Cisnadie Azi, Cisnadie (2025)

21/11/2025

Cu adâncă durere în suflet anunțăm trecerea la cele veșnice a domnului Diacu Traian, 85 ani, str piața Nouă bl.F.Acesta va fi depus în Biserica “Adormirea Maicii Domnului “a cimitirului ortodox din Cisnădie, vineri 21.11.2025 la ora 10. Slujba de înmormântare se va ține vineri 21.11.2025 începând cu ora 12. Cei care doresc să-și ia un ultim rămas-bun sunt așteptați la înmormântare.

Cu adâncă durere în suflet anunțăm trecerea la cele veșnice a domnului Diacu Traian, 85 ani, str piața Nouă bl.F.Acesta va fi depus în Biserica “Adormirea Maicii Domnului “a cimitirului ortodox din Cisnădie, vineri 21.11.2025 la ora 10. Slujba de înmormântare se va ține vineri 21.11...

17/11/2025

Stand-up-ul românesc trăiește o perioadă efervescentă, iar scena autohtonă a umorului devine tot mai vibrantă, mai curajoasă și mai conectată la realitatea cotidiană. În acest context, patru dintre cei mai apreciați comedianți ai momentului – Dan Frînculescu, Bogdan Mălăele, Alexandru Mincu și Dan Birtaș – își unesc forțele într-un proiect ambițios și exploziv: turneul național „Scoși din Minți”. Un titlu care spune totul despre energia show-ului, despre ritmul în care vor curge glumele și despre felul în care spectatorii vor pleca acasă: cu obrajii amorțiți de râs.

Acest turneu nu este doar o serie de spectacole, ci o adevărată experiență umoristică, construită de patru personalități comice distincte, care împreună creează un caleidoscop de stiluri, abordări și perspective.

Patru comici, patru stiluri, un singur show memorabil
Dan Frînculescu – incisiv, direct, imposibil de ignorat
Cunoscut pentru umorul său tăios și observațiile sociale care nu lasă pe nimeni indiferent, Dan Frînculescu vine în turneu în aceeași formulă care l-a consacrat: autentic, sincer și fără frică de subiecte sensibile. Fie că analizează absurditățile din societate, fie că își transformă propriile experiențe în material comic, Frînculescu reușește mereu să atingă exact corzile sensibile ale publicului.

Bogdan Mălăele – umor cu pedigree artistic și inteligență scenică
Fiul celebrului actor Horațiu Mălăele, Bogdan și-a creat propriul drum în stand-up, combinând finețea observației cu un umor subtil, dar extrem de eficient. Stilul său elegant, uneori aproape teatral, contrastează perfect cu dinamica explozivă a colegilor săi, adăugând show-ului o doză de rafinament și profunzime.

Alexandru Mincu – nebunie controlată și carismă cât pentru trei
Mincu este genul de comedian care aduce pe scenă o energie molipsitoare. Glumele sale rapide, gesticulația exuberantă și stilul său anume creat pentru a destabiliza emoțional publicul (în sensul bun!) îl transformă într-un element-cheie al turneului. Dacă există un „agent al haosului comic”, Mincu e acela.

Dan Birtaș – introspecție, ironie și autenticitate
Cu un umor ancorat adesea în propriile experiențe, Dan Birtaș reușește să creeze o conexiune reală cu audiența. Materialul său se bazează pe autoironie, autoanaliză și o sinceritate dezarmantă, ceea ce îl face un comedian apreciat atât de publicul larg, cât și de cunoscători. El aduce în turneu echilibrul perfect între profunzime și distracție pură.

Ce face turneul „Scoși din Minți” atât de special?
1. Diversitatea umorului
Puține show-uri de stand-up reușesc să acopere o paletă atât de variată de stiluri. Fiecare dintre cei patru artiști își pune amprenta asupra serii, transformând evenimentul într-un adevărat „buffet” de glume: de la sarcasm acid la absurditate savuroasă, de la autoironie la observație socială.

2. Energie care te lovește din primele minute
Turneul este construit ca un spectacol care nu lasă nicio secundă de respiro. Ritmul este alert, glumele se succed cu viteză, iar schimbul dintre comedianți menține o tensiune comică constantă. Spectatorii nu asistă doar la un show – ei intră într-o atmosferă intensă, energică, aproape electrizantă.

