Editura Școala Ardeleană

Editura Școala Ardeleană www.scoalaardeleanacluj.ro Popovici), dar şi să ţină pasul cu imperativele bulversatului prezent.

Editura Şcoala Ardeleană asumă deschis şi nuanţat idealuri şi perspective legate de numele istoric pe care a ales să-l poarte. Înfiinţată în inima Transilvaniei, într-o Cetate a şcolilor înalte, ea îşi propune să continue tradiţia „renaşterii ardelene” (D. Proiectele sale sunt legate de valorificarea patrimoniului cultural al Ardealului, cu deschidere – niciodată ignorată în acest spaţiu – spre t

oate zonele locuite de români şi cu efortul integrării fireşti în universalitate. Echipa noastră crede în cunoaştere, în raţiune, în rostul cărţii. Respectă truda înaintaşilor şi urmează modelul „luminătorilor”, conştientă că, în numele moştenirii de ei lăsată, are încă de împlinit o datorie. Lucian Blaga scria: erau „chinuiţi de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieţi, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălţimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemaţi să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani”. Miracolul se va repeta în interbelic, când Unirea ce Mare coagulează nebănuite energii spirituale şi o voinţă de înălţare niciodată secată. Credem că nevoia de „luminători” nu s-a stins în vremea noastră. Avem avântata naivitate de a paria pe Carte ca mijloc ideal de propăşire şi ca si(n)gur garant al viitorului unui neam. Editura Şcoala Ardeleană promite colaboratorilor ei sobrietate, simţ de răspundere, promptitudine, onestitate, stare de veghe („Ardealul a reprezentat starea noastră de veghe […] pe planul spiritualităţii româneşti, centrul nostru naţional este în Transilvania, în acea «învăţată Transilvanie – spunea cândva Bălcescu –, azil vecinic al naţionalităţii române»” – Constantin Noica). Cu profesionişti încercaţi, ea e interesată deopotrivă de limbă şi literatură, de istorie, filosofie şi sociologie, de ştiinţe şi de arte. Atentă cu precădere la ce se scrie şi se gândeşte în zona Transilvaniei, îşi deschide generos porţile autorilor din toate colţurile ţării. Pe „vasta scenă a Transilvaniei” (Mircea Zaciu), Editura noastră îşi doreşte să fie unul dintre regizorii de soi.

🌞𝐕𝐚̆ 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐭̦𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐥𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟕 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦...
05/09/2025

🌞𝐕𝐚̆ 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐭̦𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐥𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟕 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 Transilvania Leaders, 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐜𝐞𝐧𝐚𝐭 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚, 𝐬̦𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐬 𝐋𝐚𝐝𝐞𝐚 (𝟏𝟕 𝐦𝐚𝐢 𝟏𝟗𝟎𝟏 – 𝟐𝟕 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟕𝟎), 𝐜𝐞𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐚𝐭 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐦𝐚̆ 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐟𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐌𝐚𝐢𝐨𝐫, 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐒̦𝐢𝐧𝐜𝐚𝐢 𝐬̦𝐢 𝐒𝐚𝐦𝐮𝐢𝐥 𝐌𝐢𝐜𝐮, 𝐢𝐦𝐨𝐫𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚̂𝐧𝐝𝐮-𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐛𝐫𝐮𝐥 𝐆𝐫𝐮𝐩 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐚𝐫 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐒̦𝐜𝐨𝐥𝐢𝐢 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐧𝐞. Lucrarea, amplasată pe str. Mihail Kogălniceanu, în fața Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, l-a inspirat pe artistul Marian Coman, autorul desenului care stă la baza identității vizuale a Editurii Școala Ardeleană.

𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢, 𝐩𝐨𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐃𝐚̂𝐧𝐜𝐮, 𝐢-𝐚 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬 𝐓𝐫𝐨𝐟𝐞𝐮𝐥 𝐑𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑖𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑎.

𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐟𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞: ✅1. o diplomă pe care este reprodus desenul lui Marian Coman, reprezentând Grupul statuar Școala Ardeleană al marelui sculptor Romulus Ladea; ✅2. un basorelief realizat de Mircea Mocanu cu statuia corifeilor; și ✅ 3. cartea-album „TRANSILVANIA LEADERS. Zece ani în serviciul societății (2013–2023)”.

