Editura Tact

28/04/2026

Scrisă inteligent, cu spirit polemic, noua carte din Colecția de Stradă - 𝑷𝒂𝒏𝒊𝒄𝒂 𝒘𝒐𝒌𝒆. 𝑨𝒏𝒂𝒕𝒐𝒎𝒊𝒂 𝒖𝒏𝒆𝒊 𝒐𝒇𝒆𝒏𝒔𝒊𝒗𝒆 𝒓𝒆𝒂𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒆 de Margot Mahoudeau, în traducerea Alinei Șerban- dezvăluie mecanismele din spatele gândirii agitatorilor care instrumentalizează panica woke pentru interese nu doar de ei știute.

28/04/2026

Vă reamintim că mîine, de la ora 18:00, în Sala Popovici a Facultății de Litere, va avea loc prezentarea noii noastre colecții de poezie „Lobus frontalis” și a primelor patru titluri apărute. Vă așteptăm!

Ca avant-goût, un scurt poem din ultima apariție a seriei, TOMAS TRANSTRÖMER, Ziduri de lumină. Poezii alese | 1954-2004, traducere de DAN SHAFRAN, cel citit de soția poetului (în traducere engleză și în suedeză) pe 10 decembrie 2011, cu ocazia decernării Premiului Nobel.

Din martie ’79

Plictisit de toți cei ce vin cu cuvinte, cuvinte, dar niciun limbaj,
am pornit spre insula acoperită de zăpadă.
Sălbăticiunea nu are cuvinte.
Paginile albe se răspîndesc în toate direcțiile.
În zăpadă dau peste urma de copite a căprioarelor.
Limbaj, dar niciun cuvînt.

24/04/2026

Alexandra Ivan scrie despre cartea „Mobilizare” a lui Bogdan Ghiu în Observator cultural:

„Reziliență sau rezistență?

Primul pas spre mobilizare este să înțelegem că reziliența poate ajunge o formă de schizofrenie societală atunci cînd acceptăm tacit abuzurile dreptei radicale. Tăcerea este, la rîndul ei, o formă de complicitate, iar autorul nu se teme să reitereze acest aspect pe parcursul cărții. Reziliența devine un loc comun, o opțiune pseudosigură care oferă impresia de constanță/stabilitate. Or, astăzi reziliența și-a pierdut relevanța, de vreme ce nu mai putem vorbi de (poli)crize, ci de un război în toată regula – „Ce cuvînt vechi și drăguț, civilizat, ce eufemism de pace «criza», cînd ai război. Războiul pune capăt tuturor crizelor. Față de război, crizele sînt un moft, o invenție“ –, dat fiind faptul că democrațiile europene stau să moară (în How Democracies Die, Levitsky și Ziblatt explică tiparele actuale din contemporaneitate – dar nu numai – prin care devine posibilă subminarea democrațiilor din interior de către lideri politici aleși democratic). Mai mult, Statele Unite se îndreaptă exact spre regimul totalitar de care fugeau, în timp ce unii, nostalgici sau optimiști, încă mai visează America; dar visul american s-a transformat astăzi în coșmar.”

https://www.observatorcultural.ro/articol/cu-stinga-apar-cu-dreapta-atac/

17/04/2026

De astăzi, în LOBUS FRONTALIS, puteți citi SEMNELE VREMII, versurile apărute postum ale discretului JOHANNES BOBROWSKI, acum pentru prima oară în limba română, tradus de încă și mai discretul GRIGORE MARCU, un volum recomandat de ANDREI CORBEA: „Poezia lui Bobrowski oferă «obiectul» ideal pentru reflexivitatea revărsată în praxisul traductiv, la altitudinea unde îl situează Grigore Marcu”

17/04/2026

Primul premiant Nobel în colecția LOBUS FRONTALIS: TOMAS TRANSTRÖMER, Ziduri de lumină. Poezii alese | 1954-2004, în transpunerea lui DAN SHAFRAN, o antologie ce reunește poeme din 11 cărți (ultimele două integral), cărora li se adaugă un ciclu inedit, „Închisoare”, 9 haiku scrise în 1959 și publicate abia după patru decenii, în 2001. Recomandarea traducătorului: „Versurile lui Tranströmer, dintotdeauna sub semnul păcii și al unei discrete neliniști, oferă speranță și lumină. Taina cea mare și minunea vieții continuă să existe”.