3. Conținut proaspăt și actual
Ce îi unește pe toți patru este abilitatea de a pune lupa pe prezent. Despre lumea în care trăim, despre exagerările societății moderne, despre momentele ridicole din viața de zi cu zi, despre tehnologie, relații, politică, job-uri, familie, toate interpretate printr-o lentilă comică extrem de personală.

4. Un turneu cu atitudine
„Scoși din Minți” nu este doar un titlu, ci o declarație de război împotriva plictiselii, a complacenței și a rutinei. Este un manifest pentru umorul autentic, nefiltrat, fără menajamente.

Reguli de acces și informații importante pentru spectatori
Organizatorii pun la dispoziția publicului câteva informații esențiale pentru buna desfășurare a spectacolului:

✔ Bilete în format fizic sau digital
Biletele pot fi prezentate atât în format printat, cât și pe telefon. Nu este nevoie să le tipăriți dacă preferați varianta digitală.

✔ Accesul persoanelor sub 16 ani nu este permis
Show-ul conține limbaj licențios și teme destinate exclusiv publicului adult. Această regulă este fermă și se aplică în toate orașele incluse în turneu.

✔ Biletele NU se pot returna
Pentru acest eveniment nu este permisă renunțarea la biletele achiziționate. Totuși, în caz de anulare a evenimentului, organizatorii garantează că:

veți fi anunțați prin email

contravaloarea biletelor vă va fi returnată în maximum 7 zile lucrătoare

✔ Puncte de vânzare iabilet
Rețeaua iabilet pune la dispoziție puncte de vânzare în toată țara. Lista completă poate fi consultată pe site-ul lor, în funcție de oraș.

Impactul asupra scenei de stand-up românesc
Un astfel de turneu arată cât de mult a evoluat scena de comedie din România. Dacă în urmă cu un deceniu doar câteva nume se aventurau în turnee naționale, acum lucrurile s-au schimbat radical. Publicul cere calitate, iar comedianții livrează.

„Scoși din Minți” este o dovadă clară că stand-up-ul românesc devine tot mai matur, mai bine organizat și mai aproape de nivelul internațional.

Prin unirea acestor patru artiști într-un singur show, se creează un precedent important: colaborarea dintre comedianți nu doar că este posibilă, dar poate genera un produs cultural mai valoros decât spectacolele individuale.

De ce merită să mergi la acest show?
Vei vedea patru stiluri diferite într-o singură seară.

Vei experimenta umor autentic, spontan și nefiltrat.

Vei simți energia unui eveniment gândit special pentru a ridica sala în picioare.

Vei participa la un spectacol rar: o combinație unică de personalități comice.

Vei pleca acasă relaxat, reîncărcat și… probabil puțin „scos din minți”, în cel mai bun sens.

Concluzie
Turneul național „Scoși din Minți” este una dintre cele mai ambițioase și interesante propuneri din stand-up-ul românesc actual. Dan Frînculescu, Bogdan Mălăele, Alexandru Mincu și Dan Birtaș reușesc să aducă pe scenă nu doar glume, ci o adevărată experiență colectivă.

Pentru cei care simt nevoia unei doze puternice de umor, pentru cei care vor să evadeze din cotidian, pentru cei care apreciază comedia inteligentă, nefiltrată și curajoasă, acest turneu este o ocazie de neratat.

România se pregătește să fie… scoasă din minți. Tu ești pregătit?

Stand-up-ul românesc trăiește o perioadă efervescentă, iar scena autohtonă a umorului devine tot mai vibrantă, mai curajoasă și mai conectată la realitatea cotidiană. În acest context, patru dintre cei mai apreciați comedianți ai momentului – Dan Frînculescu, Bogdan Mălăele, Alexa...

16/11/2025

Cu nemărginită durere în suflete familia îndurerată vă anunță trecerea la Domnul a celui care a fost un DEOSEBIT Soț,Tată și Bunic : BANU LAZĂR în vârstă de 76 ani, cu domiciliul în Cisnădie Str Cindrelu Nr 7.
Pentru toți cei care l-au cunoscut pe acesta și vor să-și ia un ultim rămas bun familia îndoliată vă anunță că a fost depus la Biserica Adormirea Maicii Domnului din cimitirul ortodox Cisnădie azi 15.11.2025.
Deasemenea familia îndurerată vă anunță că sărăcusta va fi duminică la ora 18.00,iar slujba de înmormântare va avea loc luni 17.11.2025 la ora 13.00 în Biserica Adormirea Maicii Domnului din cimitirul ortodox Cisnădie.
Drum lin spre cer, îngerii să te aștepte!
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Cu nemărginită durere în suflete familia îndurerată vă anunță trecerea la Domnul a celui care a fost un DEOSEBIT Soț,Tată și Bunic : BANU LAZĂR în vârstă de 76 ani, cu domiciliul în Cisnădie Str Cindrelu Nr 7.Pentru toți cei care l-au cunoscut pe acesta și vor să-și ia un ultim ...

