Gazeta de Buhusi

18/06/2026

Unde am ajuns?
(redactie)
Andrei Marga (prof. dr.) spune ca: „Azi, în România, falsul porneşte chiar de la vârful statului. Inși de bani gata invocă diplome „de Paris”, despre care scria deja Eminescu, dar sub ele valoarea lipsește. Unul își rupe teatral diploma la televizor – dar, în fapt, ce a ieșit din asemenea diplome? Instituțiile s-au umplut de pile, de trepăduși care luptă pentru avantaje, dacă se poate în valută, în exterior. S-a ajuns ca până și rectorii de mari universități să facă omagii șefilor Securității. În cea mai gravă decădere a țării, instituțiile care trebuiau să servească interesul public – procuratura, justiția, academiile, universităţile – nu au nimic de spus, de dragul indemnizațiilor și al avantajelor meschine. S-a umplut ţara de academicieni care fac erori elementare de logică, nu au habar de metode de cunoaștere ale domeniului și întrețin lirica oportunismului”
Un discurs amplu al fostului ministru al Educației, Andrei Marga, a stârnit reacții după ce acesta a făcut o radiografie extrem de critică asupra României actuale și a direcției în care se îndreaptă statul.
Tonul este unul fără menajamente: de la diplome „fără valoare reală”, până la instituții publice care, în opinia sa, ar fi ajuns să funcționeze mai mult formal decât meritocratic.
Continuarea articolului aici:

„O discuție asupra unei situații și asupra perspectivelor pe care aceasta le conține presupune, fie și numai tacit, o anume bază normativă....

17/06/2026

Consumi suplimente alimentare?
(redactie)
Daca raspunsul este da, ar fi mai bine sa te gindesti de mai multe ori. Pentru sananatea ta sau/si a familiei tale.
Iulia Borcsa este cercetator si dezvoltator de suplimente in Germania de aproape un deceniu. Misiunea ei in acest episod este sa explice cm sa alegem vitaminele, mineralele si suplimentele pe care le luam fara sa fim pacaliti de marketing si eticheta.
Urmareste acest podcast:

Iulia Borcsa este cercetator si dezvoltator de suplimente in german...

08/06/2026

S-au certat ca ,,gunoierii”
(Iulian Pascaluta)
Daca un buhușean ar fi participat la ședinta Consiliului Local de azi nu ar fi înțeles nimic. De ce? pentru că era o hărmălaie de nedescris. Când începea unul să vorbească, se găsea altcineva ba să-l deturneze, ba să-l completeze, ba să-l contrazică. Toata ședinta a fost o demonstrație de forță în genul ,,care pe care” sau ,,ba pe-a mătii!”. Ego-urile multor vorbitori s-au luat la trîntă cu ale altora. Nu se putea emite și nici urmări un fir logic, cu o expunere completă cap-coadă, din care să înțelegi ceva. Acuzele și ripostele veneau din toate partile sălii de ședință, precum gloanțele unui tir încrucișat de pe front. Ba, mai mult, unii vorbitori, de nervi, se ridicau in picioare, asemenea unor dinozauri amenințători. Asemenea modalități de convingere sunt bazate mai mult pe testosteron decât pe neuroni, bag seama! Care, bineînteles, au avut același efect asupra doamnelor din sală precum jocul de glezne al fotbaliștilor de la încălzire asupra porții adverse. În contrapartidă, egou-l vizat a scuipat replici acide sau miștocare: flegme verbale, ironice, trase de la înălțimea funcției publice alese. Altă direcție, același efect nul.
Și ca spectacolul grotesc să fie complet, declaratiile cu iz de trafic de influență au venit colac peste pupăză. Ce mai contează interesul buhușeanului de rând, când un consilier sau altul isi declară, nonconformist și inocent de idiot, sustinerea fățișă a firmei prestatoare de servicii salubrizante. Vorba galinaceelor: ,,de unde scurmă, de acolo mănâncă.”

În concluzie, pentru un ochi informat și o minte sclipitoare ca a unui gazetar hârșit prin ședințe, această prestație lamentabilă a fost doar încă o dovadă a unei zicale tipic caragialești: oraș mic, oameni mici. Oamenii nu se mai respectă, chiar daca au interese contrare. De interesul public real, nici vorba. Vorbe multe, solutii lipsa.
Mocnita ură viscerală devine vitriol lingvistic când este la mijloc un interes economic, camuflat sub vechea și ipocrita lozincă ,,binele buhușeanului”. Istoria recentă a urbei, când a condus unul sau altul dintre cei care azi și-au tras frățește la gioale, este mereu invocată. Expresii de genul ,,Vă trimeteam la treabă, să nu mai stați prin birouri” are o replică pe măsură: ,,Ați umplut râpa de la CAP (cu gunoaie, nota red.)! Și groapa din fabrică! Numai un dușman al orașului poate să-l lase în gunoi!” Noroc de președintele de ședință care a tras repede hățurile căruței (a se citi ,,ședinței”) spre a înmuia acuzele devenite personale. Și nu pentru că nu ar fi fost reale... La această ,,căruță” sunt înhămate aceleași mârțoage alese de buhușeni și care se iau la harță în văzul lumii. Unele mai gloabe decât altele...

