Gândirea militară românească

Home
Romania
Bucharest
Gândirea militară românească

Bine aţi venit pe pagina oficială a revistei Gândirea militară românească, editată de Statul Major al Apărării al Armatei României.

În paginile revistei pot fi consultate numeroase articole din domeniul teoriei şi ştiinţei militare, studii de geopolitică, geostrategie, securitate şi apărare naţională, sociologie, managementul resurselor umane, traduceri din publicaţii internaţionale, dezbateri, interviuri cu personalităţi ale vieţii academice, militare sau din viaţa civilă, recenzii şi semnale editoriale din spaţiul ştiinţei m

ilitare. Dacă doriţi sursa oficială de informaţii despre revista Gândirea militară românească, aceasta poate fi găsită la http://smg.mapn.ro/gmr/

Aceasta este o reţea de socializare accesibilă tuturor, ce se adresează publicului intern şi extern. De aceea sunteţi rugaţi:
- să utilizaţi un limbaj civilizat.. - să urmaţi regulile prezentate mai jos
- să fiţi conştienţi că ceea ce se postează poate fi şters iar autorii banaţi definitiv de la accesul pe site dacă încalcă regulile prezentate în continuare.

• Nu sunt permise comentarii obscene, comentarii sau imagini explicit violente, rasiale sau ameninţătoare.
• Nu se admit comentarii cu caracter abuziv, de instigare la ură sau răzbunare sau menite să defăimeze persoane sau organizaţii.
• Nu se acceptă cereri ori materiale publicitare: promovarea sau susţinerea vreunei instituţii financiare, comerciale sau non-guvernamentale.
• Postările despre detalii ale unor cercetări penale, dezbateri legale sau administrative, aflate în curs de desfăşurare, care le-ar putea aduce prejudicii sau ar putea constitui o încălcare a drepturilor persoanei vor fi şterse de pe această pagină.
• Spamul (mesajele nesolicitate) şi trollingul (provocarea sau readucerea în prim-plan a unor conflicte de idei) vor fi înlăturate şi vor avea drept consecinţă blocarea accesului autorului la pagina de facebook, fără înştiinţare prealabilă.
• Nu sunt permise imagini sau grafice care au nevoie de drepturi de autor (copyright) sau aparţin unor mărci consacrate. Ceea ce se postează pe pagina de Facebook trebuie să fie proprietatea utilizatorului.
• Nu sunt admise comentarii, fotografii sau filme care sugerează sau încurajează activităţi ilegale.
• Pe această pagină nu se vor posta niciun fel de documente oficiale.
• Participarea la forum se face pe propriul risc şi cu asumarea propriei responsabilităţi pentru comentariile făcute şi siguranţa numelui de utilizator sau a informaţiilor furnizate.
• Toate informaţiile postate pe site-urile de socializare trebuie să fie informaţii publice. Nu este permisă postarea informaţiilor care au caracter “doar pentru uz oficial” sau un grad oarecare de clasificare.
• De asemenea, publicarea în această pagină a unor linkuri către site-uri externe sau utilizarea unor aplicaţii aparţinând unor terţe părţi nu înseamnă că acestea au susţinerea oficială sau că reprezintă Forţele Armate Române sau Ministerul Apărării Naţionale.

28/07/2025

🌐 Trăim sfârșitul unei epoci și începutul uneia noi. Ordinea globală post-Război Rece se clatină sub presiunea ambițiilor geopolitice ale Rusiei și Chinei. Competiția strategică dintre marile puteri devine din ce în ce mai acută, iar BRICS visează o lume multipolară, în care Sudul Global să joace un rol cheie.

🔥 Războiul din Ucraina, tensiunile din Marea Chinei de Sud și eforturile SUA de a menține un echilibru global sunt doar câteva dintre piesele pe tabla de șah a secolului al XXI-lea. Ce înseamnă hegemonie în era multipolară? Cine dictează regulile? Și mai ales: putem evita un nou conflict global?