14/11/2025

Postul Crăciunului, numit și „Postul Nașterii Domnului” sau „Postul Sfinților Strămoși”, ocupă un loc aparte în viața spirituală a Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de Postul Mare, care are un caracter profund ascetic și penitențial, Postul Crăciunului este un timp al bucuriei luminoase, al pregătirii pentru întâmpinarea lui Hristos întrupat. Deși este un post de asceză, el este marcat de căldură sufletească, de îndemnul la milostenie și de apropierea treptată de praznicul în care Dumnezeu Se face om „pentru noi și pentru a noastră mântuire”.

Pentru credincioșii ortodocși, începutul Postului Crăciunului este un moment de reînnoire sufletească. Pe 15 noiembrie (respectiv 28 noiembrie pentru Bisericile pe stil vechi), se deschide o perioadă de 40 de zile în care postul trupesc și cel sufletesc se unesc într-o lucrare duhovnicească menită să pregătească omul pentru taina Nașterii Domnului.

Scopul acestui articol este de a prezenta, într-o manieră amplă și aprofundată, perspectivele Bisericii Ortodoxe privind începutul Postului Crăciunului: originile istorice, teologia postului, rânduielile sale liturgice și duhovnicești, rolul milosteniei, pregătirea pentru Spovedanie și Împărtășanie, dar și modul în care credinciosul poate trăi acest timp într-o lume tot mai agitată și secularizată.

1. Originea și evoluția istorică a Postului Crăciunului
Deși în forma sa actuală Postul Crăciunului are 40 de zile, structura acestuia s-a conturat treptat de-a lungul secolelor.

1.1. Primele mărturii
Primele mențiuni despre un post pregătitor pentru Nașterea Domnului apar în Biserica Ortodoxă în secolele IV–V. În Occident, Sfântul Cuvios Leon cel Mare vorbește despre un timp de post înaintea sărbătorii Crăciunului, iar în Răsărit tradiția este atestată de Sinoadele locale și de scrierile Sfinților Părinți.

Inițial, durata postului varia între 3 și 7 săptămâni, în funcție de regiune. Uniformizarea perioadei de post s-a realizat în secolul al XII-lea, la Sinodul din Constantinopol (1166), sub Patriarhul Luca Hrisoverghis, când rânduiala celor 40 de zile s-a generalizat.

1.2. Semnificația simbolică a duratei
Cifra 40 are o profundă semnificație biblică:

40 de zile a postit Moise înainte de a primi Tablele Legii;

40 de zile a postit Ilie înainte de întâlnirea cu Dumnezeu pe Horeb;

40 de zile a postit Mântuitorul înainte de a începe activitatea Sa publică;

40 de zile durează și perioada pregătirii pentru botez în unele rânduieli.

Așadar, cele 40 de zile ale Postului Crăciunului simbolizează un urcuș duhovnicesc, o apropiere treptată de Dumnezeu prin curățire, smerenie și rugăciune.

2. Sensul duhovnicesc al postului în perspectiva ortodoxă
Postul nu este o simplă dietă sau o practică alimentară. În spiritualitatea ortodoxă, el este o chemare la transformare interioară.

2.1. Postul trupesc
Postul trupesc are rolul de a disciplina dorințele, de a tempera pofta și de a ne ajuta să devenim mai conștienți de nevoile sufletului. Biserica îndeamnă ca postul trupesc să fie însoțit de cumpătare, nu de rigiditate, și să exprime o luptă duhovnicească, nu o simplă renunțare.

2.2. Postul sufletesc
Mult mai important decât postul alimentar este cel sufletesc:

renunțarea la gândurile rele,

evitarea judecății aproapelui,

oprirea de la mânie, irritare, răutate,

reducerea consumului de media nocivă,

intensificarea rugăciunii.

Așa cm spun Sfinții Părinți: „Nu mâncarea ne spurcă, ci păcatul.”

2.3. Bucuria duhovnicească specifică Postului Crăciunului
Din perspectiva ortodoxă, Postul Crăciunului este numit și „postul bucuriei”. Spre deosebire de asprimea Postului Mare, această perioadă este marcată de o atmosferă luminoasă, deoarece pregătirea este pentru venirea lui Hristos în lume ca Prunc.

