Revista Apostrof

Revista Apostrof Revistă lunară a Uniunii Scriitorilor ce apare la Cluj-Napoca.

09/07/2026

Gabriela Lungu, Torino – oraşul cărţilor de mai

Ani întregi, în călătoriile mele în Italia, am ocolit Torino din cauza unei prejudecăţi complet lipsite de fundament, dar pe care de multe ori am auzit-o rostită şi de alţii: n-am ce să văd la Torino pentru că e un oraş industrial. Uitasem că, de fapt, Torino a fost prima capitală a Regatului unificat al Italiei, iar mai devreme, în secolul al XVI-lea, capitala Ducatului de Savoia, mutată aici de la Chambéry de către Emanuele Filiberto. Dar istoria lui e lungă, complexă şi importantă. Fondat de romani în urmă cu aproape două mii de ani, mai păstrează în reţeaua sa de străzi alcătuirea în formă dreptunghiulară – o geometrie perfectă, cu străzi lungi şi drepte, dând senzaţia că oraşul a fost desenat cu rigla.

Vă invităm să citiți în cintinuare pe site, link în primul comentariu.

Ştefan Melancu, Cu şi după SteinhardtUn prim aspect ce merită remarcat în volumul Proximităţi şi mărturisiri (Editura Po...
09/07/2026

Ştefan Melancu, Cu şi după Steinhardt

Un prim aspect ce merită remarcat în volumul Proximităţi şi mărturisiri (Editura Polirom, 2025, ediţie revăzută şi adăugită) – semnat de Ioan Pintea, poet aparţinând ultimului val optzecist şi remarcat printr-un imaginar liric particularizat în arealul formaţiei sale teologice – este cel legat de semnificaţia pe care o dezvoltă titlul acestui jurnal. Simplu la prima vedere, ascuns parcă sub modestia termenilor, acesta redă, în fapt, o sugestie puternică, derivată din chiar experienţa ecleziastică, de preot devotat, a autorului: proximităţi trimiţând, firesc, înspre prezenţa empatică a aproapelui, vieţuirea alături de şi pentru semeni (într-o înţelegere inclusiv christică), şi totodată înspre o aşezare de ordin intelectiv şi spiritual, prin situarea în preajma diverselor personalităţi evocate, a lecturilor multiple şi diversificate sau a faptelor, întâmplărilor pe care le prezintă; mărturisiri, cu reprezentarea a chiar condiţiei confesive pe care o presupune un astfel de tip de scriere, cu redarea deschisă a gândurilor, a reflecţiilor, a convingerilor, a bucuriilor şi a neliniştilor puse, prin intermediul conţinuturilor, în faţa cititorului, odată cu un acelaşi substrat existenţial pe care îl poartă cu sine practica preoţească a autorului.

Vă invităm să citiți în continuare pe site, link în primul comenatriu.

07/07/2026

DOSAR: LIVIU PETRESCU (II)

Liviu Petrescu, Scrisori către Nicolae Manolescu

Continuăm publicarea scrisorilor pe care Liviu Petrescu i le-a trimis lui Nicolae Manolescu în cursul anului 1970, texte de o remarcabilă valoare documentară şi intelectuală. Din aceste pagini epistolare se conturează o imagine vie a dialogului purtat de cei doi critici într-un moment de intensă efervescenţă a vieţii literare româneşti, fiind surprinse proiectele şi strategiile unor reviste influente, precum Tribuna şi Luceafărul, dar şi raporturile dintre criticii şi scriitorii unei generaţii aflate atunci în plină afirmare. Comentariile privind destinul criticii literare, promovarea tinerilor autori, reevaluarea literaturii contemporane ori marile iniţiative editoriale ale epocii se împletesc cu observaţii asupra climatului cultural al vremii, transformând această corespondenţă într-o mărturie preţioasă pentru înţelegerea vieţii literare româneşti din acei ani. (A.)

