09/03/2025
Text preluat de la Cătălina Dumitrescu
Motivant. Generos. Inimos
"Am găsit acest articol publicat in New York Times, în newsletterul Recorder, despre
povestea impresionantă a Dr. Bryant Lin, profesor de medicină la Universitatea Stanford, care, în loc să se retragă după un diagnostic grav, a transformat propria experiență într-o lecție pentru alții. În contextul unui diagnostic terminal de cancer și al ethosului de a pune umanitatea în centrul actului medical, Dr. Lin a ales să-și continue misiunea educativă.
Dr. Bryant Lin, în vârstă de 50 de ani, nefumător, a primit diagnosticul de cancer pulmonar în stadiul 4 (un tip agresiv de „cancer al nefumătorului”) în urmă cu câteva luni. Boala era considerată incurabilă, medicii estimând că tratamentul țintit pe care îl urma i-ar putea controla cancerul aproximativ doi ani înainte ca eficacitatea să scadă. În fața acestei vești devastatoare, Dr. Lin a surprins pe toată lumea prin reacția sa: în loc să renunțe la carieră sau să se concentreze exclusiv pe propria sănătate, a hotărât să predea mai departe, concepând un curs universitar despre lupta sa cu boala. Această decizie i-a venit spontan – el a considerat logic și necesar ca experiența sa să fie împărtășită, astfel încât ceilalți să poată învăța din ea.
Dr. Lin a mărturisit că, deși acum este pacient cu un prognostic limitat („trebuie să gândesc în termeni de ani, nu decenii”), dorința sa a fost să folosească timpul rămas în scop educativ, contribuind la formarea viitorilor medici și la sensibilizarea lor față de aspectele umane ale medicinei.
În trimestrul de toamnă al anului universitar, la doar câteva luni după diagnostic, Dr. Lin a lansat cursul intitulat „MED 275: From Diagnosis to Dialogue: A Doctor’s Real-Time Battle with Cancer” (“De la diagnostic la dialog: lupta în timp real a unui medic cu cancerul”). Interesul studenților a fost imediat și copleșitor – toate locurile s-au ocupat instantaneu, sala de curs devenind neîncăpătoare (unii studenți stând pe jos, iar alții fiind refuzați din lipsă de spațiu).
Cursul, deschis atât studenților de la medicină, cât și celor de la alte facultăți, a fost conceput ca o experiență în timp real, un fel de laborator viu al experienței medicale. Syllabus-ul de 10 săptămâni a acoperit o paletă extinsă de subiecte legate de boală și îngrijire: impactul psihologic al diagnosticului de cancer și importanța sănătății mintale, rolul îngrijitorilor și povara asupra familiei, influența spiritualității și religiei în capacitatea pacienților de a face față bolii, dileme etice în tratamentul bolnavilor terminali, nutriția și calitatea vieții, accesul la tratamente și inechitățile din sistemul medical. De asemenea, s-au discutat aspecte de epidemiologie și factorii culturali ai bolii – de pildă, cursul a explorat de ce cancerul pulmonar la nefumători (cauzat adesea de mutații genetice) afectează disproporționat anumite grupuri, precum persoanele de origine asiatică (categorie din care face parte și Dr. Lin).
Pentru a oferi perspective variate, Dr. Lin a invitat numeroși vorbitori oaspeți: soția sa, Christine Chan, a vorbit despre perspectiva îngrijitorului și impactul bolii asupra familiei; medicul oncolog al lui Dr. Lin, dr. Heather Wakelee, a explicat detalii despre tratament și evoluția bolii; iar într-una din ședințe a avut loc un panel spiritual incluzând reprezentanți ai mai multor religii (budism, hinduism, catolicism și islam) pentru a discuta despre credință, speranță și sens în fața bolii grave. Pe parcursul cursului, Dr. Lin și invitații săi au abordat și ultimele inovații în tratarea cancerului – de la terapii celulare de tip CAR-T până la noi generații de medicamente țintite –, conectând astfel povestea personală la progresele științifice actuale.
Încă de la prima sesiune, atmosfera a fost încărcată de emoție: Dr. Lin, aflat pentru prima dată în fața studenților în ipostaza de pacient, și-a început cursul citind o scrisoare de mulțumire primită în trecut de la un pacient în vârstă pe care îl îngrijise ca medic. Citirea acelei scrisori – în care pacientul îi mulțumea că l-a tratat “ca pe propriul tată, cu umor, grijă și mare pricepere” – l-a emoționat până la lacrimi pe Dr. Lin și a dat tonul întregului curs: unul al vulnerabilității asumate și al recunoștinței, împletind știința medicală cu experiența umană autentică. Studenții au urmărit nu doar expuneri teoretice, ci și imagini medicale reale (radiografii, scanări CT, RMN și PET) ale profesorului lor, pe măsură ce acesta le explica cm a fost pus diagnosticul său și cm arată “din interior” lupta cu cancerul.
