Opinia Naţională

14/10/2025

„USH Digital” – la final
Universitatea „Spiru Haret” și-a modernizat infrastructura educațională prin proiectul „USH Digital”, finanțat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un demers strategic menit să transforme procesul de învățare într-o experiență modernă, aliniată nevoilor și provocărilor actuale, desfăşurat pe durata anilor universitari 2022–2023, 2023–2024 și 2024–2025,
Prin această finanțare, laboratoarele din toate centrele universitare au fost renovate și dotate cu echipamente digitale performante, menite să sprijine activitățile practice, cercetarea și colaborarea în mediul universitar.
Noile dotări creează un spaţiu educaţional interactiv, unde tehnologia devine parte integrantă a formării studenţilor, pregătindu-i pentru profesii moderne, bazate pe competenţe digitale solide.

14/10/2025

Întreb eu şi răspunde nimeni.
Mioara VERGU-IORDACHE
Dacă m-aş pricepe, probabil că aş fi intrat în politică. Dar nu mă pricep, aşa că întreb/ mă întreb.
Atunci când intri într-o competiţie, nu-ţi asumi că e posibil să şi pierzi? Cum poţi să fii angrenat sută la sută într-o bătălie, dacă, simultan, mai ai şi alte responsabilităţi?! Dacă nu eşti prezent acolo unde „semnezi condica”, poţi fi plătit? Şi dacă nu eşti plătit, din ce trăieşti? Atunci când nu deţii toate informaţiile corecte şi necesare, cm poţi să faci promisiuni? Dacă eşti într-o poziţie de decizie şi munca ta nu produce efecte benefice pentru societate, ce garanţii oferi că vei face binele într-o altă funcţie de conducere? Când „scheletele din dulapul” propriu, de multe ori nemumificate, produc miasme, cm poţi pretinde că emani arome de trandafir? De ce suntem întrebaţi în legătură cu oportunitatea şi beneficiile unor investiţii interne sau externe? Că doar banii provin din munca noastră. De ce nu suntem luaţi în seamă când ne exprimăm dorinţe pe care le socotim necesare pentru ţară, pentru noi?
Sigur că mai am şi alte întrebări, cm aveţi şi dumneavoastră. Din păcate, nu şi răspunsuri care să mă mulţumească. Nu contenesc să mă mir de ubicuitatea unora, care, evident, nu au proprietăţi supranaturale, ci doar o imensă lipsă de consideraţie faţă de noi toţi. Plătim, din impozitele noastre, salarii pentru numeroşi „aleşi”, pentru a ne face viaţa mai bună. Unde sunt aceştia? În permanentă campanie electorală. Ce fac ei în campania electorală? Ne aruncă praf în ochi, pretinzând că problema e la noi, că trebuie să mergem la doctor. Deplasări, promisiuni deşarte – dincolo de o „fişă a postului” pe care se pare că nu o cunosc - , fotografii, zâmbete, invective la adresa contracandidaţilor…Nu am auzit ca aceşti candidaţi să-şi fi luat concediu fără plată, că pe cel de odihnă l-au consumat în vacanţe de invidiat (insuficient/suficient?!) mediatizate), de la locul lor de muncă. De ce sunt eu obligată să le plătesc salariu? M-a întrebat cineva dacă sunt de acord să fac acest lucru? Scrie în lege?
De fapt, care lege?! Aia călcată în picioare de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga?
De ce îşi asumă oamenii dorinţa de a concura la un post pentru care, în mare parte, nu au competenţe, cunoştinţe, valoare morală şi intelectuală? Şi-n căruţa şi-n teleguţă! – zice poporul. Dar numai pentru unii. Eu, tu, el, noi, dacă vrem să ne schimbăm locul de muncă, ne asumăm pierderea celui pe care îl deţinem în prezent. Nu are nimeni grija noastră. Această morală este numai pentru alegători? Aleşii ce cusur au? Dacă au valoare, în momentul în care s-au înscris într-o competiţie, se retrag din funcţia deţinută şi, în caz de eşec, vor găsi, apoi, un nou loc de muncă. Aşa…
Aşa că eu continui să (îmi) pun întrebări. Sunt anormală?!