Vă invităm să citiți dosarul pe site, link în primul comentariu

Ion Vartic, Anul Radu StancaLa aproape 65 de ani de la moartea lui Radu Stanca – scriitorul care n-a apucat să-şi vadă n...
07/07/2026

Ion Vartic, Anul Radu Stanca

La aproape 65 de ani de la moartea lui Radu Stanca – scriitorul care n-a apucat să-şi vadă nici o carte tipărită şi nici vreo piesă de teatru montată – existau şapte monografii (inegale valoric) consacrate operei sale. După cum, în cele şase sinteze critice asupra Cercului Literar de la Sibiu/Cluj îi sînt dedicate capitole şi diverse analize. Menţionez una dintre ele, cu caracter comparatist: Cercul Literar de la Sibiu şi influenţa catalitică a culturii germane, apărută în 2000 şi aparţinînd lui Ovid S. Crohmălniceanu şi Klaus Heitmann. Totodată, precizez că un capitol special privitor la relaţiile atît de importante dintre Blaga şi cerchişti se află în cartea Martei Petreu, Blaga, între legionari şi comunişti, 2021.

Era însă imperios necesar şi ca o nouă generaţie critică să reconsidere istoria Cercului Literar de la Sibiu/Cluj. O face Mirela Nagâţ în monografia Radu Stanca. Opera trăită, apărută recent la Editura Universităţii din Bucureşti, cu o prefaţă de Angelo Mitchievici. Întotdeauna foarte bine pregătită, Mirela Nagâţ este titulara celei mai complexe emisiuni, „Intrare liberă“, de la TVR Cultural. Acest lucru se confirmă întrutotul şi în monografia menţionată mai sus.

Vă invităm să citiți în continuare pe site, link în primul comentariu.

Dragi cititori ai revistei Apostrof, dragi iubitori de literatură, colaboratoarea noastră, care ne onorează de câțiva an...
09/06/2026

Dragi cititori ai revistei Apostrof, dragi iubitori de literatură, colaboratoarea noastră, care ne onorează de câțiva ani cu cronicile sale, Mirela Nagâț, vă dă întâlnire mâine, 20 iunie, în Cluj.

DOSAR: LIVIU PETRESCU (I)Scrisori către Nicolae Manolescu (I)Redăm în aceste pagini un prim set din scrisorile pe care L...
01/06/2026

DOSAR: LIVIU PETRESCU (I)

Scrisori către Nicolae Manolescu (I)

Redăm în aceste pagini un prim set din scrisorile pe care Liviu Petrescu i le-a trimis lui Nicolae Manolescu la începutul anilor ‘70, oferite cu generozitate de poetul Ioan Pintea, coordonatorul Casei Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu din Bistriţa, căruia îi muţumim şi pe această cale. Liviu Petrescu (1941-1999), prestigiosul universitar clujean de la a cărui naştere se vor împlini în curând 85 de ani, critic, istoric literar şi eseist de primă mână al literaturii noastre, redă prin epistolele sale o imagine relevantă a epocii pe care o circumscrie, cu trimiteri privind reviste importante ale perioadei repective, scriitori gravitând în jurul acestora – unii aflaţi în prim-planul vieţii literare, alţii la începuturile lor – şi, deopotrivă, vizând preocupările celor doi critici, foarte tineri pe atunci, Liviu Petrescu şi Nicolae Manolescu. (A.)

Vă invităm să citiți în întregime pe site, link în primul comentariu.

Ion Vartic, Hazardul le potriveşteE ciudat cm hazardul potriveşte adeseori lucrurile. Iată ce mi s-a întîmplat zilele a...
01/06/2026

Ion Vartic, Hazardul le potriveşte

E ciudat cm hazardul potriveşte adeseori lucrurile. Iată ce mi s-a întîmplat zilele acestea. Un prieten, desfăcîndu-şi biblioteca din Bucureşti, mi-a dăruit cîteva cărţi. Una m-a intrigat: Clujul literar şi artistic. Almanah al Asociaţiei scriitorilor din Cluj, 1983, redactat de Nicolae Prelipceanu, Eugen Uricaru şi Veress Zoltán. Ce-mi mai trebuie mie şi acest almanah, mi-am zis eu iritat, nu-mi ajung grămezile de cărţi ce zac în tot felul de colţuri din casă, nemaiavînd loc în bibliotecă? Dar, pînă la urmă, nerezistînd curiozităţii, m-am apucat să-l răsfoiesc, uitîndu-mă mai întîi la numele celor care colaborează la almanah. Primul sentiment a fost unul de dezolare. Mi-am dat seama că destui dintre autorii textelor au dispărut între timp – unii poate definitiv – din memoria criticii şi istoriei literare de azi.