În centrul demersului lui Dr. Lin a stat dorința de a evidenția umanitatea în medicină – ideea că, înainte de toate, în spatele fiecărui diagnostic există o persoană cu emoții, speranțe și temeri. Pe parcursul cursului, el a subliniat în repetate rânduri că practica medicală nu se reduce la date clinice și tratamente, ci are o puternică dimensiune umană. Dr. Lin a încercat să insufle studenților valorile medicului desăvârșit de altădată („ca un doctor de țară de modă veche”, cm spunea el) – acela care își cunoaște pacienții ca pe niște oameni apropiați și le arată compasiune, comunicând deschis și empatic.
Un accent deosebit a fost pus pe comunicarea în situații dificile: de la modul în care un medic poate da vești proaste sau poate discuta despre prognostic grav, până la ascultarea activă a pacienților și familiilor lor. Integrarea spiritualității în curs a oferit o lecție importantă: studenții au văzut cm credințele și valorile personale pot oferi pacienților putere și alinare în fața suferinței, și cm medicii pot ține cont de aceste aspecte pentru a oferi o îngrijire cu adevărat centrată pe pacient. De asemenea, discuțiile despre etică medicală – cm ar fi deciziile de la finalul vieții sau dreptul pacientului la demnitate – au fost abordate prin prisma experienței reale a profesorului devenit pacient, făcând subiectele altădată teoretice mult mai palpabile și profunde.
Dr. Lin, care de ani de zile era implicat în programe de umanism în medicină (inclusiv ca director al unui program de arte și științe umaniste medicale la Stanford), și-a transpus convingerile în practică: a fost deschis față de studenți cu privire la propriile sentimente, temeri și speranțe, arătându-le că un medic poate fi în același timp și vulnerabil și curajos. Lecția implicită oferită de el a fost că empatía și conexiunea umană sunt la fel de esențiale ca tratamentele în îngrijirea unui bolnav. Prin exemplul său personal – trecând de la rolul de doctor la cel de pacient – Dr. Lin le-a arătat viitorilor medici cât de important este să vezi lumea prin ochii pacientului, să tratezi persoana, nu doar boala, și să menții o abordare plină de compasiune, chiar și (sau mai ales) în situații de viață și de moarte.
Cursul lui Dr. a avut un efect profund asupra studenților, marcându-i atât profesional, cât și personal. Numeroși participanți au descris această experiență ca pe o oportunitate unică în viață, exprimându-și recunoștința și admirația față de profesorul lor. Încă din primele săptămâni, studenții au fost captivați de combinația de cunoaștere medicală și autenticitate personală oferită la curs. Mulți obișnuiau să rămână după terminarea orelor pentru a-i pune întrebări suplimentare lui Dr. Lin sau pentru a-i mulțumi.
Unul dintre asistenții de curs voluntari, Longsha Liu (student la medicină mentorat anterior de Dr. Lin), a mărturisit că a acceptat imediat să îl ajute pe profesor în acest demers, considerând cursul „o experiență ce apare o dată în viață”. El a povestit că, după ce Dr. Lin i-a devenit mentor și i-a împărtășit din experiența sa de medic și inovator, a fost tulburător să-și vadă mentorul lovit de o boală gravă: „Să vezi pe cineva pe care admiri cm i se schimbă soarta atât de repede este copleșitor”, a spus Liu, adăugând însă că nu a fost deloc surprins de reacția profesorului: „Care a fost primul lui gând după diagnostic? Cum pot ajuta pe alții împărtășindu-mi experiența?”. Cursul s-a umplut imediat, cu liste de așteptare, ceea ce reflectă cât de mult au rezonat studenții cu inițiativa.
O altă studentă, Sasha Ronaghi, aflată aproape de absolvirea facultății (într-un domeniu non-medical, informatică), a ales să urmeze acest curs din pură curiozitate și dorință de a înțelege mai bine experiența bolii: „Cu toții cunoaștem pe cineva care a trecut prin cancer, dar ne dorim să înțelegem mai bine acea experiență”, a spus ea. Ceea ce a impresionat-o cel mai mult a fost atitudinea lui Dr. Lin: el le-a mărturisit studenților că viața lui nu s-a schimbat fundamental după diagnostic, deoarece deja făcea zilnic ceea ce iubea și considera important. Pentru Sasha, acest mesaj a fost inspirațional și a determinat-o să reflecteze la propriile alegeri, pe măsură ce se pregătește de absolvire – să își urmeze pasiunile și să dea sens timpului, fără a amâna lucrurile cu adevărat importante.