Este o perioadă de:

speranță,

deschidere sufletească,

apropiere de familie și comunitate,

generozitate,

împăcare.

3. Rânduielile liturgice în perioada Postului Crăciunului
Liturgic, Biserica îndeamnă la intensificarea vieții de rugăciune. Începând din 15 noiembrie, slujbele capătă un caracter anticipativ, pregătitor.

3.1. Canonul Nașterii Domnului și Catavașiile
Catavașiile Nașterii Domnului sunt cunoscute pentru frumusețea lor poetică și teologică. Ele exprimă taina întrupării și o fac într-un limbaj plin de metafore, inspirație și bucurie duhovnicească.

3.2. Slujba Acatistului Maicii Domnului
În multe biserici, pe parcursul postului se citește Acatistul Bunei Vestiri sau al Nașterii Domnului, deoarece Maica Domnului este figura centrală a acestui praznic.

3.3. Praznicele din perioada postului
Postul este presărat cu sărbători importante:

Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie),

Sfântul Nicolae (6 decembrie),

Sfânta Varvara, Sfântul Spiridon și alți sfinți foarte cinstiți în tradiția ortodoxă.

4. Rânduiala postului alimentar
Biserica nu înțelege postul în termeni legalistici, ci îl propune ca pe un medicament duhovnicesc. Totuși, rânduiala tradițională este clar stabilită.

4.1. Ce se mănâncă și ce se evită
În mod obișnuit:

Se evită: carnea, lactatele, ouăle.

Se consumă: legume, fructe, cereale, semințe, ulei vegetal, pește în anumite zile.

4.2. Dezlegările la pește și vin
Postul Crăciunului este unul blând, cu multe dezlegări:

Dezlegare la pește: în toate zilele de sâmbătă și duminică până la 20 decembrie (excepție fac zilele de post aspru)

Dezlegare la vin și ulei: în majoritatea zilelor, cu excepția unora de miercuri și vineri.

Această rânduială subliniază caracterul de bucurie și anticipare.

5. Împăcarea cu aproapele – condiție a postului adevărat
Sfinții Părinți spun clar: „Nu poți intra în post dacă inima îți este plină de ură.”

De aceea, începutul postului este un moment prielnic:

pentru iertare,

pentru împăcare cu cei cu care suntem în conflict,

pentru repararea unor relații.

În tradiția populară românească, se întâlneau chiar zile special dedicate împăcării înainte de post.

6. Importanța Spovedaniei și Împărtășaniei
Nicio pregătire pentru Crăciun nu este completă fără spovedanie și împărtășanie.

6.1. Spovedania ca renaștere sufletească
Spovedania este începutul noii vieți. Este locul unde sufletul se descarcă de povara păcatelor și unde credinciosul se reîntoarce la starea de har.

În începutul Postului Crăciunului, oamenii sunt îndemnați:

să-și facă un examen de conștiință,

să-și recunoască greșelile,

să ceară iertare.

6.2. Împărtășirea – unirea cu Hristos
Cel mai înalt mod de a-L întâmpina pe Hristos este de a-L primi în inimă prin Sfânta Împărtășanie. Postul nu este scop în sine, ci mijloc de apropiere de Hristos.

7. Milostenia – semn al iubirii apropiatului
Milostenia este condiția esențială a postului adevărat.

7.1. Formele milosteniei
Milostenia nu este doar materială:

un cuvânt bun,

un sfat,

iertarea,

o rugăciune pentru cineva,

ajutorarea unui bătrân, a unui copil,

participarea la inițiative caritabile.

Sfantul Ioan Gură de Aur spune: „Dacă nu ai bani, ai gură: mângâie-l pe fratele tău cu ea.”

7.2. Postul fără milostenie este incomplet
Un post doar alimentar, fără iubire, fără fapte de ajutorare, este un post mort.

8. Dimensiunea familială a Postului Crăciunului
Postul Crăciunului este un timp privilegiat pentru viața de familie:

masă împreună,

rugăciune împreună,

mers la biserică împreună,

educarea copiilor despre Dumnezeu,

cultivarea păcii în casă.

În multe case ortodoxe, postul începe cu aprinderea unei lumânări, cu o rugăciune sau cu o scurtă discuție despre sensul acestei perioade.