14/10/2025

Facultatea de Medicină Veterinară
Gata de o nouă ediție a evenimentului anual FOOD DAY?
WORLD FOOD DAY – IT’S YOUR DAY!
16 OCTOMBRIE 2025, Ora 12.00, parter, Pavilion B
Sunteţi aşteptaţi cu:
Prezentări interesante
Întâlniri cu specialiști din domeniu
Și, desigur, masa servită împreună – studenți și cadre didactice!
Concurs „Cine gătește mai bine?” – provocarea pe care o lansăm pentru fiecare an universitar!
Regula rămâne aceeași: mâncare gătită de noi, cu pasiune și creativitate!
Haideți să sărbătorim împreună puterea hranei de a ne aduce laolaltă!

14/10/2025

Lect. univ. dr. Nicu Bercaru de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii „Spiru Haret” a fost reales membru în Consiliul General al Colegiului Medicilor Veterinari București!
Colegii îi transmit: „Ne bucurăm să vedem continuitate, implicare și dedicare în reprezentarea profesiei medical-veterinare.”

14/10/2025

În cadrul 25th Annual Conference of the European Society of Criminology, desfășurată la Atena, Grecia, în perioada 3–6 septembrie 2025, Societatea Română de Victimologie a fost reprezentată de doamna Aura Preda, CS III la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative din cadrul Universității „Spiru Haret” din București.

14/10/2025

MINERVA
Ne face plăcere să anunţăm apariţia numărului 9 din revista de istorie şi filozofie, în limba engleză, MINERVA, editată de Editura Fundaţiei „România de Mâine” .(https://minerva.editurafrm.ro/2025/volume1(9)-issue2). Ca de fiecare dată, un sumar interesant, cu articole de înalt nivel intelectual, interesante şi atractive, sub semnături prestigioase, cm sunt: Ioan N. Roşca, Tamar Beruchashvili, Alexandra Radu, Nicolae Mareş, Stoica Lascu, Marco Bencivenga, Mihai Peca.

14/10/2025

Mesaje de la partenerii internaționali ai Universității „Spiru Haret” la deschiderea anului universitar 2025-2026
Prof. univ. dr. Stefano AMODIO,
Președinte şi director al Institutului TESEO SSML SALERNO din Italia:

Stimate domnule Rector,
Colegi ai mediului academic,
Stimați profesori, studenți, doamnelor și domnilor,