𝐈̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐚 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞:
• Evocare Ladea de Negoiță Lăptoiu;
• Trofeul Recunoștinței, acordat de Editura Școala Ardeleană Fundației Transilvania Leaders pentru susținerea culturii scrise românești din Transilvania;
• Lansare de carte: „Transilvania Leaders. Zece ani în serviciul societății (2013-2023)”.
Au prezentat: Marius Bojiță, Vasile Pușcaș, Daniel Metz, Horea Poenar, Bogdan Brînzaș.
• Recital Horia Bădescu: „Poeme despre Cluj”.

𝐂𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐥𝐞𝐣 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐨𝐬𝐭𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞, 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐦 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞:

✅𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐮𝐬̦𝐜𝐚𝐬̦: „Transilvania Leaders și-a propus să arate că națiunea română are substanță, are motivație, are identitate și a avut și lideri. Le are și acum pe primele trei, dar nu mai are lideri. Și nu mai are nici leadership. De aceea, și numele de Transilvania Leaders, pentru că încercăm să arătăm că avem lideri în materie de business economic, avem lideri în materie academică și vrem să îi promovăm. (...)
Noi am fost inspirați foarte mult de cei trei Corifei ai Școlii Ardelene. Dar Școala Ardeleană începe cu Inochentie Micu-Klein, la mijlocul secolului al XVIII-lea, cel care, decedând la Roma, a spus că oasele lui «se vor putea odihni doar în pământul patriei». Iar cei care au venit după el, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, și-au făcut o misiune: SĂ TREZEASCĂ NAȚIUNEA ROMÂNĂ DIN SOMNUL ISTORIEI, așa cm o subliniază foarte bine și Lucian Blaga. Și lucrul acesta ni s-a părut și nouă, în urmă cu mai bine de un deceniu, foarte important! Evident, o națiune este trezită din somnul istoriei de către lideri. Dacă nu are lideri, dacă nu există o viziune clară pentru națiune, pentru populație, pentru popor, atunci mișcarea este browniană, mișcarea este în toate direcțiile, iar efectul de acțiune națională, dispersat, este fără rezultatele așteptate. (...)
De la cei trei Corifei care au venit cu niște acțiuni, cu o atitudine misionară ni se trage, până la urmă și imnul național, «Deșteaptă-te, române!», care înseamnă «sculați-vă, treziți-vă din somnul istoriei și construiți istoria»!
Mai ales istoricii literari spun ca Școala Ardeleană înseamnă o succesiune de două-trei generații. Părerea mea este că spiritul Școlii Ardelene a dominat vreme de trei secole, și în a doua parte a secolului al XIX-lea, și la începutul secolului al XX-lea. Era un sens al datoriei față de națiune. Și dacă avem motivația, aspirația, credința că merită să facem ceva, atunci sunt absolut convins că și Cel de Sus, și cei de pe pământ ne vor ajuta să putem merge înainte.”

✅𝐂𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐚̆, 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐍𝐞𝐠𝐨𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐋𝐚̆𝐩𝐭𝐨𝐢𝐮: „Romul Ladea înseamnă un personaj referențial în cultura română prin mai multe componente: ca artist, ca dascăl, formator de talente, ca om de familie cu totul special, generos și fecund, și mai ales ca admirabil om al Cetății.”

✅ 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐨𝐣𝐢𝐭̦𝐚̆, 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬: „Ar fi bine să existe o alee a universităților, fiindcă ele sunt brandul orașului Cluj-Napoca.”

✅𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐌𝐞𝐭𝐳, 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐂𝐥𝐮𝐛𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐀𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬: „Transilvania Learders s-a născut din convingerea că unitatea dintre oamenii de cultură, universitari și oameni de afaceri poate genera forță și impact real în comunitate. Noi, în acest Club al Oamenilor de Afaceri, ne-am propus să contribuim activ la proiectele Clubului Rectorilor, o facem prin resurse financiar în primul rând, dar și prin implicare, responsabilitate și spirit civic.”