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Schimbarea ordinii globale post-Război Rece: noi centre de putere sunt în curs de dezvoltare – trecerea la o perioadă multipolară”, semnat de colonel (r.) dr. Romică CERNAT, publicat în nr. 4/2023 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă https://tinyurl.com/RoCern

Sursă foto: https://radiochisinau.md/lumea-multipolara-dupa-15-ani-de-pretentii-oped-de-victor-pelin---152641.html

25/07/2025

Studiile critice ale securității, apărute relativ recent, se concentrează pe găsirea unor alternative teoretice și practice în abordarea noilor evenimente la nivel regional și global. Deși studiile clasice de securitate au fost puternic susținute de palierul militar și de ordinea publică din state, în ultimul timp s-a dat importanță și unei evoluții adesea greu predictibile, care poate zădărnici securitatea unui stat, așa apărând studiile critice ale securității, care au avut o abordare multisectorială, un nivel militar, politic, economic și societal.

Mai multe detalii privitoare la subiect sunt prezentate în articolul „Provocări și perspective ale securității extinse. Modelul conceptual al României”, semnat de conf. univ. dr. Gabriel GABOR, publicat în revista Gândirea Militară Românească nr. 4/2023, disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/GGabor.

Sursă foto: https://www.slideserve.com/britney/international-security-ir-3001.

24/07/2025

Apartenența României la organismele internaționale nu înseamnă doar obligații, ci și avantaje considerabile, pe care alte state din Europa de Est nu le au. Participarea activă a României la acțiunile NATO, loialitatea și implicarea sunt perfect descrise prin folosirea celor două atribute ale traiectoriei României în relația cu NATO, o traiectorie pe care România s-a angajat „conștient și ireversibil”.

Mai multe detalii privitoare la subiect sunt prezentate în articolul „Actorii relevanți și interdependențele existente în asigurarea securității la nivel regional de către România”, semnat de drd. Ioana NICA, publicat în revista Gândirea Militară Românească nr. 4/2023, disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/IonNica.

Sursă foto: Radu-Tudor.ro, https://radu-tudor.ro/harta-bazelor-nato-in-romania/.

23/07/2025

🔺 În ultimii ani, extrema dreaptă din Germania a cunoscut o creștere semnificativă, manifestându-se prin grupuri și organizații motivate de o ideologie care combină elemente religioase și non-religioase, toate în numele protejării culturii și spiritualității germane. Această ideologie este adesea amestecată cu teorii conspiraționiste, determinând unii adepți să adopte comportamente radicale și chiar violente. Exemple notabile includ atacul asupra Parlamentului german în 2020 și implicarea unor extremiști de dreapta în asaltul asupra Capitoliului SUA în 2021.

⚠️ Un caz emblematic este cel al Mișcării Reichsbürger („Cetățenii Reichului”), care respinge granițele și autoritatea actuală a Republicii Federale Germania, dorind revenirea la Germania Imperială. Membrii acestei mișcări, considerați teroriști de autoritățile germane în 2022 și 2023, susțin idei apocaliptice și mistice, proclamând că se luptă între bine și rău, cu unii invocând figura lui Iisus Hristos și interpretări greșite ale Bibliei pentru a-și legitima convingerile.

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Riscurile la adresa păcii și securității Germaniei generate de mișcarea Reichsbürger sau „cetăţenii Reichului” pe fondul convingerilor politice și religioase”, semnat de dr. Iulian DINULESCU, publicat în nr. 4/2023 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă https://tinyurl.com/Dinules

Sursă foto: https://www.dw.com/de/reichsb%C3%BCrger-ist-ein-umsturz-in-deutschland-denkbar/a-64033024

22/07/2025

🔹 În contextul internațional al începutului de secol XX (1890-1901), incidentele de la frontiera româno-bulgară au fost relativ puțin abordate de către istoriografia românească, fiind, probabil, considerate evenimente locale, cu o importanță redusă. Totuși, această perspectivă riscă să subestimeze impactul și implicațiile acestor incidente asupra dinamicii geopolitice regionale, precum și asupra dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state.