9. Provocările credinciosului modern
Trăim într-o lume tensionată, rapidă, plină de tentații, iar postul pare uneori greu de ținut. Biserica înțelege aceste realități și sfătuiește credinciosul să înceapă postul cu măsură și înțelepciune.

9.1. Postul în mediul urban
În orașe, credincioșii se confruntă cu:

program încărcat,

tentații alimentare,

lipsa timpului pentru rugăciune.

Totuși, postul poate fi adaptat în funcție de situație, cu binecuvântarea duhovnicului.

9.2. Postul copiilor și al persoanelor bolnave
Biserica nu impune post aspru:

copiilor mici,

bătrânilor,

celor cu boli,

femeilor însărcinate.

Ei sunt sfătuiți să postească după putere.

10. Trăirea începutului postului în practică
10.1. Ce ar trebui să facă un credincios în primele zile ale postului
Să se roage mai mult.

Să caute împăcarea cu cei din jur.

Să stabilească un program de postire potrivit.

Să participe la slujbe.

Să înceapă lectura biblică.

Să-și propună o lucrare a milosteniei.

Să-și planifice spovedania.

10.2. Rugăciuni recomandate la începutul postului
Rugăciuni către Maica Domnului,

Psalmul 50,

Acatistul Nașterii Domnului,

Rugăciuni pentru pace și iertare.

11. Concluzie: începutul unui drum către lumină
Începerea Postului Crăciunului este intrarea într-o călătorie spirituală. Nu este o obligație formală, ci o chemare la bucurie, la liniște, la renunțarea la egoism și la întâlnirea cu Dumnezeu.

Pentru Biserica Ortodoxă, această perioadă reprezintă timpul pregătirii omului pentru a primi în suflet pe Cel ce vine în lume ca Prunc smerit. Este o ocazie rară de a redescoperi frumusețea vieții duhovnicești într-o lume dominată de consum și griji.

Începerea postului este o poartă spre lumină. Așa cm magii pornesc spre Betleem călăuziți de stea, la fel și credinciosul pornește în această perioadă călăuzit de lumina credinței, a rugăciunii și a nădejdii.

Cu nemărginită durere în suflete familia îndurerată vă anunță trecerea la Domnul a celui care a fost un DEOSEBIT Tată și Bunic : CRĂCIUN FLORIAN GHEORGHE în vârstă de 62 ani,cu domiciliul în Cisnădie Str Băilor. Pentru toți cei care l-au cunoscut pe acesta și vor să-și ia un ult...

14/11/2025

Premieră la Sibiu: Vizitatorii Târgului de Crăciun vor fi numărați cu ajutorul inteligenței artificiale. Organizatorii introduc sisteme moderne de analiză pentru a măsura cu mai multă precizie fluxul de participanți Anul acesta, vizitatorii Târgului de Crăciun din Sibiu vor fi „sub ochiul” tehnologiei. Organizatorii au anunțat că vor folosi inteligența artificială pentru a număra numărul persoanelor prezente în piață și pentru a analiza modul în care se desfășoară fluxul de vizitatori. Este primul pas important către digitalizarea completă a unuia dintre cele mai vizitate evenimente de iarnă din România.

Pe 12 noiembrie, Andrei Drăgan, organizatorul Târgului de Crăciun din Sibiu, a fost invitat în cadrul emisiunii Ora Locală, unde a explicat că tehnologia modernă începe să joace un rol important în organizarea evenimentului. „Implementăm inteligența artificială” Drăgan a reamintit că, anul trecut, târgul a atras aproximativ 500.000 de vizitatori, însă metodele folosite pentru estimarea numărului nu erau niciodată complet exacte. „Metodele tradiționale sunt simple: întrebăm expozanții câte bonuri au vândut și facem niște estimări statistice. Dar acestea nu sunt niciodată precise – dacă un vizitator vine de mai multe ori, e contorizat de fiecare dată,” a explicat acesta.

În 2025, lucrurile se schimbă radical. Organizatorii implementează un sistem bazat pe inteligență artificială, capabil să analizeze imaginile surprinse în zonele de acces și să numere vizitatorii cu o acuratețe mult mai mare. „Nu doar ca să ne dăm mari,” spune Drăgan, „ci pentru că astfel putem colecta mult mai multe informații despre fluxul de vizitatori și comportamentul lor. Este o metodă mult mai exactă și digitalizată decât ce am avut până acum.” Deși nu au fost oferite încă detalii tehnice despre modul în care funcționează sistemul, organizatorii susțin că acesta va contribui la o planificare mai eficientă și la o gestionare mai bună a aglomerației din centru. Trafic ridicat în weekend: până la 40.000 de vizitatori pe zi În prezent, se estimează că târgul atrage în medie 10.000 de vizitatori pe zi, însă în weekend numărul se poate tripla. „Sunt zile cu 30.000 – 40.000 de vizitatori. Este important să avem date reale. Nu există niciun târg de Crăciun din România cu milioane de vizitatori, însă vrem să știm cât mai exact care este publicul nostru,” a precizat organizatorul.