Așa cm am scris de multe ori, istoria se repetă și acum: suntem martorii unui spectacol de joasă speță, pe banii noștri. Un alt consilier, a concluzionat, în mod shakespirian: ,,A început să pută orasul Buhuși… altădată orașul trandafirilor!”

31/05/2026

VIDEO Regal cultural armenesc: vin, poezie si pictura (partea a III-a)
(Iulian Pascaluta)
,,Arta degustarii vinului la armeni", manifestare culturala emblematica organizata anual de Uniunea Armenilor Bacau sub auspiciile aniversarii a 108 ani de la ,,Prima Republica Armeana", a prilejuit publicului iubitor de poezie si arta plastica - pictura - sa interfereze cu patru dintre artistele locale. Expozitia de pictura cuprinde lucrari semnate de Gianina Diaconu, Tinca Tamaș, SElena (Stoica) Cristina si Irina-Gabriela Benchea. Pe parcursul degustarii vinurilor poetele Tinca Tamas si SElena Cristina au sustinut, alaturi de inegalabilul moderator Florin Kevorkian, momente poetice si proverbe cu tenta bahica. Cu aceasta ocazie am realizat un scurt interviu cu cele patru doamne.

31/05/2026

Cam asa arata blocul din Galati unde s-a infipt drona... inca nu se stie daca-i rusesca sau ukraineana.
https://www.facebook.com/GazetaUmoruluiBuhusean/posts/pfbid0Xsqh1Q5ELVU661XgjZgtdGY1QwmwbAUQJBJdiwYGAjen64r1WA6xE1CqEjq5n6Rjl

Cam asa arata blocul din Galati unde s-a infipt drona... inca nu se stie daca-i rusesca sau ukraineana.

30/05/2026

,,Arta degustarii vinului la armeni"
editia 2026 a sarbatorit 108 ani de la intemeierea primei republici Armene. In final, participantii au facut un grup pe care l-am imortalizat aici.

30/05/2026

FOTO Regal cultural armenesc (partea a II-a)
(Iulian Pascaluta)
,,Arta degustarii vinului la armeni" este o manifestare culturala emblematica organizata anual de Uniunea Armenilor Bacau.
Motivul sarbatorii a fost dat de aniversarea a 108 ani de la ,,Prima Republica Armeana". Manifestarea a debutat cu momentul intonarii imnurilor nationale ale Romaniei si Armeniei, ca un semn de profund respect.
In deschidere, presedintele Vasile Agop a spus ca ,,Vinul nu reprezinta doar o bautura, ci o expresie a memoriei, identitatii si culturii dintre oameni. Cultura vinicola armeana este una dintre cele mai vechi din lume. Vita de vie si vinul au insotit, de secole, viata comunitatilor, mesele familiale si momentele importante ale existentei. Aici nu ne propunem doar o degustare de vinuri, ci o experienta culturala, o calatorie prin gusturi, povesti, muzica poezie si emotie."
Florin Kevorkian, cunoscut regizor si actor, a fost moderatorul manifestarii.
,,Ne bucuram de tot ceea ce facem ca sa raminem vii si puternici, sa putem iubi si spera, sa ne putem ridica din durerile pe care le avem. Dar putem sa mergem mai departe. Ziua de astazi este ziua de evocare, un moment fundamental din istoria poporului armean. Este nasterea Primei Repubici Armene, la 28 mai 1918. A fost un moment istoric care a depasit dimensiunea unui simplu act politic. A fost renasterea unei idei, aceea ca un popor poate supravietui tragediilor istoriei si poate continua sa existe prin cultura, memorie, solidaitate si vointa. "

Acesta, alaturi de Selena Cristina si Tinca Tamas au sustinut momentele poetice. Partenerii manifestării au fost Crama Strunga, Crama Hamangia și Crama Harsian Dumitra.
Expozitiile de pictura cuprind lucrari semnate de Gianina Diaconu, Tinca Tamaș, SElena (Stoica) Cristina si Irina-Gabriela Benchea.
Momentele muzicale au fost realizate de pianista Ozana Kalmuski-Zarea și de violoncelista de doar 10 ani Fabiana Mascarelli.