Cu profundă emoție și simț al responsabilității ne întâlnim astăzi pentru a inaugura oficial un nou an universitar. Acest moment nu este doar un ritual formal: este o ocazie de reflecție, de împărtășire și de încredere reînnoită în misiunea pe care comunitatea noastră universitară este chemată să o îndeplinească.
Fiecare an care se deschide aduce cu sine noi provocări și noi oportunități. Misiunea Universității rămâne neschimbată în esența sa: să cultive atitudine, să transmită cunoștințe și să formeze cetățeni conștienți. Dar fiecare epocă ne obligă să regândim sensul acestei misiuni, să o realizăm în lumina transformărilor societății, științei și culturii.
În acest sens, ne amintim de cuvintele lui Francesco Petrarca, unul dintre părinții umanismului, care a scris: „Am căutat libertatea în toate și am găsit-o numai în cultură și litere". Această frază preluată din diverse lucrări ale lui Petrarca, care își păstrează și astăzi puterea intactă, ne amintește că domeniul cunoaștere nu este doar un ansamblu de noțiuni, ci un instrument de emancipare, de eliberare interioară, de construcție a unei gândiri critice capabile să se orienteze în lume.
De fapt, citându-l pe Petrarca în latină din lucrarea SECRETUM: „Nihil prodest locorum mutatio, nisi prius animus paratus fuerit; paratum enim haec sanabit et sanatum firmabit." /„Este inutil să schimbi locul, dacă mintea nu este pregătită mai întâi; Dacă sufletul este pregătit, aceste călătorii îl vor vindeca și, odată vindecat, îl vor face stabil."
Dar avem și: „Non loci mutatione, sed animi conversione libertas invenitur"/ „Libertatea nu se găsește prin schimbarea locurilor, ci prin convertirea sufletului".
Este de menționat și citatul din „DE VITA SOLITARIA” în care Petrarca afirmă: „Libertas enim sola secessibus et litteris vera est."/”Adevărata libertate se găsește doar în retragere și în litere". Și, în cele din urmă, în „Familiares VIII”, Petrarca scrie: „Libri sunt mei montes et campi"./ Cărțile mele sunt munții mei și câmpurile mele."
Sarcina noastră, așadar, nu este doar de a transmite o bogăție de informații, ci de a învăța cm să gândim, să discernem, să construim punți între discipline și culturi. Universitatea nu trebuie să fie niciodată redusă la un loc de trecere către lumea muncii, ci trebuie să rămână în primul rând o forjă a libertății, a creativității și a dialogului.
Trăim într-o eră complexă, marcată de transformări tehnologice rapide, schimbări geopolitice, crize de mediu și sociale care ne pun întrebări radicale. Tocmai din acest motiv, cultura, în numeroasele sale expresii, devine un bastion fundamental. Este ceea ce ne permite să nu ne pierdem în fața problemelor curente, să nu ne reducem viziunea la prezent, să construim rădăcini adânci și priviri prevăzătoare.
De aceea, deschiderea unui an universitar înseamnă și deschiderea unui nou moment de responsabilitate colectivă: pentru profesori, chemați nu numai să predea, ci să mărturisească cu exemplul lor valoarea cercetării și a angajamentului civil; pentru studenți, care nu trebuie să experimenteze studiul ca pe o simplă obligație, ci ca pe o oportunitate de creștere personală și comunitară; instituțiilor, care au datoria de a garanta resurse și instrumente pentru o formare de calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii.
Universitatea este și trebuie să rămână un loc de întâlnire între generații, o răscruce de limbi, experiențe, cunoștințe. Aici dialogul între diferite discipline nu este un lux, ci o necesitate: pentru că numai o viziune integrată a cunoașterii ne poate oferi instrumente adecvate pentru a face față marilor probleme ale timpului nostru.
Îmi închei mesajul exprimând o dorință: „Fie ca acest an universitar să devină pentru noi toți nu doar o perioadă de studiu, ci un drum de descoperire, pasiune și angajament comun. Fie ca fiecare, în felul său, să găsească în aceste săli de clasă și în aceste spații libertatea despre care vorbea Petrarca, acea libertate care se naște din cunoaștere, care hrănește conștiința critică și care îl face pe om cu adevărat om!”
An universitar fericit tuturor!.

14/10/2025

Premiile Nobel 2025
• Fiziologie sau Medicină: Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru „descoperirile lor fundamentale legate de toleranța imună periferică. Laureații au identificat „gardienii de siguranță” ai sistemului imunitar – celulele T reglatoare – care împiedică celulele imune să atace propriul corp.
• Fizică : John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificarea energiei într-un circuit electric”.
• Chimie: Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar Yaghi, “pentru dezvoltarea unui nou tip de arhitectură molecular”.
• Literatură: László Krasznahorkai „pentru opera sa impresionantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
• Pace: Maria Corina Machado, „pentru munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta ei de a obține o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.
• Premiul Sveriges Riksbank pentru economie în memoria lui Alfred Nobel: Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, „pentru explicarea creșterii economice bazate pe inovație”, „pentru identificarea premiselor pentru o creștere susținută prin progres tehnologic”, „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”.

Toate Premiile Nobel sunt decernate pe 10 decembrie 2025, la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este acordat la Oslo.

