https://www.facebook.com/426957120740508/

Istoria românilor în culori, Cluj-Napoca (2025)

03/08/2025

Ștefan Octavian Iosif.

(1875–1913), poet delicat, traducător rafinat și spirit emblematic al simbolismului românesc, rămâne în memoria culturală nu doar prin lirica sa nostalgică și profundă, ci și printr-o poveste de viață cu iz de tragedie antică.
Alături de prietenul său apropiat, poetul Dimitrie Anghel, Iosif a fost protagonistul unui triunghi amoros fatal, cu centrul în jurul unei femei misterioase și cultivate: Natalia Negru, muza și soția amândurora, pe rând.
Legătura dintre cei trei, începută cu discreție și admirație intelectuală, a evoluat într-o pasiune mistuitoare, greu de înțeles și și mai greu de suportat.
Iosif a iubit-o profund pe Natalia, dar prietenul său Anghel i-a furat inima și apoi mâna. Trădarea dublă, amoroasă și fraternă, l-a sfâșiat pe Iosif, atât în suflet, cât și în trup.
Deși s-a străduit să păstreze demnitatea și echilibrul, fragilitatea sa emoțională l-a învins.
A murit la 22 iunie 1913, la nici 38 de ani, într-un spital din București, cu inima frântă și trupul măcinat de suferință.
Dimitrie Anghel a fost copleșit de remușcări, conflicte și crize de gelozie față de aceeași femeie. Într-un moment de furie oarbă, a tras cu pistolul asupra Nataliei, rana a fost superficială, dar tragedia a fost profundă: Anghel s-a sinucis la scurt timp după acest incident, în 1914, învins de propriile impulsuri și de greutatea destinului.

Sursa text și foto: Historia.ro

https://historia.ro/sectiune/general/triunghi-amoros-fatal-poetii-st-o-iosif-si-2283742.html

02/08/2025

Hélène Dona - Miss Romania 1934.

Primul concurs de Miss din istoria României a avut loc pe 17 martie 1929. A fost organizat la „Palatul Cultural“, pe şoseaua Kiseleff, de revista „Realitatea Ilustrată”.
Era afiliat concursului „Miss Universum” care se organiza la Galveston, în Statele Unite ale Americii.
Comitetul de organizare și juriul erau formate din scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck, I. Steriadi, Tzigara Samurcaş (preşedinte), Alex. Cantacuzino, Maria Giurgea, Al Mavrodi, N. Batzaria şi dr. G. Graur.
Câștigătoarele Miss România înainte de cel de-al doilea război mondial:
- 1928 – Mărioara Ganesco (Janescu).
- 1929 – Magda Demetrescu.
- 1930 – Zoica Dona/ Mariana Mirică.
- 1931 – Tanți Viișoreanu/ Erastia Peretz.
- 1932 – Lilian Delescu.
- 1933 – Dina Mihalcea.
- 1934 – Tita Cristescu/ Helene Dona.
- 1935 – Dorothee Christesco.
Concursul nu s-a mai ținut în perioada 1936 – 1978.

Sursa foto: http://www.enciclopedie.info/helene-dona-in-1934/

01/08/2025

"Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre...Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate.
Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită.
Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută." - Testamentul Reginei Maria

Sursa: https://reginamaria.org/testamentul-reginei-maria/

01/08/2025

Aglaei Eminovici, sora lui Mihai Eminescu.