Și studenții la medicină au fost profund influențați. Melissa Maldonado Ogle, anul I la Medicină și interesată atât de oncologie globală, cât și de latura umanistă a practicii medicale, a descris faptul că a se înscrie la cursul lui Dr. Lin a fost ca și cm ar fi „câștigat un bilet de aur”. „M-am simțit extrem de norocoasă că am prins loc,” a spus ea, subliniind curajul și vulnerabilitatea profesorului: „Pentru cineva să aibă bravura și vulnerabilitatea de a ține un astfel de curs – m-am gândit că este o oportunitate care nu se va mai repeta”. Maldonado a remarcat că în școală se pune mult accent pe aspectele tehnice, pe știință și terapii, „și uneori uităm că există o ființă umană de cealaltă parte”. Cursul lui Dr. Lin, combinând perspectiva personală cu cea științifică, a ajutat-o „să pună în context discuțiile medicale pe care le avem”, reamintindu-i mereu care este scopul final al medicinei: binele pacientului în ansamblul său.
Mărturii ca ale acestor studenți indică faptul că experiența i-a făcut să își reconsidere vocația și abordarea față de pacienți. Unii au fost inspirați chiar să își orienteze cariera către oncologie sau îngrijirea pacienților cu cancer, exact așa cm spera Dr. Lin. El le spusese încă de la început: „Visul meu este ca voi să vă implicați în îngrijirea pacienților cu cancer. Chiar dacă doar unul dintre voi își va dedica o parte din carieră acestei lupte, atunci restul vieții mele va fi avut un scop.” Acest mesaj și exemplul personal al profesorului le-au arătat studenților ce înseamnă să fii medic nu doar cu mintea, ci și cu inima.
Ultima întâlnire a cursului, desfășurată în decembrie, a fost încărcată de emoție și semnificație, marcând încheierea unei lecții de viață memorabile. Dr. Lin și-a luat rămas-bun de la studenți printr-un discurs de încheiere plin de recunoștință și speranță, evocând celebrul mesaj de adio al jucătorului de baseball Lou Gehrig (care, la rândul său, s-a confruntat cu o boală incurabilă). „În acest trimestru ați tot auzit despre ghinionul care m-a lovit,” le-a spus el studenților, referindu-se la diagnosticul său grav. „Și totuși, astăzi mă consider cel mai norocos om de pe fața Pământului.”
Dr. Lin a explicat de ce se simte norocos în ciuda „destinului potrivnic”: s-a declarat recunoscător pentru că este soț și tată, pentru comunitatea care îl înconjoară și pentru șansa de a continua să facă ceea ce iubește – să predea și să îndrume studenți. Și-a exprimat mulțumirile față de toți cei care l-au sprijinit în această perioadă: soția și familia sa, asistenții de curs dedicați, colegii medici, echipa centrului de sănătate pentru populația asiatică (pe care el însuși îl co-fondase) și întreaga comunitate Stanford. „Am avut poate o încercare grea,” a spus el în încheiere, „dar am încă o mulțime de motive pentru care merită să lupt și să trăiesc.” Și-a închis discursul mulțumind clasei și mărturisind că a fost o onoare pentru el să parcurgă acest sfert academic împreună cu studenții. Mesajul final al lui Dr. Lin a reprezentat o sinteză a lecțiilor pe care a dorit să le lase în urmă: deși viața poate fi imprevizibilă și nedreaptă, atitudinea de recunoștință, dăruire și speranță poate da sens fiecărei zile.
Moștenirea pe care Dr. Bryant Lin o lasă comunității sale academice și medicale: un exemplu luminos de altruism și pasiune pedagogică în fața adversității. Prin acest curs inedit, Dr. Lin nu doar că și-a continuat menirea de educator, dar a și creat o punte de legătură între știință și umanitate, influențând profund generația tânără de viitori medici și amintindu-le tuturor ce înseamnă cu adevărat să îngrijești – cu competență profesională, empatie și curaj în fața oricărei provocări.
Mulțumesc, Recorder, pentru acest articol, care-i aici, dar și în primul comentariu:👇🏻
https://www.nytimes.com/2025/02/26/us/stanford-professor-cancer-bryant-lin.html"
Dr. Bryant Lin, who teaches medicine at Stanford University, was given a terminal diagnosis. He wanted his students to understand the humanity at the core of medicine.
