Editura Paideia, Strada Tudor Arghezi nr. 15, Bucharest (2025)

01/08/2025

📕 Satyricon – Petroniu
📚O ediție de excepție în colecția Libra Magna.

Satyricon este o operă unică în literatură, abordând o varietate de stiluri. Cuprinde discuții comice, filosofice, versuri, proverbe și povestioare, într-un limbaj viu, menit să atragă atenția asupra naturii umane. Prin descrierea decadenței, a violenței și a duplicității, care pândesc neîncetat destinul oamenilor, Satyricon conține un mesaj profund și, în același timp, actual pentru orice civilizație.

„Satyricon-ul vehiculează o explorare a condiției umane. El se reliefează ca un roman al condiției umane, un roman al căutării, „roman-recherche”. De aceea Satyricon-ul se înfățișează efectiv ca un text fondator, cm a fost definit de același René Martin. Personajele lui Petroniu caută în permanență. Ele caută mijloace de subzistență ori de îmbogățire, însă și semnificația unui cod socio-cultural pe care îl resimțeau ca supus crizei, ambiguităților. Antieroii, mai degrabă decât eroii romanului, percepeau confuz necesitatea unui nou sistem de valori, unui nou stil de viață”.
Eugen Cizek

31/07/2025

📖 Paideia te publică! Trimite și tu manuscrisul tău!

19/04/2025

𝑆𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑒 – 𝘚𝘢̂𝘮𝘣𝘢̆𝘵𝘢 𝘗𝘢𝘴̧𝘵𝘦𝘭𝘶𝘪
Momentul ritual al facerii pascăi (amplasat uneori şi în ziua precedentă) capătă frecvent valenţe magice deosebite, prin plasarea într o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia capătă astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită („când ar şti ea ce putere are atunci!“), care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.). Cel de a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.
: Se face pasca (alteori în Joia Mare). Pasca se face de aceea pentru că Iisus Hristos, înainte de a fi prins şi răstignit pe cruce, zise învăţăceilor săi că până atunci au mâncat cu toţii în decursul Paştilor copturi nedospite şi nesărate, adică turte sau azime, de acum înainte însă vor mânca copturi dospite şi sărate care se vor numi paşti (Marian, 1994, II, p.125).
Cea mai răspândită formă care i se dă pascăi este cea rotundă, pentru că se zice că rotunde au fost scutecele cu care a fost înfăşat pruncul Iisus; poate să fie dreptunghiulară, pentru că şi mormântul în care a fost înmormântat era pătrat sau dreptunghiular. Cozonac, mai ales cei de formă alungită, se face pentru că sicriul în care a fost îngropat Iisus a avut forma aceasta (Marian, 1994, II, pp. 125, 126).

- , acum și în

17/04/2025

𝐼̂𝑛𝑣𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑃𝑎𝑠̧𝑡𝑖

♦ Această zi este deosebit de bogată în practici şi obiceiuri. Ca şi în cazul celorlalte sărbători, substratul creştin constituie, în cea mai mare parte, un pretext pentru interpretarea populară a semnificaţiilor sărbătorii. Momentul principal al zilei îl constituie, fără îndoială, spălatul ritual, ce asigură tuturor participanţilor garanţia unei bunăstări în anul ce vine, la care se adaugă consumul unor alimente rituale în care acţionează magia imitativă (peşte, ou, caş).

♦ După ce se gustă din pască, ouă şi celelalte alimente sfinţite, se mănâncă. După masă se ciocnesc ouăle: întâi soţii, apoi copiii cu părinţii, părinţii cu celelalte rude etc. Se crede că toţi cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealaltă lume. Omul căruia oul se ciocneşte sau se sparge primul este mai slab şi va muri mai curând. Cel căruia i s-a spart oul trebuie să-l dea celui cu oul mai tare. Se pot ciocni ouă roşii până a treia zi după Paşti, până în ziua de Ispas sau chiar până la Duminica Mare. De la Duminica Mare până la Paştele următor nu se ciocnesc ouă roşii.

🥚 Ouăle de Paști – Artur Gorovei, 🍲 Sărbătoarea Paștilor. Masa de Paști – Radu Anton Roman, 🌤️ Sărbătorile de Paști. Calendarul mobil – Antoaneta Olteanu, ☦️ Icoane țărănești pe sticlă din România

16/04/2025

🥚 Oăle de Paști – Artur Gorovei

CIOCNITUL CU OUĂLE DE PAȘTI
Pretutindeni românii ciocnesc ouăle de Paști. Se ciocnește numai cu ouă roșii: „Cu ouă albe să nu ciocnești, că vei face bube mari cât oul.”

