14/09/2025
Vineri, pe drum spre casă, după grădiniță, copilul meu a văzut o baltă mare și fără să stea pe gânduri a sărit cu ambele picioare direct în ea, stropind tot în jur. În prima clipă m-am supărat – hainele lui erau murdare și mă gândeam la cât de mult va trebui să-l curăț.
Dar apoi l-am privit: râdea, sărea și părea că întreaga lume s-a transformat într-un loc magic. Atunci am realizat cât de importante sunt aceste momente – simple, spontane, pline de bucurie – și cât de mult vor conta peste ani, când va privi înapoi la copilăria lui.
Am oftat, am lăsat supărarea deoparte și l-am schimbat. I-am pus cizme, apoi am ieșit din nou afară. Am luat toate baltile de pe drum, una câte una, și am sărit împreună prin ele, râzând amândoi.
În mijlocul apei și al râsului lui, am știut că aceste momente vor rămâne în amintirea noastră pentru totdeauna și că, peste ani, va zâmbi gândindu-se la ziua aceea, când a sărit fără grijă într-o baltă și a descoperit bucuria pură a copilăriei.