✅𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐚𝐧-𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩: „De zece ani, o fundație numită Transilvania Leaders (TL) susține valorile eterne ale poporului român promovând educația, cultura, arta, domeniul medical, pe cel social și de cult. Convingerea membrilor Fundației este că pe valorile tradiționale se clădesc prezentul și viitorul, ancorate în modernitate, întru cultul muncii, apărând unitatea și sentimentul profund național al tuturor românilor. Transilvania a fost, pentru români, un motor al dezvoltării și este bine să rămână ca atare. De aceea, Fundația Transilvania Leaders a ajuns, în cei zece ani de existență, o efigie a dezvoltării, sprijinind personalitățile cu potențial extraordinar, proiecte de cercetare îndrăznețe, tineri valoroși pe cale de afirmare, programe de instruire și formare profesională, instituții de cultură artistică, educațională, sau edituri.”

✅𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐃𝐚̂𝐧𝐜𝐮, 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆: „Fundația Transilvania Leaders a înțeles semnificația majoră a direcției și misiunii editoriale a Școlii Ardelene, de promovare a istoriei și culturii românești, și a susținut, de fiecare dată, cu toată deschiderea și prețuirea, proiectele de interes național pe care i le-am prezentat. Datorită acestui sprijin esențial primit din partea Fundației Transilvania Leaders, am putut să realizăm mult mai ușor ceea ce ne-am propus: regional, Transilvania să devină o imensă scenă a culturii scrise, iar național, pe piața de carte românească, să construim, la nivel simbolic, editorial, Unirea cea Mare. Ne exprimăm, și pe această cale, întreaga recunoștință, apreciere și gratitudine față de prietenia reală și parteneriatul profesional care ne leagă de un deceniu.”

✅ „𝐒𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐬 𝐋𝐚𝐝𝐞𝐚 s-a impus în istoria artei autohtone printr-o viziune modernistă și adoptarea unui limbaj sculptural original extras din tradiția populară locală, din lecția maeștrilor clasici și din tendințele sculpturii europene interbelice, fără a fi tributar niciunei influențe, deși a studiat la Paris cu Antoine Bourdelle și a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși din Montparnasse.
Cu vocație de mentor, a avut o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului superior de artă din Transilvania, fiind profesor, cu intermitențe, în învățământul superior de artă clujean încă de la înființare și până în anul 1966. Născut la Jitin, Caraș-Severin, în anul 1901 a trăit și a lucrat la Arad, Timișoara, Cluj și în ultimii ani la Arcuda, lângă București, cu o perioadă de izolare la Suceag, lângă Cluj, atunci când autoritățile comuniste l-au înlăturat din învățământ. Având o personalitate puternică, fiind interesat de lărgirea orizontului său cultural și de dialog, Ladea a atras în jurul său scriitori și artiști, constituind la Timișoara un cenaclu informal care se întrunea la cafeneaua „Spieluhr”. În perioada retragerii la Suceag, atelierul său a devenit loc de pelerinaj vizitat de studenți, scriitori, artiști și ziariști. A încetat din viață în anul 1970, iar în semn de prețuire liceul de arte plastice din Cluj-Napoca îi poartă numele.
Cele 33 de sculpturi, prezentate într-o scenografie impecabilă, se constituie într-un parcurs cronologic, evidențiind evoluția stilistică a sculptorului precum și temele sale principale: portretul și autoportretul, iubirea, maternitatea, familia, spiritul sacru, eroismul. Virtuozitatea sa artistică a însuflețit materiale precum lemnul, lutul sau bronzul, cărora le-a conferit o monumentalitate impresionantă, o expresivitate frapantă, frustă uneori. Sculpturile sale poartă, astfel, amprenta unui spirit puternic care a reușit să adauge în configurația sculpturii românești un profil artistic distinct, deosebit de tot ceea ce s-a făcut până la el.
Monumentele de for public sunt o parte importantă a creației sale, Ladea fiind autorul unor lucrări ce reprezintă mari personalități ale culturii, cu accent pe figurile-simbol care au contribuit la emanciparea poporului român. Statui cu valoare simbolică în spațiul public clujean, profund atașate unei conștiințe identitare locale, precum grupul statuar „Școala ardeleană” (Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu), plasat în fața rectoratului Universității Babeș-Bolyai, Lucian Blaga, plasat în fața Teatrului Național, Ion Agârbiceanu, apar în expoziție prin intermediul unei producții video.” (sursa: Muzeul Național de Artă a României)

𝐏𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐢: 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐁𝐚𝐛𝐞𝐬̦-𝐁𝐨𝐥𝐲𝐚𝐢, 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚.
𝐎𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫: 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆.