Ciocnitul ouălor de Paști se face, prin unele locuri, cu un anumit ceremonial, de la care nu-i îngăduită nici o abatere. Oul are trei părți: vârful, care se numește cap; partea opusă vârfului, care se numește dos, iar în Bucovina se mai numește și huscă, și părțile laterale, numite coaste. În ziua de Paști, în Bucovina, se ciocnește numai cap cu cap; a doua zi, luni, se poate ciocni și cap cu dos, iar zilele următoare și dos cu dos, sau chiar coastă cu coastă.

În Banat, vârful oului se numește cic și dosul se numește fund. Ciocnirea se face cic (vârf) cu cic, și fund cu fund.

Volumul reprezintă o primă încercare semnificativă de cercetare comparată a tradiţiilor populare. Având ca punct de plecare prezenţa ouălor de Paşti, a ouălor roşii, în folclorul românesc, autorul realizează incursiuni în etnologia europeană şi asiatică pentru a contura valenţe nebănuite ale unui obicei devenit simbol central al creştinătăţii.

14/04/2025

TRADIȚII ÎN LEGĂTURĂ CU OUĂLE DE PAȘTI 𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑃𝑎𝑠̦𝑡𝑖
🥚 Pretutindeni, la români, acei ce se duc la Înviere, se spală cu apă proaspătă, în care s-a pus măcar un ou roșu și câțiva bani de aur sau de argint. Oul roșu înseamnă să fie ușori și sănătoși ca oul, să le meargă bine peste tot anul și să fie curați ca argintul sau ca aurul

🥮 Pasca la sfințit se duce într-un șervet curat, într-o coșarcă sau pe o tablă, punându-se două paște: cea cu cruce, care se aduce înapoi acasă, și una fără cruce; aceasta se lasă preotului, și mai pune o bucată de slănină și patru ouă roșii

Descoperă toate aceste tradiții și obiceiuri!

11/04/2025

𝐎𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐛𝐮𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐏𝐚𝐬̦𝐭𝐢 🥮 Colaci
Colacii de casă pot fi mari ca gura unui ol iar cei de târg ca gura strachinii şi cât rotiţa plugului. Ei pot fi împletiţi în 2, în 3, în 4 ş.a.m.d. Colacii de panahizi şi cei ce se pun sub colivă la morţi sunt mari. Mari sunt şi colacii ce se duc la botez şi la nuntă. Colacii cei mici se zic colăcei şi se dau băieţilor la Sf. Vasile.Colăceii ce se dau colindătorilor se numesc şi colindeţe.

• 2 kg făină
• 125 ml ulei
• 100 g drojdie
• apă – cât primeşte aluatul
• 1 linguriţă zahăr (ori cât iei de două-trei ori între trei deşte)
• Drojdia se desface într-o ceaşcă de apă caldă
• Se cerne făina moviliţă
• În mijlocul moviliţei se face loc pentru zahăr, drojdie şi ulei
• Apă, se adaugă cât să iasă un aluat vârtos
• Frământatul durează cam o jumătate de oră, dospitul nu mai mult de o oră, că face aluatul băşici
• Se bate coca cu maiul câteva minute, înainte de a o pune la cuptor, să se spargă băşicile
• Se întinde funie aluatul, se-mpleteşte cerc
• Se presară făină în tăvi şi se potrivesc colacii
• Se lasă să mai dospească niţel, să umple tăvile
• În cuptorul încins şi cu foc potrivit stau cam o oră, să prindă coajă

Descoperă alte rețete în volumul !

10/04/2025

Ouăle de Paști – Artur Gorovei

𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑃𝑎𝑠̦𝑡𝑖
🥚 Pretutindeni, la români, acei ce se duc la Înviere, se spală cu apă proaspătă, în care s-a pus măcar un ou roșu și câțiva bani de aur sau de argint. Oul roșu înseamnă să fie ușori și sănătoși ca oul, să le meargă bine peste tot anul și să fie curați ca argintul sau ca aurul

🥮 Pasca la sfințit se duce într-un șervet curat, într-o coșarcă sau pe o tablă, punându-se două paște: cea cu cruce, care se aduce înapoi acasă, și una fără cruce; aceasta se lasă preotului, și mai pune o bucată de slănină și patru ouă roșii

Descoperă și alte tradiții și obiceiuri!

Volumul reprezintă o primă încercare semnificativă de cercetare comparată a tradiţiilor populare. Având ca punct de plecare prezenţa ouălor de Paşti, a ouălor roşii, în folclorul românesc, autorul realizează incursiuni în etnologia europeană şi asiatică pentru a contura valenţe nebănuite ale unui obicei devenit simbol central al creştinătăţii.

