AGERPRES VIDEO

04/03/2026

https://youtu.be/LI_kxN6BW8g

Conf. univ. dr. Armand Goşu, profesor titular la Facultatea de Științe Politice a Universităţii din București, şi dr. Cosmin Popa, cercetător științific în c...

26/04/2023

Muzeul Național al Țăranului Român ne invită în expoziția “1907. Noi vrem pământ”, la o privire retrospectivă, obiectivă și multiplu focalizată, care readuce atenția asupra unei descărcări de tensiune și de energie care a pus întreaga elită politică și intelectuală a vremii în fața unei explozii sociale și politice fără precedent.
Demersul muzeografic, puternic augmentat de animaţie, intenţionează să ne ofere o imagine a tuturor actorilor epocii, să releve mizele politice, sociale și economice, să prezinte un parcurs al evenimentelor, al discursurilor și al vocilor distincte, al opiniilor și al imaginilor despre ultima răscoală ţărănească din Europa.

Muzeul Național al Țăranului Român ne invită în expoziția “1907. Noi vrem pământ”, la o privire retrospectivă, obiectivă și multiplu focalizată, care readuce...

15/04/2023

Părintele Vasile Ioana: Biserica îi este tânărului un fel de GPS pe calea vieţii

Părintele Vasile Ioana a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre semnificaţia Învierii Domnului dar şi despre relaţia pe care ar trebui să o aibă credincioşii cu Dumnezeu.

“Lumina Învierii ar trebui să însemne pentru fiecare dintre noi să fim noi lumina. Învierea Lui Hristos ar avea reverberaţie în lumea noastră dacă noi am fi lumina. Degeaba a Înviat El acum două mii de ani, dacă nu înviem şi noi. El ne ia cu El în demersul ăsta de Înviere; înseamnă să fim şi noi lumina pentru ceilalţi, bucurie pentru ceilalţi, atunci când îi privim pe ceilalţi să minimizăm lucrurile neplăcute care ne despart de cei din alte generaţii cu noi şi să maximizăm ce ne apropie şi vom deveni atunci lumină“, a spus părintele Vasile Ioana.

Parohul Bisericii “Sfântul Nicolae Dintr-o Zi” din Bucureşti susţine că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre biserică şi spre spiritualitate, iar sărbătoarea Sfintelor Paşti ar trebui privită ca fiind un moment petrecut alături de familiei, în comuniune.

„Tinerii au observat că sunt vânaţi de bănci pentru credite, de cei care vând, ca să cumpere produse. Tânărul nu mai este doar un consumator, el are şi un suflet. De aceea îndreptarea tânărului către biserică este aşezarea lui pe această cale, pentru că biserica îi este tânărului un fel de GPS pe calea vieţii, îi arată binele şi răul. (...) Masa de Paşte este o comuniune şi în comuniunea asta frăţească ar trebui să ne gândim la familia noastră, în primul rând, la ceea ce Dumnezeu a dăruit familiei noastre, la cei din familia mai îndepărtată, din planul doi, şi apoi să ne gândim la comuniunea dintre noi. Cred că ne-a furat puţin tehnologia şi chiar ne însingurează, ne duce într-o zonă în care suntem doar noi cu telefonul.”

Părintele Vasile Ioana a făcut referire şi la războiul de la graniţele României, îndemnând credincioşii să se roage, mai mult ca niciodată, pentru pace în lume.

“Cea mai mare faptă pe care toţi ar trebui să o facem, ar fi să ne rugăm pentru pacea lumii, care este astăzi pusă în pericol şi cred că fiecare dintre noi, observând mişcările mari care se petrec în lume, nu putem să fim orbi să nu vedem asta. Ar trebui să ne rugăm mai mult pentru pacea lumii şi dacă pacea acum zece ani, acum douăzeci de ani era un deziderat aproape ca limbaj de lemn, astăzi este o realitate pentru care ar trebui să ne rugăm fierbinte. Doamne, adu pace în lume pentru că e aşa mare nevoie ca marii oameni ai planetei să se aşeze la masă fără orgolii, fără ură, fără resentimente, fără dorinţă de a fi mai sus”, a mai spus părintele Vasile Ioana.

29/03/2023

Constituția României din 1923 - Momentul fondator al modelului constituțional românesc
Constituția României din 29 martie 1923 a reprezentat punctul culminant al unor evoluții de mai bine de un veac de receptare și afirmare a valorilor și principiilor constituționalismului modern și totodată momentul fondator al unui model constituțional propriu ce a influențat statalitatea românească până astăzi, a spus prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, într-un interviu acordat în exclusivitate AGERPRES.

Constituția României din 29 martie 1923 a reprezentat punctul culminant al unor evoluții de mai bine de un veac de receptare și afirmare a valorilor și principiilor constituționalismului modern și totodată momentul fondator al unui model constituțional propriu ce a influențat statalitatea ...

08/03/2023

INTERVIU/Comisarul Helena Dalli: Nu este bine pentru democraţie cã femeile nu sunt reprezentate corespunzător în parlament şi guvern

Faptul cã femeile nu sunt reprezentate aşa cm ar trebui în parlamentele şi guvernele naţionale, inclusiv în România, nu este benefic pentru democraţie, afirmã, într-un interviu pentru AGERPRES, comisarul european pentru egalitate, malteza Helena Dalli, care mai spune, de asemenea, cã doar legislaţia nu este suficientã pentru a combate rasismul, ci este nevoie să se acorde atenţie şi educaţiei şi culturii, şi îi îndeamnã pe politicienii europeni sã meargã în "aşezări de romi" pentru a vedea situaţia "scandaloasã" şi "inacceptabilã" în care trãiesc aceştia în UE.