14/10/2025

Proiectul
„România vrea să te cunoască - Young Professionals Programme”

• 120 de tineri din diaspora s-au înscris deja în proiectul “România vrea să te cunoască”.
Condiții de participare relaxate, 20 de angajatori performanți, 180 locuri de muncă disponibile în București.

În doar două luni, peste 120 de tineri români din diaspora s-au înscris în proiectul „România vrea să te cunoască - Young Professionals Programme”, confirmând interesul tinerilor români din străinătate pentru oportunități profesionale în România. Datorită cererii, relaxăm condițiile pentru a face proiectul mai accesibil și potrivit pentru nevoile tinerilor din diaspora. Astfel, pentru a se înscrie, tinerii trebuie să aibă între 20 și 35 ani, origini în România/Rep. Moldova și să se afle de cel puțin 3 ani în străinătate. Înscrierile se realizează pe pagina www.credinromania.ro/cariere.
Tinerii se pot înscrie pentru una sau mai multe din cele peste 180 de oportunități profesionale, oferite de cei 20 de parteneri angajatori, printre care se numără E-Infra, Holcim, Oracle, Accenture, Deloitte Regional Audit Delivery Center, CEC Bank, Generali, Coca-Cola HBC, Roca Investment, Tarom,Veeam, Noark, Telus, Coface, HN Services, MI-GSO PCUBED, PAB Group, EPG și Eurodac.
Participanții vor beneficia de un program complet de integrare culturală și socială, care include sprijin în relocare, activități sociale, excursii și o adevărată comunitate în București.
Dintre cei 120 de înscriși, doi tineri s-au întors deja în țară, din SUA, având ocazia să-și dezvolte cariera în domeniul pe care l-au studiat și participând alături de voluntarii asociației la mai multe activități culturale și recreative.
Noah Murray, unul dintre tinerii întorși este de părere că: „Să te întorci în România e mult mai ușor decât pare. Eu i-aș recomanda cuiva care are experiență educațională din afară să se întoarcă cel puțin pentru ceva timp pentru că este un loc excepțional pentru a-ți dezvolta cariera și a găsi oportunități interesante!”

Programul „România vrea să te cunoască – Young Professionals Programme” este realizat de Asociația „Cred în România” cu sprijinul REPATRIOT, LSRS, Propaganda, al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, fiind susținut de E-Infra (Sponsor GOLD), Garanti BBVA(SILVER), Noark Electric (SILVER), Holcim (SILVER) și Macromex (Bronze).
Sursa: https://credinromania.ro/2025/09/29/120-de-tineri-din-diaspora-s-au- inscris-deja-in-proiectul-romania-vrea-sa-te-cunoasca-conditii-de-participare-relaxate-20-de-angajatori-performanti-180-locuri-de-munca-disponibile-in-bucuresti/

14/10/2025

„Când va deveni Serbia ca România?” sau
cum România este văzută mai pozitiv de presa străină
decât de propriii cetățeni