🔹 Astfel, o analiză mai aprofundată a acestor evenimente poate revela nu doar aspecte de natură locală, ci și elemente semnificative pentru înțelegerea contextului geopolitic al perioadei, precum și a strategiilor de consolidare a influenței naționale în regiune.
Deși obiectivul principal al demersului științific a constat în prezentarea sumară a acestor incidente, în plan secundar, autorul a dorit să aducă un omagiu ofițerilor români din cadrul Serviciului Geografic și Topografic al Marelui Stat Major, precum și soldaților în termen care s-au sacrificat în apărarea frontierei de stat – terestră, maritimă, fluvială și aeriană.

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Românii și bulgarii – incidente la frontiera fluvială a Dunării (1890-1901)”, semnat de dr. Daniel Silviu NICULAE și publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/DSNiculae

Viceamiralul Ioan Murgescu (1846-1913)

Sursa foto: https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/lumea-marinarilor/viceamiralul-ioan-murgescu-artizanul-primei-victorii-navale-pe-dunare-de-trei-ori-comandant-al-flotilei-doua-nave-doua-scoli-doua-strazi-galerie-foto-641684.html?imagini=1&open

21/07/2025

🔹 Imperiul Rus s-a bazat, încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, în principal pe forța militară, cu un accent esențial pe acumularea de informații despre adversari și lupta împotriva spionajului străin din interiorul țării. În ciuda rolului central atribuit acestor servicii secrete, Imperiul Rus nu dispunea de un organism specializat în domeniul spionajului militar.

🔹 În acest context, pe baza unui vast și nou material istoric rusesc, acumulat în urma cercetărilor efectuate la Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, autorul prezintă, prin metoda analizei documentelor istorice, o perspectivă asupra genezei, activității și rezultatelor obținute de serviciile de informații și contraspionaj ale perioadei țariste.

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Serviciile de spionaj și contraspionaj ale Imperiului Rus – considerații generale”, semnat de dr. Artur LEȘCU, publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/Lescu

* Imaginea care ilustrează articolul este creată cu ajutorul tehnologiei OpenAI, utilizând un model AI pentru generarea conținutului vizual.

18/07/2025

Evoluția raporturilor aeriene între Germania și aliații săi a ținut cont de interesele... germane. Atunci când interesele maritime ale celui de-al III-lea Reich au început a fi afectate de marina și aviația sovietică, Comandamentele operaționale germane au luat decizii de înființări de structuri, întăriri și planificări de operații defensive.

România a fost anticipativă și, cu un an înainte, a luat măsuri de supraveghere aeriană a Mării Negre și a coastelor proprii sau amice. La propunerile germane s-a răspuns pozitiv, dar condiționat, și nu s-a acceptat ulterior mărirea capacității operative acceptate inițial. În definitiv, interesele germane nu puteau fi mai presus de interesele naționale.

Mai multe detalii privitoare la subiect sunt prezentate în articolul „Interese defensive româno-germane în bazinul de vest al Mării Negre (1943)”, semnat de dr. Alin SPÂNU, publicat în revista Gândirea Militară Românească nr. 1/2024, disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/ASpanu.

Sursă foto: Romanian gunboat Năluca, https://www.wikiwand.com/en/articles/Romanian_Navy_during_World_War_II.

17/07/2025

Problematica Mării Negre și a strâmtorilor acesteia a preocupat îndelung istoriografia noastră mai veche și mai nouă, în rândul personalităților care au abordat această chestiune regăsindu-se istoricul și omul politic Gheorghe I. Brătianu (1898-1953). În calitate de profesor la Universitatea din București, între 1941 și 1943, a susținut un amplu curs la Facultatea de Filosofie și Litere, intitulat “Chestiunea Mării Negre”, care a cuprins un număr de 51 de prelegeri.
În demersul său științific, Gheorghe I. Brătianu a identificat și analizat o serie de constante geopolitice esențiale în legătură cu regiunea Mării Negre și cu strâmtorile sale. Una dintre ideile sale fundamentale este aceea că puterea care a controlat strâmtorile a urmărit, inevitabil, și dominarea Peninsulei Crimeea, iar, în mod simetric, orice entitate statală care a deținut controlul asupra Crimeii a manifestat o tendință persistentă de a-și extinde influența asupra strâmtorilor.