Vă recomandăm să achiziționați cartea-album „Transilvania Leaders. Zece ani în serviciul societății (2013-2023)”. Link spre librăria virtuală a Editurii Școala Ardeleană în comentarii.

📢 EDITURA ȘCOALA ARDELEANĂ ANGAJEAZĂ 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐎𝐑𝐄𝐃𝐀𝐂𝐓𝐎𝐑 / 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋𝐈𝐒𝐓 𝐃𝐓𝐏📌 DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:• Tehnoredactare profesionis...
05/09/2025

📢 EDITURA ȘCOALA ARDELEANĂ ANGAJEAZĂ 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐎𝐑𝐄𝐃𝐀𝐂𝐓𝐎𝐑 / 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋𝐈𝐒𝐓 𝐃𝐓𝐏

📌 DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
• Tehnoredactare profesionistă de cărți, reviste, albume, materiale publicitare;
• Activitate de creație și concepție grafică în vederea transformării textelor și imaginilor în cărți cu o estetică vizuală deosebită (cărți-obiect);
• Pregătirea lucrărilor realizate pentru publicare (tipar și mediu online);
• Colaborare cu departamentele de redactare și marketing în vederea realizării obiectivelor comune.

📌 CERINȚE:
• Cunoașterea foarte bună a programelor din suita Adobe Creative (Indesign, Photoshop), Microsoft Office (Word), CorelDRAW, Adobe Acrobat Professional;
• Deținerea de competențe tehnice și experiență profesională pentru aranjarea în pagină a textelor și imaginilor (page layout) și pregătirea pentru tipar (Pre-Press);
• Simț artistic dezvoltat, creativitate și talent pentru desfășurarea acestei activități editoriale;
• Spirit de lucru în echipă, atenție la detalii, pasiune, responsabilitate și seriozitate;
• Experiența de lucru într-o redacție (editură, revistă) sau agenție de publicitate constituie un avantaj.

📌 OFERIM:
• Pachet salarial atractiv corelat cu performanțele și bonuri de masă;
• Mediu de lucru competitiv și dinamic;
• Evoluție profesională;
• Posibilitatea de a lucra de acasă, în funcție de nevoile companiei.

CV-urile se trimit la adresa 𝐨𝐟𝐟𝐢𝐜𝐞@𝐬𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚𝐚𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚𝐜𝐥𝐮𝐣.𝐫𝐨

❗️ DOAR CANDIDAȚII SELECTAȚI VOR FI CONTACTAȚI PENTRU INTERVIU.

31/08/2025

LA MULȚI ANI, DANIEL SĂUCA (n. 31 august 1973, Supur, Satu Mare)!

Poet, editor, publicist, manager cultural. Redactor-șef al revistei „Caiete Silvane” (din februarie 2005) și director al Centrului de Cultură și Artă al Judeţului Sălaj (din octombrie 2010).

Volumele scriitorului apărute la Editura Școala Ardeleană (acum și în ediție digitală)!

Cărţi publicate:
Poezie: „Gândacul cu cinci pene roz” (Zalău, 1999); „Cartierul vestic al iadului” (Eikon, 2009); „Clopotele raiului” (Eikon, 2012); „Încet, foarte încet” (Editura Școala Ardeleană, 2022).
Publicistică/Jurnal: „Aș vrea să vă rog” (2020); „Leprozar. Gânduri de zi și de moarte” (Școala Ardeleană, 2020); „Un bou în anul maimuței” (Mega, 2016); „La centru, prin nord-vest” (Editura Școala Ardeleană, 20215; „Cumetrii molcome” (Eikon, 2013); „Tranșee & șantiere” (Caiete Silvane, 2012); „România mea nu mai există” (Eikon, 2011); „Secera și pixul. Propa­gandă în presa scrisă din judeţul Sălaj înainte și după decembrie 1989” (Eikon, 2010); „Voi chiar vorbiţi și în numele meu?” (Caiete Silvane, 2010); „Rotisorul politic” (Caiete Silvane, 2010); „Homo Silagenssis” (Caiete Silvane, 2006, 2007, 2008).
Editor al Anuarului Presei Sălăjene (2009-2021) și a numeroase cărţi apărute la Editura Caiete Silvane.