23/02/2023

REPORTAJ România - a doua casă pentru ucrainenii fugiţi din calea războiului

24 februarie 2022 este ziua în care destinul poporului ucrainean s-a schimbat brusc: teritoriul ţării a fost invadat de armata rusă, pacea din Ucraina a fost înlocuită cu un război sângeros, iar vieţile oamenilor au luat un alt curs. La un an distanţă, peste 7 milioane de cetăţeni ucraineni, fugiţi din calea armatei invadatoare, îşi duc viaţa în alte ţări, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să pornească de la zero. De un an, România a devenit a doua casă pentru peste o sută de mii de refugiaţi ucraineni.

17/02/2023

Secretul caselor bunicilor, mai rezistente la cutremure decât unele construcţii din ziua de azi

Secretul caselor bunicilor, mai rezistente la cutremure decât unele construcţii de astăzi, este dezvăluit de directorul Muzeului în aer liber din Sibiu, Lucian Robu

30/01/2023

Expozitia „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem

30/01/2023

Expozitia „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” prezintă peste o sută de lucrări ale artistei, din patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă, fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

Expozitia „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem

26/01/2023

Dacia – Ultima frontieră a romanităţii - cea mai mare expoziţie a MNIR din ultimii 20 de ani (III) https://youtu.be/bQljesvdXgE

“Dacia – Ultima frontierã a romanitãții” este cea mai mare expoziție din ultimii 20 de ani în care sunt prezentate obiecte antice, descoperite pe teritoriul dintre Arcul Carpatic și Dunãrea de Jos.
Este rodul muncii istoricilor și arheologilor din 45 de muzee din România și Republica Moldova, și a fost coordonatã de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României.
Vizitatorii descoperã informații despre istoria timpurie a acestei pãrți din Europa, despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate și, în același timp, despre contopirea civilizațiilor.
Cãlãtoria în timp are un traseu ce începe mult înainte de nașterea lui Cristos, cu secvenþa culturalã a Hallstatt-ului târziu, practic prima epocã a fierului (secolele VIII - V), și ne poartã pânã ajungem sã fim martori ai Imperiului Roman de Rãsãrit, începând cu secolul V Dupã Cristos.
Despre expoziþia de la Muzeul Național de Istorie al României, care poate fi vizitatã pânã în luna martie a anului 2023, vã prezentãm al treilea episod.
În acesta, povestim despre viaţa romană ce continuă pe meleagurile noastre între secolele IV – VIII După Cristos, despre manifestarea culturii migratorilor (goţi, huni, gepizi, avari, slavi), pentru a ajunge apoi să fim martori ai influenţei culturale a Imperiului Roman de Răsărit.

“Dacia – Ultima frontierã a romanitãții” este cea mai mare expoziție din ultimii 20 de ani în care sunt prezentate obiecte antice, descoperite pe teritoriul ...

03/01/2023

Dacia – Ultima frontieră a romanităţii - cea mai mare expoziţie a MNIR din ultimii 20 de ani (II)
“Dacia – Ultima frontieră a romanităţii” este cea mai mare expoziţie din ultimii 20 de ani în care sunt prezentate obiecte antice, descoperite pe teritoriul dintre Arcul Carpatic şi Dunărea de Jos.
Este rodul muncii istoricilor şi arheologilor din 45 de muzee din România şi Republica Moldova, şi a fost coordonată de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României.
Despre expoziţia care poate fi vizitată până în luna martie a anului 2023, vă prezentăm al doilea episod.
În acesta, călătoria prin timpii istoriei va fi punctată cu artefacte ce probează prezenţa romană în Moesia Inferior (Dobrogea de azi) şi vă spune povestea Provinciei romane Dacia.

“Dacia – Ultima frontieră a romanităţii” este cea mai mare expoziţie din ultimii 20 de ani în care sunt prezentate obiecte antice, descoperite pe teritoriul dintre Arcul Carpatic şi Dunărea de Jos

19/12/2022

“Dacia – Ultima frontieră a romanităţii” cea mai mare expoziţie a MNIR din ultimii 20 de ani (I)
Este rodul muncii istoricilor şi arheologilor din 45 de muzee din România şi Republica Moldova, şi a fost coordonată de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României.
Despre expoziţia de la Muzeul Naţional de Istorie al României, care poate fi vizitată până în luna martie a anului 2023, vă prezentăm un prim episod.
În acesta, vedem o contextualizare cronologică a începutului, respectiv Prima Epocă a Fierului, apoi arheologii ne arată dovezi despre cm trăiau strămoșii noștri din perioada celei de a II-a Epoci a Fierului, în spațiul României de azi, şi mai apoi, cm se formează civilizaţia clasică dacică, de-a lungul timpului, sub influența diverșilor factori externi, dintre care poate cei mai importanți au fost contactele cu lumea grecească, interacțiunea cu sciţii, dar și conviețuirea cu celţii ce au pătruns în Transilvania.

“Dacia – Ultima frontieră a romanităţii” este cea mai mare expoziţie din ultimii 20 de ani în care sunt prezentate obiecte antice, descoperite pe teritoriul dintre Arcul Carpatic şi Dunărea de Jos