08/04/2025

🍲 Sărbătoarea Paştilor. Masa de Paşti – Radu Anton Roman

𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡̧𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑏𝑢𝑐𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑃𝑎𝑠̧𝑡𝑖 #𝑇𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑖𝑑𝑒𝑃𝑎𝑠̧𝑡𝑖
🥚 Mulţi creştini nu duc la biserică numai pască de sfinţit, ci dimpreună cu aceasta mai duc şi o mulţime de alte bucate şi obiecte, precum: vreo câteva ouă roşii şi vreo câteva ouă albe fierte şi curăţite, apoi slănină, brânză nouă sau caş, cârnaţi, unt, sare, hrean, usturoi, busuioc şi sămânţă de busuioc, tămâie, smirnă, o prescure, făină, cuişoare, piper, potbal, sineală, precum şi o bucăţică din petica cu care s-au şters ouăle cele roşii. Bucatele şi lucrurile sfinţite de Paşti au puteri magice, de aceea se păstrează şi se folosesc în tot timpul anului, ca leacuri, farmece şi apărătoare de multe rele.
🌿 Sămânţa de busuioc se sfinţeşte dimpreună cu pasca, de aceea ca busuiocul, care va răsări şi creşte dintr-însa, să înflorească mai frumos şi să miroasă mai tare şi mai plăcut ca de obicei. Iar cu firele de busuioc, care se sfinţesc, se afumă de regulă cei ce au durere de urechi.

Editura Paideia

07/04/2025

🌼 𝘖𝘳𝘪𝘨𝘪𝘯𝘦𝘢 𝘰𝘶𝘢̆𝘭𝘰𝘳 𝘪̂𝘯𝘳𝘰𝘴̦𝘪𝘵𝘦
𝐓𝐮 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞?
🥚 Oul cosmic trebuie presupus la baza credinţei tuturor popoarelor din lume.
🥚 În Bucovina este credinţa că „Soarele e dintr-un ou“.
🥚 După credinţele noastre româneşti, oul roşu este apărător în contra diavolului. Ouăle roşii, păstrate în casă, apără de răutăţi.
🥚 Oul roşu e bun de păzeşte casa de farmece. Babele dau din el la muieri ca să-l îngroape în curte, ori în casă, după uşă.
🥚 Ca să ferească roadele de piatră, podgorenii leagă primăvara viţe de vie cu salcie de la Florii, sau îngroapă un ou roşu din Vinerea Mare.
🥚 Mulţi săteni poartă la sine, în toate zilele, ca un amulet sfânt şi apărător de duşmanii cei nevăzuţi, de la Paşti până la Ispas, un ou roşu, cu care au fost la biserică în ziua de Paşti.

04/04/2025

🥘 Descoperă tradițiile românești de Paști și rețete gustoase în volumul Sărbătoarea Paştilor. Masa de Paşti de Radu Anton Roman.

𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡̧𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑏𝑢𝑐𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑃𝑎𝑠̧𝑡𝑖 #𝑇𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑖𝑑𝑒𝑃𝑎𝑠̧𝑡𝑖
Mulţi creştini nu duc la biserică numai pască de sfinţit, ci dimpreună cu aceasta mai duc şi o mulţime de alte bucate şi obiecte, precum: vreo câteva ouă roşii şi vreo câteva ouă albe fierte şi curăţite, apoi slănină, brânză nouă sau caş, cârnaţi, unt, sare, hrean, usturoi, busuioc şi sămânţă de busuioc, tămâie, smirnă, o prescure, făină, cuişoare, piper, potbal, sineală, precum şi o bucăţică din petica cu care s-au şters ouăle cele roşii. Bucatele şi lucrurile sfinţite de Paşti au puteri magice, de aceea se păstrează şi se folosesc în tot timpul anului, ca leacuri, farmece şi apărătoare de multe rele.
Sămânţa de busuioc se sfinţeşte dimpreună cu pasca, de aceea ca busuiocul, care va răsări şi creşte dintr-însa, să înflorească mai frumos şi să miroasă mai tare şi mai plăcut ca de obicei. Iar cu firele de busuioc, care se sfinţesc, se afumă de regulă cei ce au durere de urechi.

Editura Paideia

01/08/2025

31/07/2025

19/04/2025

17/04/2025

16/04/2025

14/04/2025

11/04/2025

10/04/2025

08/04/2025

07/04/2025

04/04/2025

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category