Link-ul cărților, în comentarii.

ZIUA LIMBII ROMÂNE ( 31 AUGUST)! : POEM PLOAIE DE ION MUREȘANSe înserează.și plouă al dracului de tare.Eu stau pe ruinel...
31/08/2025

ZIUA LIMBII ROMÂNE ( 31 AUGUST)!
: POEM PLOAIE DE ION MUREȘAN

Se înserează.
și plouă al dracului de tare.
Eu stau pe ruinele minții mele și beau vodcă.
Beau și caut, și caut, de-a lungul și de-a latul limbii române
un cuvânt nefolositor,
un cuvânt inutil.
Unul pentru care să merite să trăiesc până mâine.
Și nu găsesc niciunul.
De atâta ploaie,
numele se îngălbenesc și cad de pe lucruri
și de pe oameni,
cum cad toamna frunzele în păduri.
De atâta ploaie,
înțelesurile se veștejesc în cuvinte
și cad din ele,
cum cad toamna frunzele în păduri.
De atâta ploaie,
trupul meu se surpă.
Acum a ajuns o grămadă de moloz.
Stau în vârful ei îmbrăcat în palton negru și
flutur spre cer un steguleț negru și
croncănesc ca o cioară:
– Doamne, ține sufletul meu sensibil sub nori!

Din Cartea-Eveniment: 𝑷𝒐𝒆𝒎𝒆. 𝑨𝒏𝒕𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒖𝒕𝒐𝒓 𝟏𝟗𝟖𝟏-𝟐𝟎𝟐𝟑 (publicată în format tipărit, ediție digitală și audiobook în lectura autorului). 🎉 Omagiu editorial la aniversarea a 70 de ani ai Poetului Ion Mureșan (9 ianuarie 1955, Vultureni, Cluj). 🖋Cu un cuvânt despre poezie al autorului. În loc de posfață: Irina Petraș, Ion Pop, Al. Cistelecan. 🖼 Ilustraţii de Alexandra Mureșan. 📸 Foto coperta I: Cato Lein. 🔸 Proiect apărut sub egida Fundației Transilvania Leaders. 🔸 Partener: Radio România Cluj.

📚 Într-o societate bolnavă, poeții sunt anticorpii sociali care neutralizează răul. – Ion Mureșan

📚 Poetul construieşte impecabile, negre scenarii introspective, pe care le regizează în pozitiv, le răsuceşte şi le dichiseşte pentru a putea fi transpuse în spectacole publice, larg acceptabile. Ion Mureşan scrie unul şi acelaşi poem al devorării atroce de către propriile performanțe – poemul omului dintre milenii. – Irina Petraș

📚 În ipostaza, dominantă aici, de „povestitor de vise”, își conduce micile narațiuni cu o dexteritate regizorală ce pune în valoare deopotrivă încrederea în capacitățile de „transfigurare”, pe portative diverse, a datelor venite dinspre realitatea imediată, cu necesara doză de relativizare firească la un poet care e, în egală măsură, un foarte original actor, regizor și „privitor ca la teatru” și care se joacă destins, dar și cu o gravitate discretă, cu convențiile limbajului și imaginarului liric. Este modul său, accentuat personal, de a-și introduce cititorii în universurile poeziei. – Ion Pop

📚 În locul comunicatelor programatice, el a preferat vechea metodă a „artelor poetice”, de care sînt pline toate volumele lui, toate suferind de o frenetică angoasă programatică și terorizate de obsesia de a identifica și descrie himera poeziei. Această combatanță implicită – care era și a celorlalți poeți echinoxiști din serie – a putut crea impresia că Mureșan are har, dar n-are program, are talent, dar n-are conștiință. (În fapt, Mureșan e unul dintre puținii poeți cu o poetică asumată radical și articulată coerent.) – Al. Cistelecan