31/07/2025

Aglaia Eminovici
sora frumoasă și talentată a lui Mihai Eminescu, a trăit o viață demnă de roman, presărată cu muzică, admirație, dar și durere.
Născută la 7 mai 1852, în Ipotești, Aglaia s-a remarcat din tinerețe printr-o frumusețe distinsă: „bucălată și grațioasă”, cm o descria George Călinescu.
Avea un talent muzical remarcabil, fiind o pianistă rafinată și pasionată de teatru și canto. A urmat lecții de muzică în ciuda greutăților materiale și a frecventat, alături de fratele ei Mihai Eminescu, spectacolele din Cernăuți, un oraș efervescent cultural.
A fost membră a societății muzicale „Armonia”, iar în cercurile culturale ale vremii fiind apreciată, chiar Ciprian Porumbescu și Teodor Flondor care i-ar fi remarcat talentul artistic.
A jucat în piesa „Florin și Florica” de Alecsandri, iar unele surse afirmă că Titu Maiorescu ar fi fost impresionat de prezența și talentul ei.
La doar 18 ani, s-a căsătorit cu Ioan Drogli, profesor și inspector școlar, cu care a avut doi fii: Ioan și George. După moartea soțului în 1887, rămasă fără sprijin, Aglaia s-a recăsătorit în 1890 din rațiuni practice cu un ofițer austriac, Heinrich Gareiss von Döllizsturm, trecând la catolicism, o schimbare importantă pentru o femeie crescută în spirit ortodox.
Ultimii ani i-au fost umbriți de suferințe: fiul George a fost internat în sanatorii din cauza unei boli psihice, iar Aglaia însăși ar fi suferit de boala Basedow-Graves, care i-a afectat sănătatea și înfățișarea.
A murit în 1900, la Cernăuți, la un an după sora ei Harieta și la 11 ani după moartea lui Mihai, într-o tristă coincidență a destinului.

30/07/2025

Principesa Ileana a României – de la coroană la cruce, de la exil la iertare.

Cea mai mică fiică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, Principesa Ileana s-a născut la București, în 1909 și a fost numită de mama sa singura dintre copii care merita cu adevărat să poarte coroana. Frumoasă, inteligentă și legată profund de țară, Ileana a fost mai mult decât o prințesă, a fost o slujitoare a neamului său.
A îngrijit soldați în ambele războaie mondiale, a organizat un spital la Bran și și-a crescut cei șase copii în spirit românesc, vorbind mereu o română curată, chiar și în exil.
Căsătoria cu Arhiducele Anton de Austria (1931) i-a fost impusă și i-a adus exilul, prin voința fratelui său, Regele Carol al II-lea. După divorțul de Anton și apoi de al doilea soț, Ștefan Isărescu, dar mai ales după moartea tragică a fiicei sale Maria, Ileana a ales calea monahală și a devenit Maica Alexandra. A înființat o mănăstire ortodoxă românească în Pennsylvania, SUA.
În exil, a scris o carte tulburătoare: „Trăiesc din nou”, o mărturisire sinceră despre exil, credință, durere, România și regăsire. Cartea a devenit una dintre cele mai emoționante confesiuni din diaspora regală.
În 1990, la aproape 50 de ani de exil, a revenit pentru scurt timp în țară, fiind primită cu lacrimi și emoție de românii care o iubeau, dar viața ei s-a încheiat departe de casă, în 1991, pe pământ american, unde a fost și înmormântată.

Ileana a fost o prințesă care nu a uitat niciodată România și care a trăit mereu cu sufletul acasă.

29/07/2025

Mircea Lucescu la 80 de ani o - viață dedicată fotbalului românesc și mondial.

La 29 iulie 2025, fotbalul românesc își pleacă simbolic fruntea în fața uneia dintre cele mai marcante personalități din istoria sa: Mircea Lucescu, fost jucător, selecționer - antrenor de legendă, împlinește 80 de ani.
Timp de peste șase decenii, Mircea Lucescu a slujit cu pasiune, inteligență și rigoare sportul-rege, lăsând o moștenire impresionantă atât în țară, cât și peste hotare.
Ca jucător, Lucescu a strălucit la Dinamo București, unde a cucerit 7 titluri de campion și a disputat peste 250 de meciuri în prima divizie, marcând 57 de goluri. A îmbrăcat de 70 de ori tricoul echipei naționale, pentru care a înscris 9 goluri, și a participat la Campionatul Mondial din 1970 din Mexic, într-o generație memorabilă.
A devenit apoi antrenor principal la o vârstă fragedă, preluând naționala României în 1981, pe care a condus-o până în 1986. A calificat-o la Campionatul European din 1984, punând bazele generației ce avea să obțină performanțe notabile în deceniul următor.
Adevărata consacrare avea să vină însă de la cariera de club, unde Mircea Lucescu a atins culmi greu de egalat de vreun alt tehnician român - a antrenat echipe din Italia (Pisa, Reggiana, Brescia), Turcia (Galatasaray, Beșiktaș), Rusia (Zenit Sankt Petersburg) și Ucraina (Șahtior Donețk, Dinamo Kiev), fiind mereu recunoscut pentru profesionalism și rezultate excepționale.
A format generații întregi de jucători, lansând zeci de talente, în special din Brazilia, pe care i-a transformat în vedete mondiale.
În total, Mircea Lucescu a adunat peste 35 de trofee, fiind cel mai titrat antrenor român din toate timpurile și unul dintre cei mai longevivi tehnicieni la nivel european.
Pentru întreaga sa carieră, a fost decorat de statul român și de mai multe guverne străine, fiind o personalitate apreciată la nivel internațional.