Această observație, cu valoare de principiu geostrategic, este validată de parcursul istoric al unor mari imperii, precum cel roman, bizantin, otoman și rus, care au fost profund marcate de importanța acestui spațiu geostrategic.

Pe plan politic, în calitate de lider al Partidului Național Liberal, Gheorghe I. Brătianu s-a opus ferm direcției promovate de Nicolae Titulescu, care milita pentru încheierea unui tratat de asistență reciprocă cu Uniunea Sovietică – stat ce refuza recunoașterea unirii Basarabiei cu România. În acest context, Gheorghe I. Brătianu a criticat poziția oficială a României la Conferința de la Montreux, din 1936, acuzând alinierea acesteia la interesele geopolitice ale Moscovei, în condițiile în care statutul juridic al strâmtorilor Bosfor și Dardanele a fost modificat în favoarea Uniunii Sovietice. El a conturat, astfel, ideea unei „fatalități geografice” inerentă strâmtorilor.

Într-un articol publicat în ziarul “Curentul” la data de 17 martie 1944, Gheorghe I. Brătianu nota: “De va reuși vreodată politica Rusiei să ocolească fatalitatea geografică a strâmtorilor, ce își mărginește sub toate latitudinile perspectivele ei maritime, ea nu va putea ocoli fatalitatea nu mai puțin evidentă a răfuelii cu puterea britanică, dacă nu chiar cu întregul sistem politic al statelor anglo-saxone. Nicio constantă nu e mai temeinică decât aceea pe care o înscrie în istorie desenul însuși al hărții”.

Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Gheorghe I. Brătianu și problematica strâmtorilor Mării Negre (1933-1944) – ‹fatalitatea strâmtorilor›”, semnat de prof. univ. dr. Petre OTU și publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/PetreOtu

Sursa foto: https://alba24.ro/116-ani-de-la-nasterea-lui-gheorghe-i-bratianu-viata-istoricului-si-politicianului-liberal-evocata-de-reprezentantii-pnl-alba-272489.html

16/07/2025

Analiza comunicării verbale a discursurilor politice este comparată cu evaluarea trăsăturilor de personalitate ale politicianului, cu ceea ce se știe deja despre el. În acest mod se determină dacă modelele de vorbire generate de analiza cuvintelor reflectă comportamentul public al liderilor politici. Comportamentul paraverbal include variabile precum: frecvența, pauzele, amplitudinea și tonul. Dintre datele de vorbire disponibile pentru analiză, variabilele sintactice și anumite variabile lingvistice sunt cele mai potrivite pentru studiul trăsăturilor de personalitate.

Variabilele semantice, pe de altă parte, au doar o utilitate limitată pentru identificarea răspunsurilor comportamentale obișnuite. Vorbitorii diferă în alegerea vocabularului, dar astfel de preferințe sunt influențate de variabile situaționale, în special de subiectul conversației.

Mai multe detalii privitoare la subiect sunt prezentate în articolul „Dincolo de cuvinte. Analiza verbală a discursurilor personalităților politico-militare”, semnat de Manuela VÂRLAN, publicat în revista Gândirea Militară Românească nr. 1/2024, disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/MVarlan

Sursă foto: https://www.engati.com/glossary/discourse-analysis.

15/07/2025

🔹 Învățământul la distanță era considerat o opțiune extrem de dorită înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. Impus ulterior ca soluție de urgență, acesta a deschis multiple direcții de creativitate și adaptabilitate pentru cadrele didactice și instituții. Tranziția bruscă de la programe față în față la învățarea la distanță a generat provocări, dar și oportunități pentru soluții inovatoare. Totuși, odată cu declararea sfârșitului pandemiei de către OMS, tot mai multe instituții revin la formatele tradiționale față în față, în ciuda continuării discursului public despre rolul esențial al tehnologiei.

🔹 Articolul de față evidențiază condițiile esențiale pentru ca învățarea la distanță să devină o alternativă viabilă, eficientă și durabilă la formarea rezidențială. Sunt prezentate modele validate în timp, procese și abordări sistemice utile în proiectarea și implementarea programelor de formare la distanță. Acestea vizează nevoile utilizatorilor finali, designul bazat pe tehnologie, sprijinul participanților și implicarea activă a cursanților, contribuind astfel la luarea deciziilor strategice în domeniu.