📚 De fapt, puterea Poeziei de a pune în legătură realități îndepărtate face vizibile niște linii de forță care organizează chiar Universul. Eu îmi amintesc experiența de la ora de fizică din clasele mici, când pilitura de fier, presărată pe o foaie de hârtie sub care se punea un magnet, se așeza de-a lungul liniilor de forță ale magnetului, desenându-le, făcându-le vizibile. La fel și Poezia. Așternută pe o foaie de hârtie, ea face vizibile liniile ascunse ale structurii Logosului, liniile care structurează Spiritul, scheletul Universului. Antoine Becquerel scria pe la începutul veacului trecut că dacă miști un deget pe Pământ, ceva se mișcă pe Sirius. A avut chimistul viziunea armoniei universale. Eu, ca poet, îndrăznesc să mai fac un pas și zic: dacă miști ceva în „cuvântul” Pământ, ceva se mișcă în „cuvântul” Sirius. Căci așa cm toate părțile universului sunt legate unele de altele, la fel toate cuvintele sunt legate unele de altele. Astfel de forțe nu le poate face vizibile decât Poezia. „Poezia doar poate face vizibil invizibilul din Invizibil și invizibilul din vizibil.” De aceea afirm aci o altă definiție a Poeziei: „Poezia e dovada incontestabilă a existenței lui Dumnezeu.” – Ion Mureșan

🔸 Cu un dosar 𝐷𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝐼𝑜𝑛 𝑀𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑎𝑛: Diana Adamek, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Paul Aretzu, Șerban Axinte, Ana Blandiana, Andrei Bodiu, Adrian Bodnaru, Cezar Boghi, Iulian Boldea, Marian Victor Buciu, Romulus Bucur, Ioan Buduca, Voicu Bugariu, Constanța Buzea, Florin Caragiu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Paul Cernat, Ruxandra Cesereanu, Dumitru Chioaru, Marius Chivu, Petru Cimpoeșu, Mircea Ciobanu, Cosmin Ciotloș, Dan Mircea Cipariu, Al. Cistelecan, Nicolae Coande, Daniel Corbu, Diana Corcan, Bogdan Crețu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Cristescu, Nichita Danilov, Vasile Dâncu, Zorin Diaconescu, Mircea A. Diaconu, Dumitru Augustin Doman, Gellu Dorian, Teodora Dumitru, Teodor Dună, Victor Felea, Dinu Flămând, Emilian Galaicu-Păun, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Alex Goldiș, Adela Greceanu, Gheorghe Grigurcu, Ioan Groșan, Dan Bogdan Hanu, Andreea Hedeș, Ioan Holban, Bedros Horasangian, Alina Hucai, Mihai Iovănel, Dana Kiosan, Claudiu Komartin, Adrian Lăcătuș, Nicolae Leahu, Ion Bogdan Lefter, Laurențiu Malomfălean, Nicolae Manolescu, Ioan Marchiș, Marcel Marcian, Radu Mareș, Angela Marinescu, Adrian Marino, Alexandru Matei, Menuț Maximinian, Mircea Mihăieș, Marius Miheț, Ada Milea, Marin Mincu, Georgiana Moarcăs, Andrei Moldovan, Ioan Moldovan, Vlad Moldovan, Cornel Moraru, Viorel Mureșan, Carmen Mușat, Alexandru Mușina, I. Negoițescu, Felix Nicolau, Ionela-Silvia Nușfelean, Aurel Pantea, Dumitru Păcuraru, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Gheorghe Perian, Dan Perșa, Cosmin Perța, Irina Petraș, Liviu Petrescu, Marta Petreu, Ioan Pintea, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Mircea Popa, Savu Popa, Raul Popescu, Virgil Rațiu, Cornel Regman, Andra Rotaru, Radu Săplăcan, Lucian Scurtu, Vlad Sibechi, Eugen Simion, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Vasile Spiridon, Bogdan-Alexandru Stănescu, Liviu Ioan Stoiciu, Grigore Șoitu, Mihai Șora, Traian Ștef, Alex. Ștefănescu, Dorin Ștefănescu, Cristina Timar, Marian Nicolae Tomi, Adriana Tudor Gâtan, Gavril Țărmure, Radu G. Țeposu, Floarea Țuțuianu, Laurențiu Ulici, Cornel Ungureanu, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Cristian Vieru, Daniel Vighi, Alexandru Vlad, Răzvan Voncu, George Vulturescu, Vlad Zbârciog, Ion Zubașcu.

