Scena și ecranul

13/10/2025

"Vecina" este o nouă comedie din seria Bravo Films. După prima săptămână în cinema, producătorii se laudă cu 3.464.274 de lei încasări și 105.177 bilete vândute. Ce înseamnă o comedie bună? Se poate face o comedie bună fără sexism și fără glumele obligatorii cu romi? Eugene Buica este astăzi la Scena și ecranul, de la 15.30.

In a doua parte a emisiunii, Catalin Olaru vorbește despre Festivalul Taifas de film și cultură balcanică, de azi până duminică în Timișoara.

Foto: captură din Vecina.

11/10/2025

RIP Diane Keaton (05.01.1946 - 11.10.2025) 🖤

10/10/2025

Îi regăsim numele pe genericul multor filme de animaţie faimoase ale ultimilor 20 de ani: "Shrek 2" (2004), "Sunt un mic ticălos" (2010), "Rio" (2011), "Ice Age: continente în derivă" (2012), "Rio 2" (2014), "The Peanuts Movie" (2015), "Ferdinand" (2017). Îl găsim însă şi pe genericul unor animaţii ireverenţioase şi trăznite, precum "Osmosis Jones" (2001), în care asistăm la o luptă între microbi şi celule în Frank City (corpul lui Frank, respectiv Bill Muray) sau "Heinz" (2018), prin care aduce pe ecran aventurile unui motan certăreţ din Amsterdam. Piet Kroon s-a născut în Olanda, dar din 1995 trăieşte şi lucrează în SUA. În calitate de scenarist și regizor, artist și consultant într-ale poveștilor, Kroon și-a adus contribuţia printr-o abordare unică la zeci de lungmetraje de animație, de la fantasticul "Uriaş de fier" (1997) al lui Brad Bird, până la "Pinocchio" (2022) al lui Guillermo del Toro, câștigător al premiului Oscar. Din scurtmetrajele sale independente, T.R.A.N.S.I.T (1997) a fost pe lista scurtă pentru Oscar și nominalizat la BAFTA și Cartoon d'Or. A fost ales cel mai bun scurtmetraj de animație de Los Angeles Film Critics Association. Piet e prezent la Animest.20 ca membru al juriului competiției româneşti și a celei de lungmetraj.
Piet Kroon vine astăzi în direct la Scena şi ecranul. 15.30, Radio România Cultural.

08/10/2025

Poetice şi experimentale, alb-negru sau, dimpotrivă, explozive, minimaliste sau ornamentate, filmele artistei Isabel Herguera, pe care aveţi ocazia să o întâlniţi zilele acestea la Bucureşti la Animest, vorbesc despre moşteniri culturale (cum ar fi "Spain Loves You"), despre graniţe şi ziduri (ca "Los muertitos"), despre situaţia copiilor bolnavi ("Bajo la almohada"), despre femei şi puterea femeilor (în "La mujer ilustrada", temă dezvoltată în lungmetrajul său de debut din 2023, "Sultana's Dream"). Isabel Herguera este anul acesta în juriul competiţiei româneşti şi a celei de lungmetraj, iar pe 10 octombrie de la ora 12.30, o puteţi întâlni într-un masterclass la Institutul Cervantes. Iar azi o puteţi asculta la Scena şi ecranul de la 15.30, onair şi online la Radio România Cultural.

07/10/2025

"Competiția Românească de la Animest.20 aduce în prim-plan o selecție diversă și vibrantă de 15 scurtmetraje, reflectând creativitatea și profunzimea regizorilor autohtoni. De la portrete intime și explorări ale identității, la incursiuni în lumi suprarealiste și istorii personale, filmele abordează teme universale. Animația devine un mediu de exprimare a unor lupte interioare, de critică socială sau de reflecție asupra istoriei recente a României. Această varietate stilistică și narativă subliniază evoluția constantă a animației românești, demonstrând capacitatea cineaștilor de a jongla cu genuri, tehnici și subiecte complexe" (site-ul festivalului). Animest continuă până pe 12 octombrie, iar scurtmetraje româneşti puteţi vedea mâine seară la Cinema Muzeul Ţăranului, de la ora 20.30. Despre selecţia românească astăzi la Scena şi ecranul cu Helga Fodorean şi despre două filme din competiţie, poeticul "Dialog fără răspuns" de Alina Gheorghe, Bianca Preda şi Ruxandra Socor, şi "Manechin" de George ve Ganaeaard şi Horia Cucută. Vin în studio în direct Helga Fodorean, Alina Gheorghe şi Anca Manolache (producătoarea la "Manechin").