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Învățământ la distanță sau cu frecvență? Posibile soluții pentru dilema eficacității în învățământul militar”, semnat de conf. univ. dr. Aura CODREANU și colonel prof. univ. dr. habil. ing. Cezar VASILESCU, publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/CodVasil

Sursă foto: https://www.adlunap.ro/courses/utilizarea-tehnologiilor-digitale-in-domeniul-elearning

14/07/2025

📌 Reziliența economică este un element esențial în consolidarea capacității unei națiuni de a face față unui mediu internațional caracterizat prin incertitudine și volatilitate. O serie de factori determinanți, precum gradul de complexitate economică, deschiderea economică și vulnerabilitățile asociate comerțului exterior, independența energetică, calitatea infrastructurii și a logisticii, stabilitatea și sustenabilitatea creșterii economice, nivelul de dezvoltare a inovației și a sectorului IT, capitalul uman și eficacitatea guvernării, contribuie în mod semnificativ la consolidarea rezilienței economice.

► Studiul de față adoptă o abordare mixtă, utilizând atât metode calitative, prin analiza literaturii de specialitate privind reziliența economică, dar și metode cantitative, concretizate în elaborarea unui indice compozit al rezilienței economice din perspectiva apărării comprehensive. Acest indice este construit pe baza datelor disponibile pentru 78 de indicatori cantitativi relevanți, aplicabili unui eșantion de 29 de state membre ale NATO din Europa, cu scopul de a stabili o ierarhie comparativă între acestea.

► Abordarea conceptului de reziliență economică este realizată din perspectiva apărării comprehensive, un concept formulat de Statul Major al Operațiunilor Speciale NATO și definit ca o strategie guvernamentală oficială ce presupune implicarea întregii societăți în protejarea națiunii împotriva amenințărilor potențiale. În acest cadru conceptual, reziliența – în accepțiunea sa generală, dar și în dimensiunea sa economică – este considerată fundamentul celor șase piloni principali ai apărării: apărare socială și psihologică, servicii economice și esențiale, apărare militară, apărare cibernetică, apărare civilă și securitatea internă și a frontierelor. Astfel, reziliența economică reprezintă un element critic pentru diminuarea vulnerabilităților interne care pot compromite disponibilitatea resurselor necesare menținerii capacității de apărare la nivel național.

👉 Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Evaluarea rezilienței economice în țările membre ale NATO din perspectiva conceptului de apărare comprehensivă”, semnat de conf. univ. dr. Maria CONSTANTINESCU, publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/MariaConst

Sursa foto: https://www.forbes.com/sites/franksorrentino/2024/12/17/looking-back-at-a-year-of-resilience-and-what-to-expect-in-2025/

11/07/2025

Conceptul A2/AD (Anti Access/Area Denial) reprezintă o strategie complexă, menită să restrângă capacitatea adversarului de a accesa și opera în anumite zone geografice, utilizând o combinație de tehnologii avansate și măsuri defensive riguroase.

Prin implementarea acestui concept, o națiune își consolidază poziția de dominație strategică, disuadând orice încercare a inamicului de a desfășura forțe și operațiuni militare în spațiul său de influență, fie prin constrângerea accesului, fie prin limitarea libertății de acțiune a forțelor adversarului odată ce acestea au pătruns în zona de operațiuni.

