
10/07/2025
Dragoș Florin Coman (AUR Călărași): Când statul greșește, legea trebuie să repare
Într-o perioadă în care România este supusă unor presiuni bugetare fără precedent, iar cuvântul „reformă” este folosit adesea ca pretext pentru tăieri grăbite și adesea neconstituționale, amendamentele formulate de deputatul Dragoș Florin Coman (AUR Călărași) la proiectul PL-x 230/2025 reprezintă o mostră de luciditate legislativă, curaj constituțional și viziune administrativă.
Dincolo de orice apartenență politică, aceste intervenții ar trebui evaluate după substanța lor: sunt aspecte ce vizează protecția funcționarilor publici implicați în atragerea de fonduri europene, respectarea deciziilor instanțelor și menținerea unor minime standarde de justiție socială.
Apărarea celor care gestionează fonduri europene reprezintă o bătălie pentru performanță, nu pentru privilegii
Coman propune modificarea articolului XIV astfel încât stimulentele salariale pentru personalul implicat în implementarea programelor cu finanțare externă (FEDR, FSE+, FSTJ, PNRR, PNS etc.) să fie acordate prin “ordin al ordonatorului principal de credite”, nu prin hotărâre de Guvern, ceea ce ar reduce birocrația și ar permite o alocare rapidă și specifică fiecărei instituții. De asemenea, solicită „eliminarea evaluării retroactive” pentru anul 2024, considerând că nu pot fi aplicate criterii care nu au existat în acel an. O poziție corectă din punct de vedere juridic și etic. Motivarea sa este clară: aceste stimulente „nu provin din bugetul de stat”, ci din fonduri europene. Reducerea lor nu economisește bani publici, dar afectează direct capacitatea României de a atrage resurse europene și de a onora angajamentele față de Comisia Europeană.
Stoparea diminuărilor salariale arbitrare și protejarea principiilor constituționale
La articolul XV, Dragoș Coman respinge introducerea alin. (12) în Legea salarizării, care ar interzice acordarea sporurilor pentru proiecte întârziate. Motivația este una de „bun-simț legislativ”: dacă un proiect e deja întârziat, iar angajații au muncit în condiții legale, nu poți tăia drepturi retroactiv. O astfel de prevedere încalcă principiul previzibilității normei juridice și generează inechitate între instituții. În plus, Coman cere „eliminarea întregului articol care ar reduce, fără termen clar, majorările salariale” pentru personalul din structurile de fonduri europene (Legea 490/2004), considerând că aceasta este o „restrângere neconstituțională a dreptului la muncă și la un salariu echitabil”. Coman face apel explicit la art. 41 și art. 53 din Constituție și susține necesitatea unor măsuri proporționale, temporare și justificate. În absența acestor condiții, orice diminuare permanentă a unui drept câștigat este neconstituțională.
Respectarea hotărârilor judecătorești: statul nu poate fi deasupra legii
Prin amendamentele la articolul XXIII, deputatul Coman propune accelerarea plăților rezultate din hotărâri judecătorești definitive, stabilind un grafic de plată în doar doi ani (45% în primul an, 55% în al doilea), față de cele cinci etape prevăzute de Guvern. „Este o poziție de echitate și de reciprocitate: dacă statul cere celeritate în plata obligațiilor cetățenilor, și statul trebuie să-și respecte propriile obligații în termeni rezonabili”, susține Dragoș Coman.
Mai gravă este suspendarea executării silite, pe care Coman o contestă ferm, arătând că echivalează cu blocarea unui drept patrimonial câștigat. Se invocă în acest sens art. 44 și art. 126 din Constituție, dar și jurisprudența CCR (deciziile 872/2010 și 190/2023) care au declarat neconstituționale măsuri similare.
Termene clare pentru măsuri excepționale, fără austeritate permanentizată
Un alt amendament esențial este cel care propune limitarea în timp a prevederilor restrictive de la art. XV. Coman sugerează ca ele să fie aplicate doar până la 31 decembrie 2026, tocmai pentru a nu transforma excepția în regulă și a nu crea precedente de austeritate permanentă, nejustificată de niciun studiu de impact sau analiză economică. Austeritatea fără termen devine nu reformă, ci abuz legalizat.
TVA redusă pentru cultură. Educație și identitate, nu doar consum
Prin eliminarea articolului care creștea TVA-ul pentru cărți, reviste și alte produse culturale (cu excepții limitate), Dragoș Coman invocă nu doar Constituția (art. 33 – accesul la cultură), ci și Directivele UE, care recomandă cote reduse pentru bunuri culturale. Creșterea TVA la produse culturale afectează educația, lectura, incluziunea și generează un efect negativ disproporționat asupra publicului tânăr și vârstnic. Este o poziție care înțelege că fiscalitatea trebuie să fie inteligentă, nu punitivă.
Veniturile obținute din această majorare sunt nesemnificative, dar paguba socială este imensă.
Prin ansamblul său de intervenții, deputatul Dragoș Florin Coman dovedește o viziune legislativă matură și responsabilă, arătând că nu luptă pentru privilegii, ci pentru echilibru între reformă și protecția drepturilor, între nevoia de consolidare bugetară și obligațiile asumate față de cetățeni și parteneri internaționali.
Într-un context dominat de tăieri și presiuni, amendamentele Coman reprezintă o baricadă constituțională împotriva arbitrariului, un apel pentru respectarea angajaților de calitate din instituțiile publice, și un semnal clar că austeritatea nu poate deveni politică de stat fără răspundere.
România nu își permite să piardă bani europeni, profesioniști și încredere în instituțiile sale. Amendamentele Coman oferă soluții juridice clare, protecții legitime și oportunități de redresare administrativă reală, nu simbolică. Amendamentele merită nu doar atenție, ci și susținere largă în Parlament.
Rămâne de văzut câți dintre aleșii poporului vor avea curajul să recunoască că austeritatea, de una singură, nu repară inechități, ci le adâncește.