Vineri se lansează "Gaşca de la Drept", un film de debut semnat de Mihaela Aniţei, care va interveni în a doua parte a ediţiei de azi.

07/10/2025

Meanwhile in Romania!

📢 𝗖𝗢𝗠𝗨𝗡𝗜𝗖𝗔𝗧 𝗗𝗘 𝗣𝗥𝗢𝗧𝗘𝗦𝗧
❌ 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗢𝗿𝗱𝗼𝗻𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝘂𝗿𝗴𝗲𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝗮 𝗚𝘂𝘃𝗲𝗿𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗻𝗿. 𝟱𝟮/𝟮𝟬𝟮𝟱 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮̆

Teatrul German de Stat Timișoara își exprimă profunda îngrijorare și protestul ferm față de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2025, intrată în vigoare în data de 2 octombrie 2025, care interzic, începând cu această dată și până la finalul anului 2025, încheierea de angajamente legale pentru o serie de articole bugetare esențiale, între care se regăsesc cheltuielile aferente bunurilor și serviciilor prevăzute la alineatul bugetar „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”.

Conform art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, toate cheltuielile destinate organizării și desfășurării proiectelor și programelor culturale – adică tocmai activitatea de bază a instituțiilor publice de cultură – se înregistrează exact la acest alineat bugetar.

Prin urmare, aplicarea articolului XVII alin. (1) din OUG nr. 52/2025 echivalează, în fapt, cu blocarea completă a activității artistice a teatrelor, operelor, filarmonicilor, muzeelor, caselor de cultură și a tuturor instituțiilor de profil din România.

Această interdicție administrativ-bugetară, instituită fără o perioadă de tranziție și fără excepții pentru domeniul cultural, paralizează activitatea instituțiilor de cultură, imposibilitatea angajării oricărui fel de cheltuieli pentru activitatea de bază a acestor instituții făcând imposibilă derularea oricărui program cultural.

Teatrul German de Stat Timișoara atrage atenția că această situație încalcă principiul constituțional al garantării accesului liber la cultură, prevăzut la art. 33 din Constituția României, potrivit căruia „accesul la cultură este garantat”, iar „libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită”. În plus, măsura contravine angajamentelor asumate de România prin Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris în 2005, la care România a aderat prin Legea nr. 248/2006.

Teatrul German de Stat Timișoara solicită Guvernul României și Ministerul Culturii să dispună de urgență clarificarea și corectarea acestor prevederi, prin exceptarea explicită a instituțiilor publice de cultură, indiferent de subordonare, de la restricțiile prevăzute la art. XVII alin.(1) din OUG nr. 52/2025. Fără o astfel de măsură imediată, întreaga activitate culturală publică din România riscă să fie suspendată pentru luni întregi, cu consecințe ireversibile asupra artiștilor, publicului și patrimoniului cultural viu.

Cultura nu este un privilegiu, ci un drept constituțional. Blocarea prin ordonanță de urgență a mijloacelor de funcționare a instituțiilor de cultură nu reprezintă o soluție de echilibrare bugetară, ci o negare a misiunii statului de a proteja și promova cultura unei țări.