Potrivit acestuia, introducerea tehnologiei AI va permite o înțelegere mai clară a modului în care vizitatorii circulă în piață, ce zone sunt mai aglomerate și cm pot fi îmbunătățite rutele sau modul de amplasare a standurilor. Un târg tot mai digitalizat în mijlocul centrului istoric Târgul de Crăciun din Sibiu, deja recunoscut pentru decorurile sale spectaculoase, bradul impunător, iluminatul festiv, patinoarul și atmosfera de iarnă, face astfel un pas important spre digitalizare. Elementele tradiționale – magia sărbătorilor, căsuțele din lemn, produsele artizanale și activitățile tematice – rămân neschimbate, însă organizarea devine mai inteligentă și mai eficientă. Fotografiile și filmările publicate pe rețelele sociale ale evenimentului arată deja pregătirile avansate din Piața Mare, iar introducerea sistemului de numărare automatizată marchează un moment de premieră pentru Sibiu.

Premieră la Sibiu: Vizitatorii Târgului de Crăciun vor fi numărați cu ajutorul inteligenței artificiale. Organizatorii introduc sisteme moderne de analiză pentru a măsura cu mai multă precizie fluxul de participanți Anul acesta, vizitatorii Târgului de Crăciun din Sibiu vor fi „sub och...

12/11/2025

Piața muncii din România traversează o perioadă paradoxală. Pe de o parte, statisticile oficiale arată o rată a șomajului relativ scăzută, în jur de 5–6%, nivel care, în termeni europeni, este considerat decent și chiar stabil. Pe de altă parte, sub această aparență de echilibru se ascund tensiuni economice și sociale care, în anumite condiții, ar putea declanșa o creștere accelerată a șomajului.

Întrebarea dacă România se îndreaptă sau nu spre un „șomaj masiv” nu are un răspuns simplu. Nu este vorba despre o catastrofă iminentă, ci despre o acumulare de riscuri structurale care pot exploda atunci când contextul economic devine nefavorabil. Într-o lume în care lanțurile de aprovizionare se schimbă, industriile se automatizează, iar tranziția către economia verde reconfigurează piețele, România riscă să piardă teren dacă nu adaptează rapid politicile de ocupare, educația și investițiile în competențe.

Acest articol analizează situația actuală a pieței muncii din România, cauzele vulnerabilităților, diferențele regionale și de vârstă, impactul social al șomajului și posibilele soluții pentru evitarea unei crize de amploare.

1. Contextul economic general
România a cunoscut o evoluție economică oscilantă în ultimul deceniu. După perioada de creștere constantă dintre 2015 și 2019, economia a fost lovită de pandemia de COVID-19, urmată de valuri de inflație, de criza energetică și de incertitudinile geopolitice generate de războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, economia românească a demonstrat o reziliență notabilă. Creșterea PIB-ului a rămas pozitivă în majoritatea anilor, iar investițiile publice, alimentate de fondurile europene și de programele PNRR, au menținut activitatea în sectoare precum construcțiile și serviciile.

Totuși, această creștere nu s-a reflectat uniform în toată țara. Zonele urbane mari — București, Cluj, Timișoara, Iași — au atras capital, locuri de muncă și forță de muncă specializată. Regiunile sărace, în special cele din sud și est, au continuat să piardă populație activă prin migrație externă, iar rata șomajului acolo a rămas semnificativ mai mare decât media națională.

În acest context, rata oficială de șomaj de 5–6% poate ascunde realități mult mai nuanțate: subocupare, muncă informală, migrație forțată și lipsă de oportunități pentru tineri.

2. Rata șomajului — stabilitate aparentă, vulnerabilitate reală
Statistic, România nu se află într-o criză a ocupării. Cu o rată a șomajului de aproximativ 5,5% în 2025, situația pare sub control. În comparație cu alte state europene, țara se situează în zona inferioară a clasamentului, departe de nivelurile de peste 10% din Spania sau Grecia.