🖋 Referințe biobibliografice ale autorului
Ion Mureșan este poet, eseist și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut la 9 ianuarie 1955, în Vultureni, județul Cluj. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1981). În timpul studenției, face parte din redacțiile revistelor „Echinox” și „Napoca Universitară”. Între 1981 și 1988, a predat în satul Strâmbu, județul Cluj, iar în 1988 a devenit redactor al revistei „Tribuna”. După Revoluția din 1989 a lucrat ca redactor, apoi ca șef al departamentului de cultură la o serie de reviste şi ziare regionale („NU”, „Evenimentul Zilei”, „Ziarul de Cluj”), director editorial și redactor-șef al „Transilvania Jurnal”. Din anul 2006 a fost redactor-șef al revistei de cultură VERSO, editată de Universitatea Babeş-Bolyai, redactor al revistei „Poesis Internațional” și conducător al Cenaclului UBB. A fost membru al Cenaclului „Saeculum”.
🔸 A publicat:
Poezie: „Cartea de iarnă” (Editura Cartea Românească, 1981; Editura Charmides, 2013); „Poemul care nu poate fi înțeles” (Editura Arhipelag, 1993; Editura Charmides, 2016); „Băutorii de absint” (împreună cu Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop și Liviu Ioan Stoiciu) (Editura Paralela 45, 2007); „cartea Alcool” (Editura Charmides, 2010); „Pahar/Glass/Au fond du verre/Im Glas/Bicchiere/Pohár” – cu 10 desene de Ioan Marchiș, traducere de Danilo De Salazar, Szántai János, Virgil Stanciu, Dumitru Țepeneag și Ernest Wichner (Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; Editura Școala Ardeleană, 2015); „Introducere în poezie” – cu 8 gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu (Editura Charmides, 2023).
🔸 Antologii din poeziile sale: „Poezii” (Editura Paralela 45, 2014); „Iluminarea marilor construcții” (realizată de Teodor Dună, Editura Tracus Arte, 2016); „Izgonirea din poezie” (Editura Știința, 2020).
🔸 Cărți traduse: „Le mouvement sans cœur de l’image” (Éditions Belin, 2000), traducere în limba franceză de Dumitru Țepeneag și Olivier Apert; „Zugang verboten / Acces interzis” (Büroarcrasch, 2008), traducere în limba germană de Ernest Wichter; „The Book of Winter and Other Poems” (University of Plymouth, 2011), traducere în limba engleză de Adam J. Sorkin și Lidia Vianu; „Versek nehéz időkre” (Palamart Kiadó, 2023), traducere în limba maghiară de Zalán Tibor și Farkas Jenő.
🔸 Eseuri: „Cartea pierdută. O poetică a urmei” (Editura Aletheia, 1998; Editura Tracus Arte, 2019); „Oglinda aburită”, eseuri conversaționale (Editura Charmides, 2013); „Indulgențe, publicistică” (Editura Charmides, 2021).
🔸 A publicat, împreună cu Ana Mureșan, „Carnavalul din poiană. Teatru pentru școlari” (Editura Aletheia, 2004; Editura Școala Ardeleană, 2024), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Cluj la secțiunea Carte pentru copii și tineret (2004).
🔸 În anul 2008, revista „Vatra” îi dedică poetului un număr întreg sub genericul „Poetul for ever: Ion Mureșan.” Ulterior, apare la Editura Ardealul, în același an, volumul cu același titlu, carte gândită și alcătuită de Iulian Boldea.
🔸 Prezent în numeroase antologii apărute în România și în străinătate. Selecții din poemele sale au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, cehă și maghiară.
🏆 Distins cu Premiul Academiei Române, Premiile Naționale „Mihai Eminescu”, „Lucian Blaga”, „Tudor Arghezi”, de patru ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, de trei ori cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Radio România Cultural, Premiile „Cartea de poezie a anului 2010” și „Cartea de poezie a anului 2023”, Premiul de Excelență Opera Magna pentru Poezie, Premiul „Observator Cultural”, Premiul „Scriitorul lunii iunie 2023” în cadrul Galei Scriitorul Anului organizată de USR, Premiul pentru literatură al orașului Bistrița, Premiul pentru poezie la Zilele Revistei „Nord Literar” (2017), Premiul Revistei „Poesis” (2021), Premiul Festivalului Internațional „Primăvara poeziei” (Zalău, 2024).
🏆 A fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler (2014).
🏆 Este Cetățean de Onoare al municipiilor Cluj-Napoca și Botoșani, al județului Cluj și al comunei Vultureni.
🎹 În 2013, apare albumul „Alcool” după poeme de Ion Mureșan (muzica și adaptarea textelor de Ada Milea; cu Bobo Burlăcianu, Cristi Rigman și Ada Milea; sunet de Victor Panfilov).
🎭 Mihai Măniuțiu a regizat, în 2006, spectacolul „Banchetul sau Calea spre Momfa”, pe baza unor texte de Ioan Es. Pop, Ion Mureșan și Lucian Vasilescu. De asemenea, în 2016, a pus în scenă „Alcool”, pe versurile lui Ion Mureșan și muzica Adei Milea.