În acest context, diferența esențială dintre conceptul de anti-acces și cel de negare a zonei constă în scopurile și metodele utilizate: dacă primul are ca obiectiv constrângerea accesului forțelor proiectate, al doilea urmărește limitarea libertății de manevră și acțiune a acestora în interiorul teatrului de operațiuni odată ce au pătruns în zonă. Astfel, cele trei misiuni fundamentale ale unei flote aflate în poziție de apărare pot fi sintetizate în: “identificarea amenințării”, “împiedicarea pătrunderii amenințării la obiectiv” și, în cele din urmă, “eliminarea amenințării”.
Dincolo de dimensiunea pur militară, conceptul A2/AD cuprinde și alte perspective, rezultând din extinderea spectrului operațiilor navale și din abordarea multidomeniu specifică mediului de luptă navală modern. Această evoluție conceptuală și practică a fost intens discutată și abordată de specialiști militari în special după anii ʼ90, în urma analizei operației “Furtună în Deșert” din 1991, desfășurată în Irak. În acea perioadă, au fost exprimate atât acordul, cât și dezacordul față de conținutul și aplicabilitatea noii paradigme, fiind evidențiate complexitatea și necesitatea unei adaptări continue a doctrinei militare pentru a face față noilor provocări strategice și tehnologice. Astfel, evoluția și interpretarea conceptului A2/AD reflectă o preocupare strategică pentru asigurarea superiorității și rezilienței în mediile operaționale contemporane, în contextul unei dinamici globale în continuă schimbare.

Pentru mai multe detalii, articolul complet, “Conceptul A2/AD (Anti Access/Area Denial) – între teorie și practică”, semnat de comandor (r.) prof. univ. dr. Ion CHIORCEA, publicat în nr. 1/2024 al revistei Gândirea militară românească, este disponibil la următoarea adresă web: https://tinyurl.com/IChiorcea

/AD

Sursa foto: https://breakingdefense.com/2022/11/uk-navy-should-export-a2-ad-bubbles-to-indo-pacific-partners-to-fend-off-china-report/

Address

Strada Izvor, Sector 5
Bucharest
050561

Website

http://gmr.mapn.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Gândirea militară românească posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Gândirea militară românească:

Shortcuts

Our Story

Revista este indexată în bazele de date internaţionale EBSCO şi COPERNICUS. Dacă doriţi sursa oficială de informaţii despre revista Gândirea militară românească, aceasta poate fi găsită la http://smg.mapn.ro/gmr/ Aceasta este o reţea de socializare accesibilă tuturor, ce se adresează publicului intern şi extern. De aceea sunteţi rugaţi: - să utilizaţi un limbaj civilizat ... - să urmaţi regulile prezentate mai jos - să fiţi conştienţi că ceea ce se postează poate fi şters iar autorii banaţi definitiv de la accesul pe site dacă încalcă regulile prezentate în continuare. • Nu sunt permise comentarii obscene, comentarii sau imagini explicit violente, rasiale sau ameninţătoare. • Nu se admit comentarii cu caracter abuziv, de instigare la ură sau răzbunare sau menite să defăimeze persoane sau organizaţii. • Nu se acceptă cereri ori materiale publicitare: promovarea sau susţinerea vreunei instituţii financiare, comerciale sau non-guvernamentale. • Postările despre detalii ale unor cercetări penale, dezbateri legale sau administrative, aflate în curs de desfăşurare, care le-ar putea aduce prejudicii sau ar putea constitui o încălcare a drepturilor persoanei vor fi şterse de pe această pagină. • Spamul (mesajele nesolicitate) şi trollingul (provocarea sau readucerea în prim-plan a unor conflicte de idei) vor fi înlăturate şi vor avea drept consecinţă blocarea accesului autorului la pagina de facebook, fără înştiinţare prealabilă. • Nu sunt permise imagini sau grafice care au nevoie de drepturi de autor (copyright) sau aparţin unor mărci consacrate. Ceea ce se postează pe pagina de Facebook trebuie să fie proprietatea utilizatorului. • Nu sunt admise comentarii, fotografii sau filme care sugerează sau încurajează activităţi ilegale. • Pe această pagină nu se vor posta niciun fel de documente oficiale. • Participarea la forum se face pe propriul risc şi cu asumarea propriei responsabilităţi pentru comentariile făcute şi siguranţa numelui de utilizator sau a informaţiilor furnizate. • Toate informaţiile postate pe site-urile de socializare trebuie să fie informaţii publice. Nu este permisă postarea informaţiilor care au caracter “doar pentru uz oficial” sau un grad oarecare de clasificare. • De asemenea, publicarea în această pagină a unor linkuri către site-uri externe sau utilizarea unor aplicaţii aparţinând unor terţe părţi nu înseamnă că acestea au susţinerea oficială sau că reprezintă Forţele Armate Române sau Ministerul Apărării Naţionale.