23/06/2025
astăzi, de la ora 16.00, online și la sediul Colegiului Noua Europă, o discuție foarte importantă despre mizele traducerile în și din științele sociale, într-o cultură care se provincializează singură:
https://nec.ro/events/mizele-stiintelor-sociale-in-traducere/
Scrie Ioana Miruna Voiculescu, organizatoarea:
Luni, 23 iunie, de la ora 16, la Colegiul Noua Europă, organizez împreună cu Veronica Lazar și prin mijlocirea, și nu numai, a GARD (The Group for Anthropological Research and Debates - Cătălina Tesăr, László Fosztó și Giuseppe Tateo) o masă rotundă despre importanța traducerii în științele sociale: 𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑛𝑑 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎̆: 𝑚𝑖𝑧𝑒𝑙𝑒 𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒.
Pentru mine este o ocazie de a scoate în public o discuție pe care o port în privat de când am terminat Masterul de Sociologie și Antropologie Socială de la CEU (în 2012). Îi mulțumesc Veronicăi cu care împărtășesc pasiunea gânditului în dialog și, după cm se vede, a gânditului prin limbă.
Nu întâmplător Cătălina și Laci sunt cei care au avut inițiativa în 2013 de a porni un proiect de traducere de texte antropologice despre romii din partea noastră de Europă la ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj. Și au avut încredere să-mi dea pe mână practic toate cărțile din acea serie - începând cu „Vremea romilor” de Michael Stewart pentru care am primit și bursa pentru traducători Paul Celan de la IWM, Viena.
De atunci au trecut mai bine de 10 ani în care eu cel puțin nu am mai întâlnit un proiect asemănător. Și acest lucru se vede. Ajung la mine la tradus sau redactat, texte academice scrise în limba română tot mai mult ca și cm ar fi doar o corvoadă, cu termeni calchiați, fără un minim efort de traducere, texte lizibile doar pentru cei care cunosc termenii din engleză.
Pentru că din mediul academic nu pare să mai iasă nimic pentru publicul larg. Într-o altă discuție privată, constatam că, deși este cel mai important fenomen social de după Revoluție, migrația nu este tratată (după cunoștința mea) în vreun volum care să facă accesibilă munca de cercetare a sociologilor și antropologilor români sau străini. Care să explice cititorului român care-i treaba cu migrația.
Alături de invitații noștri din domenii diverse (antropologi și sociologi, lingviști, filologi, traducători, filosofi, fondatori de ONG-uri): Ștefan Baghiu, Iulian Bocai, Roxana Dinu, Bogdan Ghiu, Simion Pop, Maria Rădan-Papasima, Paul Sandu, Cătălin Stoica, Ruxandra Vișan, vă propunem o discuție despre mizele teoretice ale științelor sociale în traducere, dar și o discuție mai aplicată despre cm traducem anumiți termeni care țin de etnie, gen sau rasă și cm începem să adaptăm noțiunea de limbaj incluziv la realitățile românești.
Mulțumiri apăsate New Europe College pentru găzduire și promovare și Artlit: Asociația Română a Traducătorilor LiterariIT pentru parteneriat.
***
„Traducerile din texte clasice sau recente ale științelor sociale au stagnat vizibil în România în ultimele trei decenii. Cu excepția unor inițiative editoriale sau academice lăudabile, rămase mai degrabă sporadice și insulare, și în ciuda evoluției foarte promițătoare a câmpului academic de profil, peisajul traducerilor din științe sociale e mai degrabă sărac și marcat de practici de publicare care riscă să ducă la rândul lor la o sărăcire la nivel intelectual și social. Dincolo de transmitere și de popularizare, care ar fi astăzi rolul și locul traducerii în științele sociale, cu ramificații mult în afara lor? Avem în vedere întâi de toate discipline precum sociologia și antropologia.
Clasicii științelor sociale au fost creatori de limbă și limbaje. Iar sociologia și antropologia sunt disciplinele cel mai bine plasate pentru a recunoaște că universalul e mereu al cuiva (după cm observă filosoafa Barbara Cassin într-un eseu dedicat traducerii), diversitatea culturilor și a contextelor fiind chiar obiectul lor. Dominația limbii engleze – o engleză standardizată, golită de referințele și straturile ei, precum și de circumstanțele și constrângerile utilizării ei instituționale – pare, în mod paradoxal, de necontestat în spațiul intelectual și academic românesc. De ce se consideră firesc, în România și în lume, ca toată cunoașterea să treacă printr-un artefact lingvistic bazat pe limba engleză? Și ce ar însemna, și ce ar presupune, construirea unei terminologii care să reflecte (și) realitățile sociale, antropologice și istorice românești?
Dacă traducerea e un mod de a gândi, „o adaptare grea de întrebări” (aceeași Cassin), definirea în limba română a conceptelor eternizate în limba engleză funcțională, aproape computațională, a lumii academice – agency, embodiment, empowerment etc. – ar produce nu doar o indigenizare a lor și o stabilizare a vocabularului, ci ar face posibilă o înțelegere mai profundă a modului în care trec dintr-o limbă (și o cultură) în alta termeni cu încărcături complexe.
Vă propunem și o parte aplicată a discuției, despre dificultățile specifice ale echivalării unor termeni care țin de etnicitate și de gen. Când traducem Black sau gendered, ele vin la pachet cu o încărcătură istorică de lupte politice pentru dreptate și egalitate socială, dar și cu forme de înțelegere istorice și culturale foarte particulare unor configurații etnice, de putere, semantice. Într-un mod similar, și etnonimul „rom” a făcut obiectul unei traduceri chiar în interiorul aceleiași limbi și culturi. Nu e întâmplător, deci, că în spațiul românesc regăsim proiecte de traducere a unor volume și texte pe teme de etnicitate, rasă și gen mai degrabă în zona de activism și ONG-uri, inevitabil subordonate obiectivului acestor organizații și limitate de accesul la finanțare. Unde se stabilește consensul asupra traducerii acestor termeni? Și care sunt actorii instituționali care își pot asuma un asemenea proiect?
Vă invităm la o reflecție transdisciplinară despre implicațiile acestor practici și ale diverselor automatisme semantice care însoțesc adesea munca academică, precum și despre rolul câmpurilor intelectuale și editoriale în producția de cunoaștere mediată de creare de limbă și de traduceri.”
NEC Institute for Advanced Study
