alexandra-Ștefania Popa, Alexandra-Maria Mușat (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), Absolvind istoria. Femei la granița dintre comunism și epoca postdecembristă la Facultatea de Istorie, Universitatea din București
19.00–20.00 Cina
❖
Vineri, 9 octombrie 2026
Facultatea de Istorie a Universității din București, Bulevardul Regina
Elisabeta nr. 4-12, Sala de lectură, etajul 2
09.30–11.10 Secțiunea a III-a: Memorie academică și biografii
universitare (online)
Moderatori: Radu Nedici (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și Teodora Popovici (Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române/Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București)
Florian Olteanu (Facultatea de Științe Sociale, Universitatea din Craiova), Profesorul universitar doctor Alexandru Avram, 70 de ani de la naștere, 6 ani de la dispariție
Florin Nacu (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române), Academicianul Dinu C. Giurescu, 99 ani de la naștere, 8 ani de la dispariție
4
Ionel Doctoru (Centrul de Istorie a Secolului al XX-lea, Universitatea „A. I. Cuza” din Iași), Mobilitate academică și centralizare universitară în România interbelică: transferul lui Vespasian V. Pella de la Iași la București – 1935
Ioan Dragoș Mateescu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București),
Nicolae Iorga, un om apreciat, detestat și uitat în spațiul românesc
11.10–11.40 Pauză de cafea
11.40–13.00 Secțiunea a IV-a: Identitate academică, tradiție și
expresivitate culturală în spațiul universitar (online)
Moderator: Liviu Damian (Facultatea de Istorie, Universitatea din București)
și Cristian Dumitrescu (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din
București)
Daniela Grecu Ghițulescu (Universitatea din București), Tradiție și
transformare în evoluția Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București
Nicoleta Simionescu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu", București), «Ucenici la clasici». Experiența universitară în jurnalele Școlii de la Târgoviște
Marius Burhan (Uniunea Artiștilor Plastici din România), Ecouri urbane:
catedra ca scenă, aula ca plectru
13.00–14.00 Pauză de prânz
14.00–16.00 Secțiunea a V-a: Muzeul, o provocare permanentă: noi
pedagogii și scenografii muzeale
Moderatori: Claudia Popescu (Centrul Expozițional Documentar al
Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București) și Matei- Mihnea Tița (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București)
Marina Cristina Ghiță (Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Științele Educației), Patrimoniu și educație: valori, istorie și tradiții universitare
Irina Hasnaș Hubbard (Muzeul Ororilor Comunismului în România), Muzeul inocenților: de la colecții modeste la ansambluri muzeale complexe
5
Valentin Maier (Muzeul Universității din București), Dana Manolache
(Credis/Asociația Planeta Creativă), Utilizarea tehnologiilor noi în muzeografie
Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București/Muzeul Universității din București), Obiectele muzeale și comunitatea universitară – infrastructuri ale cunoașterii
Dana Costin (Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române),
Legitimarea unei cariere și vulnerabilitatea biografică. Aurelian Sacerdoțeanu și integrarea Institutului de Arhivistică în Universitatea din București (1949-1950)
16.00–16.30 Pauză de cafea
16.30–18.00 Masă rotundă: Practici, provocări și perspective ale
muzeului universitar contemporan
Moderatori: Mirela-Luminița Murgescu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și Ana-Maria Edu (Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București) Participanți: Ramona Bălășcuță (Muzeul Geologic Național), Cornel Ilie (Muzeul Național de Istorie a României), Șerban Marin (Arhivele Naționale ale României), Pompiliu-Constantin Nicolae (Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București), Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București/Muzeul Universității din București), Claudia Popescu (Centrul Expozițional Documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)

05/10/2026

La Biblioteca Academiei Române s-a vernisat expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori documente cartografice secolele XVII – XVIII“

05/10/2026

Din arhivele britanice.

01/10/2026

La Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii se lansează volumele de studii privind relațiile româno-otomane semnate de prof.univ.dr. Tahsin Gemil.

01/10/2026

Eveniment la Biblioteca Academiei Române.

Biblioteca Academiei Române vernisează luni, 5 octombrie 2026, la ora 12:00, expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII”, în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.

În deschidere vor lua cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, conf. dr. Bogdan Suditu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, și dr. Mariana Radu, specialistă a Cabinetului de Hărți al Bibliotecii Academiei Române și curatoarea expoziției.

Acad. Dimitrie N. Ciotori, una dintre personalitățile culturii românești din perioada interbelică, care a îmbinat activitatea diplomatică, literatura și publicistica într-o epocă marcată de importante transformări politice, a contribuit la îmbogățirea patrimoniului românesc printr-o donație de peste 70 de hărți extrem de valoroase.

Asemenea întregii cartografii europene din secolele XV-XIX, lucrările care reprezintă Principatele Române îmbină arta decorativă cu precizia matematică, harta devenind astfel atât un instrument geopolitic, cât și un document istoric. Aceste opere nu doar că au reprezentat granițele și relieful spațiului românesc, ci au reflectat și modul în care Occidentul descoperea și percepea această zonă aflată la interferența marilor imperii.

Cartografia nu era doar o știință exactă, ci și o artă de prestigiu. Hărțile realizate de marii maeștri europeni – olandezi, germani, francezi sau italieni – se remarcă prin elemente vizuale de o frumusețe rară. Printre numele importante ale cartografiei europene se numără G. Mercator, J. Hondius, G. Gastaldi, Gerard Valk, Iustus Danckerts, H. Moll și John Speed.

Hărțile realizate de marii cartografi europeni reprezintă, astfel, o moștenire culturală de mare valoare, care reflectă schimbările geopolitice și culturale ale spațiului românesc prin intermediul unei arte grafice de excepție.

Expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” își propune să prezinte publicului, în Sala „Theodor Pallady”, aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spațiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori.

Întreaga donație, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultată și în cadrul unei expoziții virtuale pe site-ul instituției, care va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.

Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.