Kult Apogeum, Bucureşti Sectorul 1 (2025)

13/07/2025

Agonia morală și moartea
Partea a doua
„Prietenilor li se înfățișă un Eminescu surpat sufletește, cu ochii veșteji, părăsiți de gânduri, greoi la faptă și la cugetare, monisilabic în răspunsuri, fără nici o vlagă și de o senilitate, de o întunecare tristă a oricărei dorinți de viață, zguduitoare. Se socotea un om osândit, incapabil de a mai face ceva bun pe această lume și când, aruncând ochii pe o carte, își simțea creierul apăsat de stânci grele, descurajarea lua chipul unui dureros oftat. De aci sumbra muțenie cu care întâmpina întrebările unor prieteni și lipsa oricărui impuls la faptă. Spre a-l scutura din inerție și a-i da încredere în puterile proprii, prietenii îi propun să facă inventarul unor documente istorice. El merse într-adevăr să le vadă, le răsfoi cu silă și apoi, învins de greutatea de a le aduna, declară că manuscrisele erau lipsite de orice valoare.

https://kultapogeum.space/viata-lui-mihai-eminescu-de-george-calinescu-ii/

13/07/2025

Pentru mine, promovarea tinerelor talente nu e o activitate de conjunctură, ci o datorie de suflet. Îmi amintesc cât de greu a fost drumul la început, cât de mult ar fi contat un sprijin sincer, o scenă deschisă, o mână care să te ridice, nu să te țină pe loc. Tocmai de aceea, astăzi, când port în mine experiența anilor și am în spate zeci de scene, simt că e responsabilitatea mea – dar și bucuria mea – să fiu acea mână pentru alții.

https://kultapogeum.space/despre-menirea-de-a-sustine-vocile-tinere-ganduri-semnate-de-tenorul-alin-stoica/

13/07/2025

https://kultapogeum.space/ciocoii-vechi-si-noi-un-rezumat-pe-capitole-al-romanului-scris-de-nicoale-filimon/

13/07/2025

Eminescu era inchis ca un animal intr-o celula si cand nememicul ala a venit si s-a uitat pe vIzor, Eminescu a rostlt asa: Mi-e rau din tot trupul!. Si s-a intors pe o parte..Mi-e rau din tot trupul!… iti dai seama cm il cotropise durerea… ca pe domnul Isus Hristos pe cruce… tot trupul il durea, era ca un crucificat. Si l-au lasat sa moara ca un caine. – Cezar Ivanescu Ramas fara o pozitie materiala asigurata, si purtand lovitura mortala ca o rana care nu se mai poate vindeca, voiu fl nevoit sa reiau tolagul pribegiei, neavand nici un scop, nici un ideal. Crede-ma, stimata Doamna, ca de azi sunt un om pierdut pentru societate! O singura fericire ar renaste in sufletul meu, daca as putea sa ascund nedreptatea. Posteritatea nu vreau sa afle ca am suferit de foame din cauza fratilor mei. Sunt prea mandru in saracia mea, l-am dispretuit, si acest gest e prea mult pentru un suflet care nu s’a coborat in mocirla vremurilor de azi. – Mihai Eminescu, Scrisoare catre Veronlca MIcle, 8 iunle 1876.

https://kultapogeum.space/scriitorul-laurian-stanchescu-mihai-eminescu-un-dumnezeu-ranit/

13/07/2025

Constantin Tănase, considerat părintele teatrului de revistă românesc, s-a născut pe 5 iulie 1880, în orașul Vaslui, într-o familie modestă. Tatăl său, Ion Tănase, era laborant de farmacie, iar copilăria lui Constantin a fost marcată de o pasiune timpurie pentru teatru. Primele sale întâlniri cu arta scenică au avut loc la Grădina „Pârjoala”, unde a asistat la spectacole de teatru popular, fiind inspirat de mari actori ai vremii, precum Zaharia Burienescu și I.D. Ionescu. Această fascinație l-a determinat să își formeze un grup de actori amatori, cu care a început să joace în beciul casei sale, iar mai apoi în hambare și poieni, atrăgând un public tot mai numeros.

https://kultapogeum.space/constantin-tanase-legendarul-actor-care-a-creat-teatrul-de-revista/m

13/07/2025

În anul 1912, cinematografia românească a pășit pe calea sa istorică prin lansarea primului lungmetraj românesc, „Independența României”, regizat de Aristide Demetriade și Grigore Brezeanu. Această peliculă, realizată între 1911 și 1912, a fost un proiect ambițios care a reușit să aducă pe marele ecran evenimentele semnificative ale Războiului de Independență al României.

https://kultapogeum.space/independenta-romaniei-primul-film-romanesc-regizat-de-aristide-demetriade/

13/07/2025

Zborul Air France 4590, un zbor al unui avion supersonic Concorde, s-a prăbușit în Gonesse, un suburbie a Parisului, pe 25 iulie 2000. Avionul a căzut în flăcări aproape imediat după decolare, omorând toate cele 109 persoane aflate la bord și alte 4 persoane la sol. A fost primul accident mortal al unui Concorde în 24 de ani de servicii regulate pentru pasageri. Se crede că acest eveniment a grăbit sfârșitul tuturor operațiunilor Concorde în 2003.

https://kultapogeum.space/au-trecut-25-de-ani-de-la-tragicul-accident-al-zborului-air-france-4590/