16/12/2025
Unele conversații capătă sens abia în timp. Cu Lorena Buhnici, dialogul a început într-un press trip în Iordania, contextul în care ne-am cunoscut, și continuă astăzi într-un interviu despre adaptare într-o industrie aflată într-o schimbare profundă, despre ce înseamnă asumarea greșelilor „rapid și clar”, despre eșec ca instrument de învățare — „nu mai văd eșecul ca pe un final, ci ca pe o recalibrare” — și despre ce înseamnă să rămâi relevant într-un mediu în care „AI poate reproduce tehnica, dar nu poate reproduce experiența umană autentică”.
Am simțit ca fiind mult despre maturizare, despre responsabilitate și discernământ, despre comunități care contează mai mult decât reach-ul și despre presiunea constantă de a produce conținut, pe care Lorena ar schimba-o fără ezitare: „relevanța ar trebui să vină din calitate, nu din frecvență”.
Citatele care mi-au rămas în minte:
„Nu mai văd eșecul ca pe un final, ci ca pe o recalibrare.”
„Eșecul m-a ajutat să învăț mult mai rapid decât succesul m-ar fi învățat vreodată.”
„Am învățat și că trebuie să-mi asum greșelile rapid și clar, fără justificări care sună a scuze.”
„Nu cred în leadership-ul agresiv sau în nevoia de a demonstra constant că știu mai mult.”
„AI poate reproduce tehnica, dar nu poate reproduce experiența umană autentică.”