Lucian Vărșăndan
Managerul Teatrului German de Stat Timișoara
Timișoara, 6 octombrie 2025

👉🏻 Vă invităm să citiți întreg comunicatul de protest privind efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2025 asupra funcționării instituțiilor de cultură pe website-ul nostru https://teatrulgerman.ro/ro/din-culise/comunicat-de-protest-privind-efectele-ordonan%C8%9Bei-de-urgen%C8%9B%C4%83-a-guvernului-nr-522025-asupra-func%C8%9Bion%C4%83rii-institu%C8%9Biilor-de-cultur%C4%83/ și să distribuiți postarea.

______________________________________
🟡 [𝗗𝗘]
______________________________________

📢 𝗣𝗥𝗢𝗧𝗘𝗦𝗧𝗞𝗢𝗠𝗠𝗨𝗡𝗜𝗤𝗨𝗘́
❌ 𝘂̈𝗯𝗲𝗿 𝗱𝗶𝗲 𝗔𝘂𝘀𝘄𝗶𝗿𝗸𝘂𝗻𝗴𝗲𝗻 𝗱𝗲𝗿 𝗗𝗿𝗶𝗻𝗴𝗹𝗶𝗰𝗵𝗸𝗲𝗶𝘁𝘀𝘃𝗲𝗿𝗼𝗿𝗱𝗻𝘂𝗻𝗴 𝗱𝗲𝗿 𝗥𝗲𝗴𝗶𝗲𝗿𝘂𝗻𝗴 𝗡𝗿. 𝟱𝟮/𝟮𝟬𝟮𝟱 𝗮𝘂𝗳 𝗱𝗶𝗲 𝗧𝗮̈𝘁𝗶𝗴𝗸𝗲𝗶𝘁 𝗱𝗲𝗿 𝗞𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗲𝗶𝗻𝗿𝗶𝗰𝗵𝘁𝘂𝗻𝗴𝗲𝗻

Das Deutsche Staatstheater Temeswar bringt seine tiefe Besorgnis und seinen entschiedenen Protest gegen die Bestimmungen der Dringlichkeitsverordnung der Regierung Nr. 52/2025 zum Ausdruck, die am 2. Oktober 2025 in Kraft getreten ist und ab diesem Datum bis zum Jahresende 2025 den Abschluss rechtlicher Verpflichtungen für eine Reihe wesentlicher Haushaltsartikel untersagt – darunter auch die Ausgaben für Güter und Dienstleistungen, die in der Haushaltsposition „Sonstige Ausgaben“ vorgesehen sind.

Gemäß Artikel 32 der Regierungsverordnung Nr. 51/1998 über die Verbesserung des Finanzierungssystems für Kulturprogramme und -projekte fallen sämtliche Ausgaben für die Organisation und Durchführung kultureller Programme und Projekte – also genau die Kernaufgaben öffentlicher Kultureinrichtungen – unter diese Haushaltsposition.

Die Anwendung von Artikel XVII Absatz (1) der Dringlichkeitsverordnung Nr. 52/2025 bedeutet daher faktisch eine vollständige Blockade der künstlerischen Tätigkeit von Theatern, Opernhäusern, Philharmonien, Museen, Kulturhäusern und sämtlichen anderen öffentlichen Kultureinrichtungen in Rumänien.

Diese verwaltungs- und haushaltstechnische Sperre, die ohne Übergangsfrist und ohne jegliche Ausnahmen für den Kulturbereich eingeführt wurde, lähmt die Tätigkeit der Kultureinrichtungen, da die Unmöglichkeit, jegliche Ausgaben für die grundlegende Tätigkeit dieser Institutionen zu tätigen, die Durchführung jedweder kultureller Programme unmöglich macht.

Das Deutsche Staatstheater Temeswar weist darauf hin, dass diese Situation den verfassungsmäßigen Grundsatz des garantierten freien Zugangs zur Kultur verletzt, wie er in Artikel 33 der Verfassung Rumäniens festgeschrieben ist: „Der Zugang zur Kultur ist gewährleistet“, und „die Freiheit der Person, sich geistig zu entfalten und Zugang zu den Werten der nationalen und der Weltkultur zu erhalten, darf nicht eingeschränkt werden.“ Darüber hinaus steht diese Maßnahme im Widerspruch zu den Verpflichtungen, die Rumänien durch das UNESCO-Übereinkommen zum Schutz und der Förderung der Vielfalt kultureller Ausdrucksformen (Paris, 2005), dem Rumänien durch das Gesetz Nr. 248/2006 beigetreten ist, übernommen hat.