Ștefan BRĂDIANU*

Este bine să fii autocritic – este chiar unul dintre principalii factori care duc la progres. Însă, uneori tindem să ne concentrăm doar asupra neajunsurilor. În astfel de cazuri, ajută să ai o perspectivă din exterior.
Cu toții suntem obișnuiți cu titlurile deosebit de mohorâte ale presei din România, privitoare la situația actuală, la schimbările prin care trecem și la așteptările pe care le putem avea de la viitor. Cuvintele sumbre sau alarmante domină media, fie ca vorbim de simple știri – unde se vorbește predominant despre accidente, despre proteste, despre abuzuri, despre crime sau alte fărădelegi – fie despre analize și articole de opinie – unde, de cele mai multe ori se preconizează crize sau chiar dezastre, ori se subliniază stagnare, eșecuri sau promisiuni politice neîndeplinite.
Această tendință este justificată, într-o anumită măsură. În fond, obiectivul primordial al jurnalismului este de a aduce la cunoștința publică o problemă sau o nedreptate – de care România nu duce lipsă -, cu speranța că presiunea publică va duce la o eventuală remediere. Pentru îndeplinirea acestui țel, este necesar un call to action cât mai răsunător. Or, oameni tind să răspundă mai puternic la stimuli negativi[1] și, pe cale de consecință, să-i intereseze mult mai mult evenimentele nefericite, tragice. Toate acestea au o origine evoluționistă, fiind esențial să putem depista pericolul, pentru a-l putea evita.
Totuși, atenția disproporționată oferită evenimentelor sumbre și aspectelor negative din orice situație are propriile efecte adverse. Ne este înrădăcinată o viziune exagerat de negativă, ce ne face să credem (eronat) că în România se petrec majoritar, sau chiar exclusiv, evenimente nefavorabile și că între țările lumii, România are o situație deosebit de înnegurată. Avem o perspectivă preponderent pesimistă asupra viitorului nostru și una plină doar de regret asupra trecutului nostru apropiat, fapt ce-i face pe mulți să se rușineze cu cetățenia lor sau chiar să plece peste hotare.
Suntem obișnuiți să ne comparăm cu Germania, Franța, Olanda sau chiar cu țările nordice. Însă aceste țări au avut un context istoric, politic, economic, socio-cultural și geografic mult mai favorabil, nefiind de mirare că ne depășesc la mai toate capitolele. Însă putem să ne judecăm progresul și eșecul doar comparându-ne cu cei care au avut circumstanțe asemănătoare nouă, acum nu foarte mult timp.
Astfel, pentru a ne recalibra perspectiva, ar fi un exercițiu util să aruncăm un ochi prin presa din țările împrejurătoare, să vedem cm ne privesc acestea, care sunt aspectele legate de țara noastră pe care le consideră cele mai demne de atenție. Adesea, jurnaliștii străini, beneficiind de mai multă obiectivitate, observă aspecte care nouă ne scapă aproape în totalitate.

Serbia ne vede ca pe un model
În 2022, jurnalul sârbesc talas.rs a publicat un articol cu un titlul „Când va deveni Serbia ca România”[2], dezvăluind clar cm arată țara noastră în ochii vecinilor de la sud-vest. Autorul articolului notează că, deși cele două țări s-au aflat în situații asemănătoare, România a lăsat în mod incontestabil Serbia în urmă. În acest sens, sunt menționate realizările (chiar dacă nu definitive) româniei în lupta anticorupție, îmbunătățirea nivelului de trai (PIB-ul nostru pe cap de locuitor fiind cu 14 mii de dolari mai mare), nivelul ridicat de investiții străine și „deciziile economice și politice care au facilitat progresul”. Firma Dacia este și ea lăudată, Serbia neavând un echivalent.
Articolul mai amintește o altă reușită a României, pe care noi astăzi am uitat aproape în totalitate: creșterea semnificativă a salariilor doctorilor, ale asistentelor medicale și ale profesorilor. Un alt articol, din partea nova.rs, vorbește mai în detaliu despre ceea ce numește „modelul românesc” de a păstra medicii în țară, pe care mulți lucrători din domeniul medical și-ar dori să-l vadă implementat și în Serbia[3]. Desigur, contextul actual sensibil poate face acest fapt să pară doar o amăgire, însă este important să ne aducem aminte unde eram acum nu foarte multă vreme.
Articolul sus-menționat nu este singurul din presa sârbească care laudă România. Mai mulți jurnaliști din fosta republică iugoslavă au dat drept exemplu atitudinea românilor în cazul Roșia Montană[4], mai precis ferocitatea cu care societatea civilă a reacționat. A fost lăudată și abilitatea societății noastre de învăța din trecut[5].
Iar Serbia nu este singura țară care consideră că are ceva de învățat de la noi.