06/04/2026

Mihnea Bâlici recenzează în Matca volumul Dincolo de literatură. Oxford Lectures al lui Durs Grünbein, tradus de George State:

"Dincolo de literatură este un volum care disecă, într-un mod reflexiv și lucid, încărcătura istorică, greu de procesat pentru cetățenii germani, a nazismului, care își face simțită prezența în spectrul public al celor două state reunite abia după 1990, dar pe care poezia, literatura de limbă germană a generațiilor anterioare nu reușesc niciodată să o decanteze complet. Pentru poetul născut în fosta RDG, există „ceva dincolo de literatură“: probabil malaxorul istoriei către care suntem împinși de la spate de o forță nevăzută și sabotoare, precum „vițeii muribunzi“ dintr-un citat pasager din Gilles Deleuze (parafrazat, în original, prin altă trimitere pasageră, de data aceasta la romanul Anton Reiser al lui Karl Philipp Moritz), metaforă în jurul căreia se învârte ultima secțiune a volumului. Întrebarea centrală e răsunătoare: cm se poate ca limba „un[ui] popor [care] cauzează atît de multe lucruri inexprimabile […] să se închidă deasupra acestora, iar conștiința lui să se ferece?“. Și care pot fi efectele acestei reprimări expresive în masă?"

02/04/2026

Sebastiano Timpanaro, "una dintre cele mai pure și mai originale
minți ale celei de-a doua jumătăți a secolului trecut", cm l-a numit Perry Anderson, apare acum în traducerea lui Alex Cistelecan, în colecția Angelus Novus.

30/03/2026

RIP Alexander Kluge (1932-2026)😔

The filmmaker, writer, philosopher, and jurist passed away on March 25, 2026, in Munich.

21/03/2026

Puțină polemică, cm șade bine la stînga, la lansarea de la Cărturești Modul a volumului „Teorie 143”. Le mulțumim invitatelor și invitaților și lui Mihai Iovănel pentru foto.

15/03/2026

Emanuel Copilaș comentează în revista Matca volumul lui Françoise Vergès, „Un feminism decolonial” (traducere de Iulia Dondorici) și „Despre femei” al lui Susan Sontag (traducere și prefață de Vasi Ciubotariu):

„feminismul civilizațional – liberal, cu alte cuvinte – consideră, în bună măsură, că patriarhalismul supraviețuiește mai degrabă în forme tradiționale, în afara Europei, în special în cultural islamică, și mai puțin, în forme moderne, în interiorul Occidentului. Ceea ce, evident, nu este cazul. Dar, în timp ce patriarhalismul modern occidental se manifestă, așa cm observa Susan Sontag, prin mici galanterii care reconfirmă statutul de obiect al femeii, prin standarde opresive de frumusețe și de tinerețe, respectiv prin diferite alte tipuri de „stereotipii sexuale“ (Despre femei, pp. 64-65), aceste aspecte, oricât de deranjante și de umilitoare, țin în principal de discriminările la care sunt supuse femeile albe în Occident. Pentru femeile non-albe, argumentează Françoise Vergès, patriarhalismul modern de sorginte europeană devine mult mai opresiv și capătă forme care, pe alocuri, am putea adăuga, sunt similare patriarhalismelor tradiționale specifice preponderent Sudului global.”

de Emanuel Copilaș – Rațiunile pentru care am ales să tratez aceste două scurte volume împreună sunt multiple și urmează să fie evidențiate pe măsură ce acest eseu va desfășura, concis, arsenalul argumentativ de care dispune. Deși s-ar putea presupune, pripit, că este vorba despre ...