Cea mai interesanta parte, aceea a degustarii vinurilor in compania unor produse culinare cu care se asorteaza, a fost prezentata detaliat de oenologul Andrei-Răzvan Sorica, (Crama Hamangia), și de somelierul Gabriel Pâslaru. Invitatii au avut sansa să descopere și să aprecieze vinuri și coniacuri provenite de la Crama Strunga (Iași), Crama Harsian Dumitra (Bistrița-Năsăud), Crama Hamangia (Tulcea). Companiile armenesti Armenia Wine Factory (provincia Aragatsotn) și Yerevan Brandy Company sunt cele mai cunoscute nume ale producției de coniac din Armenia.

30/05/2026

VIDEO Regal cultural armenesc (partea I)
(Iulian Pascaluta)
Uniunea Armenilor din Bacau a organizat si gazduit sarbatorirea a 108 ani de la ,,Prima Republica Armeana". Florin Kevorkian, cunoscut regizor armeano-roman, a rememorat anii de durere ai genocidului prin care a trecut poporul armean in anii care au precedat formarea ,,Primei Republici Armene" (1918-1920). Dar a evocat si forta armenilor de a isi stabili singuri destinul.
Cu aceasta ocazie, regizorul a declarat in exclusivitate pentru Gazeta de Buhusi ca ,,Armenii nu sunt niste infrinti, ci niste oameni puternici, care stiu sa mearga mai departe. Pentru ca armenii stiu sa isi traiasca viata in fiecare clipa pina la maxim, dincolo de infringerile grele si de singele varsat, noi avem puterea de a ne bucura!"
Dinsul a prezentat suita de evenimente culturale care se intind pe parcursul a trei zile si al carui moderator este, alaturi de presedintele sucursalei Bacau a Uniunii Armenilor din Romania, dl. Vasile Agop si al vicepresedintelui Agop Armand.
Manifestarea a devenit deja o traditie la care participa anual membrii comunitarii armenesti, dar si multi bacauani.

29/05/2026

De luni va incepe criza gunoaielor? (partea I)
(Iulian Pascaluta)
Se pare ca gunoaiele vor provoca o criza in orasul Buhusi, criza in care orgoliile iau locul solutiilor concrete de care buhusenii au nevoie. Un lucru este sigur: buhuseanul plateste, asa cm poate, birurile stabilite de catre Primaria Buhusi. Insa isi doresc curatenia si confortul necesar, macar minimal.
In ultima perioada au aparut diverse ,,ciocniri" si dispute intre operatorul local de salubritate (SC Gyndany SRL) si Primaria Buhusi si Consliliul Local Buhusi.

In criza aparuta la inceputul lunii mai operatorul refuza preluarea gunoiului pe motiv ca doreste (spunea primarul Zaharia atunci) ,,o modificare de pret, in sensul cresterii acestuia in baza inflatiei." Desi solicitarea lor era indreptatita, au refuzat ridicarea gunoiului si respectarea contractului existent. In consecinta, ? (si , n.r.) a apelat la Justitie si a obtinut de la Bacau o decizie executorie. Decizia Tribunalului obliga firma lui Dan sa ridice gunoiul din orasul Buhusi pina la data de 23 mai a.c.

,,Solutia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de pronunţare a unei ordonanţe preşedinţiale invocată de pârât, ca neîntemeiate. Admite cererea de pronunţare a unei ordonanţe preşedinţiale. Dispune reluarea de către pârât a serviciului public de salubrizare a oraşului Buhuşi conform contractului de concesionare privind delegarea parţială a acestui serviciu nr. 5367/12.02.2007 încheiat de părţile din prezenta cauză de la data pronunţării prezentei hotărâri până la data de 23.05.2026. Executorie."

In sedinta Consiliului Local de ieri consilierul AUR Ionut Ailenei a interpelat primarul pe problema gunoaielor. Zaharia a spus ca ,,,Sunt doua saptamini de cind purtam tratative cu SC Gindany in speranta ca vom ajunge la o solutie. D**a ce a aparut ordonanta prezidentiala, Gindany a reluat activitatea de salubritate. Dar ordonanta este valabila pina in data de 23 (mai, n.r.), timp in care noi am incercat sa ajungem la o solutie. Solutie era unica care era… sa putem face o modificare de tarif. Nu se poate face ajustare deoarece cantitatile care stau la baza tarifului initial au crescut cu mai mult de 10%. Dumnealor au prezentat o fisa tehnica, insa in spate nu au pus nici un document. (...) Cererea este justificata, dar ei nu pun in spate o factura. Ei figureaza ca nu au cheltuieli cu carburant. Cum justifica asta? Au cheltuieli cu echipamente de protectie pentru muncitori. Facturile (doveditoare, n.red.) nu apar. Dinsul (Dan Buzila, n.red.) in loc sa aduca documente justificative, a venit cu o poveste."
Zaharia spune ca reprezentantii firmei nu au adus documente, desi primarul a purtat o discutie informala cu ei. ,,Discutia a avut loc degeaba", spune acesta, aratind ca ,,Ei au spus ca de luni nu mai presteaza!"