La mulți ani, Mircea Lucescu!

29/07/2025

Stela Popescu (1935–2017)
O viață dedicată scenei, cu un farmec inconfundabil și un talent care a traversat generații.

Printre zecile de roluri memorabile, rămâne nemuritoare și apariția ei în comedia „Nea Mărin Miliardar”, capodopera umorului românesc, lansată în februarie 1979, la Cinema Patria.
Regizat de Sergiu Nicolaescu, singura lui comedie, filmul a scris istorie: peste 15 milioane de spectatori până în 2005 și audiențe uriașe și azi, la fiecare difuzare TV.

O distribuție de aur: Amza Pellea, Draga Olteanu-Matei, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, Stela Popescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ștefan Bănică, Colea Răutu, Puiu Călinescu. Toți plecați dintre noi, dar prezenți în sufletul românilor.
Filmările au avut loc în vara lui 1978: București, Mamaia (Hotel Vega), Snagov, Otopeni. Doar 32 de zile pentru o comedie care dăinuie de decenii.

Sursa foto: Cineclic

28/07/2025

„Valurile Dunării“ (1959).

Un film semnat Liviu Ciulei, produs de Studiourile Buftea, care marchează debutul cinematografic al Irinei Petrescu, pe atunci studentă la Filologie, un debut discret, elegant și profund.
Inspirat din schița „Kilometrul 1314” de Francisc Munteanu, filmul îl are pe Liviu Ciulei în dublu rol, regizor și actor, interpretându-l pe Mihai Strejan, timonier pe șlepul 724.

Pelicula a fost distinsă cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, în 1960.
Imaginea este semnată de Ovidiu Gologan, iar scenariul este adaptat de Francisc Munteanu, autorul schiței originale.

Sursa foto: Studiourile Buftea

28/07/2025

Aurelian Andreescu – Vocea de aur a muzicii ușoare românești, București, 18 iunie 1971.

Născut pe 12 mai 1942, la București, Aurelian Andreescu a fost unul dintre cei mai apreciați interpreți ai muzicii ușoare românești. Deși a absolvit Arhitectura, s-a remarcat rapid printr-o voce caldă, profundă și un timbru inconfundabil.
În anii ’60–’70, a cucerit publicul pe scenele festivalurilor de la Mamaia și Cerbul de Aur, dar și în turnee internaționale. Repertoriul său se distinge prin expresivitate și rafinament, iar interpretarea piesei „Oameni”, compusă de Marius Ţeicu, text Ovidiu Dumitru, a rămas emblematică.
A încetat din viață în 1986, la doar 44 de ani. Moștenirea sa artistică rămâne un reper al muzicii românești.

„Aurelian Andreescu a fost probabil cel mai valoros interpret pe care l-a avut muzica ușoară românească din timpul său, și nu numai. Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.” - Temistocle Popa.

Sursa foto: Arhiva de Fotografie

Istoria românilor în culori

03/08/2025

02/08/2025

01/08/2025

01/08/2025

31/07/2025

30/07/2025

29/07/2025

29/07/2025

28/07/2025

28/07/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category