10/09/2025
„Cartea de cinema”, o altă rubrică importantă a revistei 𝑭𝑰𝑳𝑴, se deschide, în numărul 2/2025, cu o recenzie pe care 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐓̦𝐮𝐭̦𝐮𝐢 i-o face volumului „De la «L’Indépendance Roumaine» la «Sovromfilm»… 1896-1950”, de 𝐁𝐮𝐣𝐨𝐫 𝐓. 𝐑𝐢̂𝐩𝐞𝐚𝐧𝐮. Vă oferim primele două paragrafe ale articolului „Cronologia adnotată și ilustrată a filmului românesc”:
După un dicționar dedicat de Bujor T. Rîpeanu filmelor realizate la noi în țară – „Filmat în România” (I – 2004; II – 2005; III, împreună cu Dinu-Ioan Nicula – 2017) – și unul al cineaștilor și altora având legături cu producția cinematografică locală – „Cinematografiștii. 2345 cineaști, actori, critici și istorici de film și alte persoane și personalități care au avut de-a face cu cinematograful din România sau care sunt originare de pe aceste meleaguri” (2013) –, lucrarea de față, „De la «L’Indépendance Roumaine» la «Sovromfilm»… 1896-1950. O istorie cronologică ilustrată a cinematografiei din România”, completează demersul de studiere al cinematografului românesc. Titlul lucrării conține o ironie (sugerând trecerea de la influența franceză la cea sovietică) și este lung precum cele ale altor cărți ale lui Bujor T. Rîpeanu. Este un demers asemănător lucrărilor sale anterioare dedicate cinematografului universal, precum „Secolul cinematografului” (alături de Doina Boeriu, Cristina Corciovescu, Ioana Creangă și Rodica Pop-Vulcănescu, 1989) și „Cinema… un secol și ceva” (împreună cu Cristina Corciovescu, 2002).
Noul volum e neobișnuit, fiind de format mare și cu 536 de pagini. În afara proporțiilor, spre deosebire de lucrările menționate, acesta conține și ilustrații, dar mai ales niște concluzii uneori critice, în esență rezumative, la sfârșitul fiecărui capitol reprezentat de câte un an calendaristic. La rândul lor, notele de subsol sunt abundente și conțin uneori, pe lângă trimiteri la surse primare, și comentarii critice, uneori laudative, dar mai des malițioase, la articole și cărți citate. Noua lucrare reunește câteva informații vechi rămase în lucrări nepublicate sau risipite în periodice, dar în special descoperiri noi făcute de el însuși, de cercetători români și străini, pe care Bujor T. Rîp