Das Deutsche Staatstheater Temeswar fordert die rumänische Regierung und das Kulturministerium mit Nachdruck auf, unverzüglich eine Klärung und Korrektur dieser Bestimmungen vorzunehmen, indem öffentliche Kultureinrichtungen – unabhängig von ihrer Trägerschaft – ausdrücklich von den in Artikel XVII Abs. (1) der Dringlichkeitsverordnung Nr. 52/2025 vorgesehenen Beschränkungen ausgenommen werden. Ohne eine derartige sofortige Maßnahme droht die vollständige Einstellung der öffentlichen kulturellen Tätigkeit in Rumänien für mehrere Monate, mit nicht wieder gut zu machenden Folgen für Künstler, Publikum und das lebendige kulturelle Erbe.

Kultur ist kein Privileg, sondern ein verfassungsmäßiges Recht. Die durch eine Dringlichkeitsverordnung verfügte Blockierung der Funktionsmittel von Kultureinrichtungen stellt keine Lösung für die Haushaltskonsolidierung, sondern eine Verneinung der staatlichen Aufgabe dar, die Kultur eines Landes zu schützen und zu fördern.

Lucian Vărșăndan
Intendant des Deutschen Staatstheaters Temeswar
Temeswar, den 6. Oktober 2025

👉🏻 Wir laden euch ein, das Protestkommuniqué über die Auswirkungen der Dringlichkeitsverordnung der Regierung Nr. 52/2025 auf die Tätigkeit der Kultureinrichtungen auf unserer Webseite https://teatrulgerman.ro/de/kulissen/comunicat-de-protest-privind-efectele-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-522025-asupra-functionarii-institutiilor-de-cultura/ zu lesen.

03/10/2025

349 de scurtmetraje, 26 de lungmetraje, 94 de proiecții, zece zile, 6 săli de proiecții: a 20-a ediție, una aniversară, a Bucharest International Animation Film Festival. Ligia Soare, co-organizatoarea festivalului, vine în curând la Radio România Cultural, la Scena și ecranul. 15.30, on air și online.

02/10/2025

În fiecare an, pe 1 octombrie, este marcată Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Bătrânețea este una dintre temele tabu ale cinematografiei, rareori regizorii se încumetă să arate bătrânețea, cu atât mai puțin bătrânețea femeii. De aceea, rolurile pentru femei în vârstă sunt foarte puține, aproape inexistente. Dar discuția despre cât de nedreaptă este industria vizuală cu femeile nu e nouă. ”Rusalka”, noul film al lui Claudiu Mitcu (dar primul lui lungmetraj de ficţiune), ar putea s-o redeschidă, în ceea ce priveşte cinematografia românească. Cinci prieteni în vârstă se regăsesc, ca în fiecare an, într-o vacanță la malul mării, doar că de data asta e ceva diferit. Unul dintre ei va pleca. Vin în direct, la Scena și ecranul, Claudiu Mitcu și Maia Morgenstern (interpreta Liei).
15.30, Radio România Cultural.
***
Rusalka
Scenariu: Mihai Mincan & Claudiu Mitcu
Regia: Claudiu Mitcu
Distribuţie: Maia Morgenstern, Rodica Negrea, Diana Gheorghian, Claudiu Istodor, Nelu Serghei, Rodica Lazăr, Silvana Mihai, Aida Economu ş.a.
DOP: Luchian Ciobanu
Producători: Viorel Chesaru, Claudiu Mitcu, Ion Ioachim Stroe