Vă invităm să citiți mai departe pe site, link în primul comentariu.

19/05/2026

Răzvan Voncu, Critică şi generaţie

Cu nişte ani în urmă, într-un text intitulat Sfaturi pentru tânărul critic care încheia cel de-al treilea volum din seria de Fragmente critice (1999), Eugen Simion spunea: „Vă sfătuiesc să nu cădeţi în eroarea de a rămâne criticii unei singure generaţii, pentru că vă pierdeţi punctele de reper şi vă îngustaţi primejdios câmpul de observaţie în literatură. Un critic trebuie să ajungă, mai devreme sau mai târziu, la valorile clasice şi să-şi spună părerea despre marii scriitori, vechi şi noi.“

Se poate constata, la o lectură constantă a presei literare româneşti, că „tânărul critic“ de azi nu i-a urmat sfatul. Dacă e să fiu maliţios, aş spune chiar că e cu totul îndoielnic că tânărul critic a citit acel text al lui Eugen Simion şi chiar vreun text, oricare, al autorului Dimineţii poeţilor (1981). Dimpotrivă, „criticii tineri“ – ajunşi între timp la etatea de mijloc – practică fervent critica exclusivă a literaturii generaţiei lor, fără referire la valorile contemporane româneşti şi cu puţine trimiteri, exclusiv teoretice, la cele universale.

Este bine, este rău? Care sunt consecinţele pentru literatură ale acestei restrângeri interpretative şi axiologice, care priveşte valoarea sub zodia unei parohialităţi tenace, dacă nu de-a dreptul încrâncenate?

Vă invităm să itiți în continuare pe site, link în primul comentariu.

Ioan Cristescu, Salut voios!O istorie a literaturii române pentru copii şi tineret din perioada stalinistă 1948-1953La E...
19/05/2026

Ioan Cristescu, Salut voios!

O istorie a literaturii române pentru copii şi tineret din perioada stalinistă 1948-1953

La Editura Vremea a apărut la sfârşitul anului 2025 o carte surprinzătoare prin tematică şi abordare, Salut voios! O istorie a literaturii române pentru copii şi tineret din perioada stalinistă 1948-1953, de Cristian Iscrulescu. Nu cunosc o altă lucrare în bibliografia românească al cărei subiect de studiu, în aparenţă minor, să incite, după lectura lucrării, la meditaţii majore şi să deschidă noi perspective de cercetare. Literatura pentru copii sau despre copii, conform delimitării adesea citate a lui Hristu Cândroveanu, pare a fi în istoriile literare o specie fără mare interes, adesea ignorată sau chiar uitată. Un editorial al criticului Nicolae Manolescu, în România literară, din 1997, intitulat Literatura pentru copii?, a devenit o prezenţă obligatorie în bibliografia lucrărilor pedagogice. De altfel, literatura pentru copii este subiect de dezbatere aproape exclusiv în zona pedagogică, subliniindu-se caracterul educativ, nu neapărat validat estetic.

Vă invităm să citiți în continuare pe site, link în primul comentariu.

Ultimul boem al Clujului François BrédaInspiraţie Gura peşterii nu mai cască hău,Jarul s-a mântuit: eureka, fum! Se clat...
15/05/2026

Ultimul boem al Clujului François Bréda

Inspiraţie

Gura peşterii nu mai cască hău,
Jarul s-a mântuit: eureka, fum!

Se clatină mortarul în trup de cărămidă:
Rădăcina ierbii îmbină strâns
Coloanele impunătoare ale Capitoliului –
Glasul: nu-i fals.
Sângele-i… roşu,
De pe buze curge aur –
Da, Roma ajunge până aici să-şi verse sângele,
Emoţionând
Un est-european,
Ale cărui oase
N-au purtat greutatea piramidelor,
A cărui faţă n-a fost sfâşiată în Galia,
Ale cărui bucle n-au fost linse de vântul elen,
Al cărui tată n-a fost zeu;
A cărui inimă
N-a fost pătrunsă,
Decât de nisipul
grunjos.

Traducere de Lorand Pethő

Vă invităm să citiți în continuare pe site, link în primul comentariu.

Address

Cluj-Napoca
400000

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Revista Apostrof posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Revista Apostrof:

Shortcuts

Share

Category