Totuși, o privire mai atentă arată că stabilitatea este fragilă. În primul rând, datele oficiale surprind doar persoanele care se află în evidențele agențiilor de ocupare, dar nu includ toți cei care au renunțat să mai caute activ un loc de muncă. Mulți dintre aceștia au emigrat sau s-au reorientat către activități ocazionale, nedeclarate.

În al doilea rând, există o diferență uriașă între rata șomajului general și cea a tinerilor. Aproximativ unul din patru tineri români cu vârste între 15 și 24 de ani nu are loc de muncă, iar mulți dintre cei care lucrează sunt angajați temporar sau în domenii slab plătite.

Această situație indică un dezechilibru structural profund: economia generează locuri de muncă, dar nu neapărat acolo unde tinerii sau persoanele slab calificate le pot accesa.

3. Cauzele principale ale vulnerabilității pieței muncii
3.1. Migrația externă și scăderea populației active
România a pierdut milioane de oameni apți de muncă în ultimele două decenii. Fenomenul migrației externe este probabil cel mai mare factor de dezechilibru pentru piața muncii. Estimările variază, dar se consideră că peste patru milioane de români trăiesc și lucrează în afara țării.

Această scădere a populației active are efecte duble. Pe termen scurt, ea reduce șomajul intern — deoarece mai puțini oameni concurează pentru același număr de locuri de muncă. Pe termen lung însă, erodează baza de competențe, afectează sistemele publice (inclusiv pensiile) și reduce potențialul de creștere economică.

3.2. Nepotrivirea competențelor (skill mismatch)
O altă problemă majoră este nepotrivirea dintre cererea angajatorilor și oferta reală de forță de muncă. Multe companii reclamă lipsa lucrătorilor calificați în domenii tehnice, în timp ce universitățile continuă să formeze absolvenți în specializări cu cerere scăzută.

Această „deconectare” între educație și piața muncii generează o dublă frustrare: tinerii nu-și găsesc locuri potrivite, iar angajatorii nu găsesc personal calificat. În lipsa reformelor profunde în educație și formare profesională, riscul ca România să se confrunte cu un șomaj structural — adică persistent, indiferent de ciclul economic — rămâne ridicat.

3.3. Automatizarea și digitalizarea
Progresul tehnologic este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, digitalizarea creează oportunități noi și crește productivitatea. Pe de altă parte, înlocuiește treptat munca manuală și anumite servicii de rutină.

În România, acest proces este abia la început, dar se accelerează vizibil în industrie, logistică, transporturi și servicii financiare. Dacă tranziția nu este însoțită de programe de recalificare, zeci de mii de locuri de muncă ar putea dispărea, fără ca lucrătorii afectați să aibă unde se reorienta.

3.4. Dependența de sectoare vulnerabile
Economia românească depinde încă semnificativ de câteva sectoare: industria auto, construcțiile și serviciile de externalizare (BPO, IT outsourcing). Orice recul în aceste domenii poate provoca efecte în lanț. De exemplu, o scădere a cererii externe pentru automobile ar afecta direct zeci de mii de locuri de muncă din Transilvania și Banat.

3.5. Inegalitățile regionale
Diferențele de dezvoltare între regiunile României sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În timp ce București-Ilfov sau Cluj au rate ale șomajului de sub 3%, județe precum Vaslui, Teleorman sau Mehedinți depășesc constant 9–10%.

Aceste decalaje nu sunt doar economice, ci și infrastructurale. Lipsa transportului public eficient și a investițiilor locale face ca forța de muncă din zonele rurale să rămână captivă în sărăcie și lipsă de oportunități.

4. Impactul social al șomajului latent
Chiar dacă România nu se află încă într-o criză deschisă a ocupării, efectele sociale ale șomajului persistent în anumite segmente sunt deja vizibile.

4.1. Emigrația continuă
Mulți tineri pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și din lipsa perspectivelor de stabilitate. Acest exod perpetuează cercul vicios: firmele nu găsesc personal, salariile cresc artificial în unele domenii, iar inflația de costuri erodează competitivitatea.

4.2. Sărăcia și excluziunea socială
În mediul rural și în zonele industriale dezafectate, șomajul este adesea asociat cu sărăcia cronică. Lipsa locurilor de muncă stabile duce la dependență de ajutoare sociale și la deteriorarea coeziunii comunitare.