30/09/2025

Ieri și ecranul by Radio România Cultural

Florin Piersic Jr. semnează regia, dar și joacă în noua premieră a Teatrului de Artă din București: Colibri de Garret Jon Groenveld, o comedie distopică

26/09/2025

Prima proiecție din România a filmului ”Jaful secolului”, la TIFF în iunie, s-a sincronizat, în mod ironic, cu un nou jaf al unor artefacte tot dintr-un muzeu din Olanda, așa că filmul nu a putut părea decât foarte actual. În filmul scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Ana Mihai nu e vorba însă numai despre furt, ci mai ales despre migrație, despre cei care pleacă și condițiile în care ajung să trăiască în ceea ce încă este mirajul vestic.
”Jaful secolului” este filmul desemnat să reprezinte România în cursa pentru cel mai bun film internațional la Premiile Oscar din 2026. Filmul pleacă de la o întâmplare reală: furtul realizat de câțiva români dintr-un muzeu din Olanda. Lucrările furate - picturi de Picasso, Gauguin - nu au fost găsite niciodată, sfârșind arse într-un cuptor într-un sat din Deltă. Filmul ”Jaful secolului” intră astăzi în sălile de cinema din toată țara. Iar Teodora Ana Mihai vine la Scena și ecranul. 15.30, Radio România Cultural.
***
Jaful secolului
Scenariu: Cristian Mungiu
Regie: Teodora Ana Mihai
Distribuție: Anamaria Vartolomei, Ionuț Niculae, Rareș Andrici ș.a.
DOP: Marius Panduru

25/09/2025

Nu e pe platforme de streaming, dar pare că toată lumea l-a văzut sau, oricum, este filmul despre care vorbeşte tot Facebook. Asta şi pentru că producătorii au decis să îl lase la liber pe YouTube cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova. Desigur, este vorba despre "Plaha", un serial semnat de Igor Cobileanski, acelaşi regizor care a semnat regia la "Umbre", "Hackerville" şi, mai nou, "Comatogen". Thriller politic, poveste detectivistică, poate şi ceva poveste de dragoste - niciun gen nu contează de fapt atât de mult cât contează asemănările cu magnatul Vladimir Plahotniuc (care chiar astăzi a ajuns la Chişinău, extrădat fiind din Grecia; numele lui apare în mai multe dosare penale, fiind acuzat, printre altele, de sustragerea sumei de un miliard de euro din băncile moldoveneşti). În rolul lui Plaha îl regăsim pe Iulian Postelnicu. Astăzi, de la 15.30, în direct la Radio România Cultural, Scena şi ecranul cu Igor Cobileanski, Iulian Postelnicu, Cezar Grumăzescu.

Plaha
Scenariu: Val Butnaru, Igor Cobileanski, Alex Cozer
Regia: Igor Cobileanski
Cu: Iulian Postelnicu, Cezar Grumăzescu, Ada Lupu ş.a.
DOP: Cristian Gugu
Montaj: Sergiu Barajin, Igor Cobileanski.

24/09/2025

Gloria are 88 de ani, când soţul, cu care se ştie de 64 de ani, o înştiinţează că se va muta în Guatemala, iar decizia aceasta este una strict personală. Gloria primeşte această veste ca pe o despărţire - este o despărţire. Acest moment dramatic în viaţa unei femei cu un parcurs captivant - a fost artistă, apoi a devenit galeristă, actriţă - devine un prilej pentru ca regizorul Pablo César să facă o incursiune poetică în teme precum bătrâneţe, trecerea timpului, memorie, istorie. Filmând exclusiv pe peliculă şi colaborând cu Luz Castillo, o galeristă care s-a convertit la actorie la 80 de ani, care de altfel a inspirat personajul Gloriei, César ne oferă o dată cu "Después del final"/ After the End un film biografic absolut aparte. Îl puteţi vedea diseară la Grădina cu filme, în cadrul Bucharest International Film Festival, începând cu ora 20.00.
Pablo César vine astăzi în direct la Scena şi ecranul. 15.30, Radio România Cultural.