Bulgarii admiră dezvoltarea litoralului românesc
Ideea că litoralul bulgăresc este net superior celui românesc aproape a devenit un truism. Până la urmă, sute de mii de turiști români preferă să-și facă vacanțele în stațiunile din Bulgaria, în detrimentul celor românești, invocând o multitudine de factori, precum prețurile, calitatea sau aglomerația.
Însă presa bulgărească nu vede situația în termeni atât de categorici – dimpotrivă! Ziarul maritime.bg, dedicat subiectelor ce țin de Marea Neagră, a relatat în mai multe articole dezvoltării litoralului românesc. În articolul intitulat „România depășește categoric Bulgaria în «războiul pentru Marea Neagră»”[6], publicat în august 2024, ziarul vorbește despre investițiile de 200 de milioane de euro al României, pentru fortificații de coastă, pentru expansiunea plajelor și pentru protejarea ecosistemului marin. Articolul continuă prin a critica statul bulgar pentru lentoarea cu care a dezvoltat litoralul și, mai ales, pentru că nu depune îndeajuns efort pentru a preveni un dezastru ecologic preconizat. Aceeași publicație a scris despre cm România a construit, chiar la Galați, două nave pentru operațiuni de căutare și salvare, la Marea Neagră, îndemnând autoritățile de la Sofia să ne urmeze exemplul[7].
Nu este nici prima dată când vecinul nostru sudic ne privește cu admirație și nici singurul aspect pe care îl apreciază cu o oarecare invidie. Să ne amintim cm în 2018, mai în glumă, mai în serios, în trei județe din Bulgaria a avut loc o inițiativă de a se alipi României, pentru a beneficia de „sistemul judiciar este mult mai democratic și mai reformat”[8].

Industria românească, invidiată de polonezi
Probabil sunteți obișnuiți cu titluri de presă care descriu cm industria românească dispare încet-încet, cm uzinele se închid și-și relochează activitățile în alte țări. Ei bine, astfel de titluri există și în Polonia, ceea ce nu este atât de surprinzător, în afara faptului că țara unde industria polonă tinde să se mute este chiar România. Cotidianul money.pl prezintă câteva exemple: fabrica de anvelope Michelin se mută din Olsyzn la Zalău, Unilever își mută producția producția de supe la plic din Poznań, la Ploiești, iar Liberty redeschide un furnal industrial la Galați.
Money.pl continuă prin a prezenta succesele economice ale României, multe dintre acestea fiind deja menționate mai sus. Este trecută în revistă și diversitatea energetică a României, cu nuantă că, totuși, prețurile au rămas ridicate. Deși publicația financiară aduce în discuție și provocările pe care le întâmpinăm, în special gentrificarea populației – întrebând retoric dacă „românii vor îmbătrâni înainte să se îmbogățească?” -, avansurile României nu sunt puse la îndoială, după cm reiese din subtitlul: „Cum a depășit România discrepanța în dezvoltare? La fel ca noi, doar că mai rapid”. Punctul de vedere al publicației este scris categoric, cu litere bolduite: „România nu mai este săracă. Conform anumitor indici, deja a depășit Polonia la dezvoltare economică”.
O perspectivă de-a dreptul intrigantă, având în vedere numeroasele asemănări istorice și politice dintre cele două țări de la periferia Uniunii Europene. Polonia este văzută de mulți drept un model pentru ce ar fi putut fi România, dacă ne-am fi atins mai mult din potențial. Fără îndoială, România are multe lecții de învățat de la fosta ei vecină, precum realizarea unei reforme administrativ-teritoriale, însă, se pare că presa poloneză consideră că și statul lor are ce învăța de la noi.

Ucraina ne admiră spiritul euro-atlantic
Nu doar progresul economic este apreciat de agențiile de presă străine – inclusiv atitudinea politică a României este pusă într-o lumină foarte pozitivă peste granițe, de această dată la est. Presa din Ucraina a lăudat consensul pro-european ce a rezultat în urma Pactului de la Snagov[9]. Cel mai mare vecin al României nu doar că nu a avut un asemenea moment politic, ci chiar a trecut prin conflicte interne din cauza divizărilor interne fundamentale, vizavi de această temă.