Pe de alta parte, fostul primat Ionel Turcea ia apararea firmei lui Dan Buzila. Acesta a spus in aceeasi sedinta ca ,,E o situatie care din 2019 nu este rezolvabila. Nu se putea ajusta conform legii, art. 36? ca a avut conturile blocate... de ce nu se poate? ca redeventa s-a marit. Eu cred ca se putea acorda coeficientul de ajustare si eu cred ca nu se vrea... si nu inteleg ce se intimpla... ca nici el nu poate sa lucreze cu pretul de la motorina de 4 lei" (pretul vechi, n.red.)
Invocind drepturile buhusenilor, fostul primar Turcea, acum consilier local al PNL, i-a cerut explicatii primarul Vasile Zaharia.
Se vede limpede ca primarul si-a batut gura degeaba.
Un lucru este clar: legea trebuie respectata, iar buhusenii nu trebuie sa suporte putoarea generata de mormanele de gunoi care stau in soarele verii.

29/05/2026

Regal poetic armenesc marca Varujan Vosganian
(Iulian Pascaluta)
Ieri, 28 mai, aula Universitatii ,,V. Alecsandri” Bacau a gazduit lansarea unui nou volum al scriitorului Varujan Vosganian. Autorul reuseste sa ne surprinda, din nou, cu vivacitatea si prolificitatea sa scriitoriceasca. Facand un slalom urias printre genurile literare, Varujan Vosganian ne propune o suita de ,,proeme" de anvergura, ce implica emotie in cea mai pura forma.
Volumul ,,150 de proeme” a fostului politician, acum presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, a stirnit interesul scriitorilor bacauani, al publicului iubitor de poezie si nu numai. Evenimentul cultural de prima clasa a readus in atentia publicului ,, o poezie a memoriei, a istoriei trăite și a identității, o poezie traversată de o tensiune constantă între gravitate etică și rafinament expresiv.” *

Au vorbit despre lirica poetului armeano-roman celebritatile culturii locale, respectiv prof. univ. dr. Ioan Danila, lect. dr. Adrian Jicu, criticul Carmen Mihalache si poetul Lucian Strochi. In alternanta, s-au prezentat momente poetice de relaxare in lectura actorului Florin Kevorkian si acompaniamentul pianistic al Ozanei Kalmuski Zarea. Dintre cei prezenti in public remarcam prezenta scriitorilor bacauani, redactori ai revistei de cultura ,Ateneu” si jurnalisti de eveniment cultural. O prezenta numeroasa a constituit-o si armenii bacauani, membrii Uniunii Armenilor filiala Bacau, in frunte cu presedintele Vasile Agop, care este si organizatorul evenimentului in parteneriat cu Universitatea Alecsandri.

Cartea propune o amplă recapitulare lirică a unuia dintre cele mai recognoscibile și coerente proiecte poetice din literatura română contemporană. Cele 150 de proeme alcătuiesc o antologie personală care reunește etapele majore ale unui proiect poetic coerent și recognoscibil situat la intersecția dintre memorie, istorie și reflecție etică. Volumul a fost publicat la editura Junimea si sub auspiciile Aratat.

Volumul „150 de proeme” de Varujan Vosganian a fost lansat prima dată în cadrul Bookfest Chișinău din 4 septembrie 2025, unde a fost prezentat de criticul și publicistul Mircea V. Ciobanu, alături de amfitrionul Simona Modreanu.
Lansarea oficială în România a aceluiasi volum a avut loc pe 20 ianuarie 2026, la Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale” (TNB) din București.
Varujan Vosganian a mai lansat numeroase volume la Bacau in ultimii trei ani. Le amintim pe cele care s-au bucurat de un real succes la public: ,,Elogiul alor mei” si ,,Dublu autoportret” .

,,Am mostenit de la ai mei dreptul de a avea amintiri pe care ei n-au avut timp sa le uite, mi-au lasat amintirile mostenire asa cm mi-au lasat casa parinteasca si curtea, ciresul din fundul gradinii, hainele agatate in cui care-i asteapta inca sa se intoarca, mormintele din cimitirul de peste calea ferata, pozele in care erau cei ce nu mai erau.
De la ai mei am mostenit tenul smead si ochii umbrosi, sprancenele arcuite si negre, sangele care nu se face cerc, sa se odihneasca, de la ai mei am mostenit viata cu nostalgiile si nadejdile ei, si tot de la ei am mostenit moartea.
Am mostenit de la ai mei dreptul de a avea amintiri pe care n-au avut timp sa le uite, desi ei n-ar fi vrut sa se intample asta, pentru binele meu.” a spus autorul in incheierea regalului poetic armenesc."

Note:
*Asa s-a spus la lansarea oficială în România
Foto: Petru Done si Iulian Pascaluta