4.3. Scăderea natalității
Insecuritatea economică afectează deciziile de viață. Tinerii amână întemeierea familiilor și decizia de a avea copii, accentuând astfel declinul demografic.

4.4. Efecte psihologice și culturale
Pe termen lung, șomajul sau subocuparea cronică generează neîncredere în instituții și demobilizare socială. Mulți oameni ajung să perceapă munca stabilă ca pe un privilegiu, nu ca pe un drept, iar acest sentiment slăbește spiritul civic și participarea economică.

5. De ce „șomaj masiv” nu este inevitabil
Există motive întemeiate pentru a crede că România nu se va confrunta în curând cu o explozie a șomajului. Printre acestea se numără:

Creșterea economică pozitivă: economia continuă să înregistreze ritmuri de creștere, chiar dacă moderate;

Investițiile din PNRR: proiectele publice și private susțin cererea de forță de muncă, în special în construcții și energie;

Deficitul de lucrători: multe companii, în special în construcții, transport și servicii, se confruntă cu lipsa forței de muncă, nu cu excesul;

Importul de muncitori străini: România a început să compenseze lipsa locală prin aducerea de lucrători din Asia, semn că piața muncii nu este saturată, ci dimpotrivă.

Cu alte cuvinte, problema României nu este lipsa locurilor de muncă, ci lipsa potrivirii între competențe și cerere.

6. Ce ar putea declanșa totuși o criză de șomaj
Chiar dacă situația actuală este stabilă, există scenarii care ar putea schimba radical tabloul:

6.1. Recesiune europeană
România este profund integrată în economia Uniunii Europene. O încetinire semnificativă a creșterii economice în zona euro ar afecta exporturile românești, în special în industrie.

6.2. Scăderea investițiilor străine
Dacă mediul de afaceri devine instabil sau politicile fiscale se modifică brusc, investitorii străini ar putea amâna proiectele noi. Multe dintre locurile de muncă moderne, bine plătite, depind de capitalul străin.

6.3. Lipsa reformelor în educație
Fără o reformă reală a sistemului educațional și a formării profesionale, decalajul între competențele cerute și cele oferite va crește. Într-o economie automatizată, acest lucru se poate traduce rapid prin creșterea șomajului structural.

6.4. Blocaje administrative și politice
Întârzierile în implementarea fondurilor europene sau instabilitatea guvernamentală pot afecta proiectele de infrastructură și investițiile publice — un motor important al ocupării forței de muncă.

7. Politici și soluții posibile
Pentru a preveni un val de șomaj și a asigura o piață a muncii rezilientă, România are nevoie de acțiuni coordonate în mai multe direcții.

7.1. Reformarea educației și formării profesionale
Trebuie create punți reale între școli, universități și mediul de afaceri. Programele de ucenicie, formarea duală și orientarea profesională timpurie pot reduce nepotrivirea competențelor.

7.2. Sprijin pentru recalificare și învățare continuă
Economia modernă cere adaptare permanentă. Statul, împreună cu angajatorii, trebuie să investească în formarea adulților, în special pentru cei afectați de digitalizare.

7.3. Stimularea investițiilor în zonele defavorizate
Pentru a reduce disparitățile regionale, este esențială dezvoltarea infrastructurii de transport, a parcurilor industriale și a programelor de sprijin pentru antreprenoriat local.

7.4. Politici active de ocupare
Subvențiile pentru angajatori, programele de reintegrare a șomerilor și sprijinul pentru tinerii NEET (care nu lucrează și nu studiază) pot diminua rapid efectele negative ale șomajului.

7.5. Reformarea sistemului public de ocupare
Agențiile de ocupare trebuie modernizate, digitalizate și orientate spre consiliere reală, nu doar administrativă.

8. Viitorul muncii în România — între speranță și risc
România se află la o răscruce. Poate transforma actualele provocări într-o oportunitate, dacă adoptă o strategie coerentă de dezvoltare a capitalului uman.

Tendințele globale — inteligența artificială, energia verde, digitalizarea administrației — nu sunt doar amenințări, ci și șanse pentru apariția unor noi meserii și industrii.

Piața muncii din România traversează o perioadă paradoxală. Pe de o parte, statisticile oficiale arată o rată a șomajului relativ scăzută, în jur de 5–6%, nivel care, în termeni europeni, este considerat decent și chiar stabil. Pe de altă parte, sub această aparență de echilibru s...

Cisnadie Azi

21/11/2025

17/11/2025

16/11/2025

14/11/2025

14/11/2025

12/11/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category