Concluzii
Pentru a nu ne alătura celor care portretizează anumite evenimente negative ca fiind fenomene exclusiv românești, vom menționa că presa din toată lumea se concentrează disproporționat asupra problemelor, regreselor și eșecurilor țării, punând reușitele în plan secund.
Dar exact asta este ideea: la nivel micro, de la o zi la alta, oriunde în lume, este mult mai ușor să observi ceea ce nu a fost încă reparat sau ce s-a stricat. În schimb, cu progresul te obișnuiești ușor, uimitorul devenind rapid banal – cu atât mai mult când acesta vine treptat, incremental, nu deodată. Tocmai de aceea presa străină, care se uită doar din ocazional asupra României, observă avansurile realizate. Ar fi bine ca, din când în când, să facem un pas în spate și să apreciem progresul realizat. Alternativa de a adopta o viziune pur pesimistă nu doar că este deprimantă, ci și contraproductivă, ducând la defetism – nimic nu se poate schimba, deci ce rost are să încerci? Însă, după câte se poate vedea, are rost.

*Ștefan BRĂDIANU este student la Facultatea de Drept a Universității București, debater pasionat și scriitor ocazional pe substack. A reprezentat România de două ori la Campionatul Mondial de Dezbateri și a ajuns în finala Campionatului European. În afară de științe juridice și de debate, este pasionat de istorie, economie și de politică. Ștefan crede că România, cu toate imperfecțiunile sale, are multe de oferit.

[1] https://www.researchgate.net/publication/46608952_Bad_Is_Stronger_than_Good;
[2] https://talas.rs/2022/11/18/kad-ce-srbija-biti-rumunija/;
[3] https://nova.rs/vesti/drustvo/model-rumunskog-zdravstva-zbog-kojeg-njihovi-lekari-ne-pomisljaju-na-odlazak-u-nemacku/;
[4] https://radar.nova.rs/drustvo/rumunija-je-oterala-rudnik-moze-i-srbija/;
[5] https://lobisti.rs/2025/01/12/revolucija-u-rumuniji-1989-godine-pouka-za-buduce-generacije/;
[6] https://www.maritime.bg/112208/;
[7] https://www.maritime.bg/112070/;
[8] https://www.libertatea.ro/stiri/trei-judete-din-bulgaria-vor-independenta-pentru-a-se-lipi-de-romania-2096134
[9] https://infopost.media/rumunski-uroky-vstupu-do-yes-i-nato-dlya-ukrayiny-interv%CA%BCyu-z-politologom-rufinom-zamfirom/

https://credinromania.ro/2025/09/15/cand-va-deveni-serbia-ca-romania-sau-cum-romania-este-vazuta-mai-pozitiv-de-presa-straina-decat-de-propriii-cetateni/

Țările vecine admiră România. Cum de este văzută România mai bine în presa străină decât în cea națională?

14/10/2025

Universitatea „Spiru Haret” continuă procesul de modernizare a bibliotecilor universitare, transformându-le în spații digitale moderne, deschise și accesibile, prin proiectul USH Digital. Bibliotecile au fost echipate cu tehnologii noi şi infrastructură digitală, oferind studenţilor şi cadrelor didactice resurse actualizate, platforme de învățare online şi acces rapid la informaţii relevante pentru studiile şi cercetările lor.
Aceste investiții susțin procesul educațional prin crearea unui mediu de studiu conectat la inovație, unde tradiția academică se îmbină cu noile tehnologii pentru a sprijini dezvoltarea continuă a comunității universitare.

14/10/2025

Laborator de Cercetări Juridice - Un nou spațiu dedicat învățării și cercetării juridice realizat cu sprijinul Planului Național de Redresare și Reziliență. Tehnologie de ultimă generație, resurse digitale și un mediu modern pentru inovație în științele juridice la Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice, Braşov .