🖼 Referințe biografice ale ilustratoarei
Alexandra Mureșan (n. 1985) este artist vizual și lector la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Lucrează cu sticla de mai bine de 14 ani, acumulând experiență în acest domeniu pe parcursul studiilor de licență, master și doctorat din cadrul aceleiași universități. În 2013 primește Premiul Jutta-Cuny-Franz Memorial pentru tineri sticlari, în Düsseldorf, Germania. Creațiile sale au fost și sunt vizibile în diverse expoziții, atât în țară, cât și peste hotare. Studiile în domeniul filosofiei, anterioare incursiunii în arta sticlei, finalizate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au avut de asemenea un impact puternic asupra dezvoltării gândirii ei creative.

Foto: Nicu Cherciu (Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

30/08/2025

ALEXANDRU LAPEDATU 75
(n. 2 septembrie 1876, Cernat, azi în oraşul Săcele, jud. Braşov – 30 august 1950, în închisoarea de la Sighet, jud. Maramureș)

: 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒛𝒂 𝑽𝒐𝒅𝒂̆ de 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮 (Ediție îngrijită, studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan).
Proiect editorial sub egida Academiei Române, Centrului de Studii Transilvane, Institutului de Istorie „George Barițiu”, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Fundației „Transilvania Leaders” și Fundației „Lapedatu”.
Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș.

ALEXANDRU LAPEDATU: „Aceasta este, de altfel, însemnătatea, marea însemnătate a domniei lui Cuza Vodă în evoluția istorică a Statului român: tot ce s-a dobândit între 1859 și 1866, ca mari realizări politice și naționale, s-a dobândit și prin personalitatea Domnitorului. Țara a văzut-o și a înțeles-o și de aceea, încă în viață fiind, Cuza Vodă a intrat în domeniul legendei, iar după moartea sa, care a fost un adevărat doliu național, el a intrat pentru toate timpurile în istoria neamului, ca Domn al Unirii și al Marilor Reforme.”

IOAN BOLOVAN: „Demersul nostru restitutiv se dorește, pe de o parte, o readucere în actualitate a unor studii temeinice semnate de Alexandru Lapedatu, pe de altă parte, un omagiu pe care Transilvania îl aduce memoriei Domnului Unirii. Într-o lume în care predomină tendința de dezintegrare statală, de contestare a ordinii geopolitice existente, în care solidaritățile sunt fie distorsionate prin manipulare subtilă, fie înlocuite de individualisme mascate sub lozinca regionalismului și izolării, recursul la modelele unificatoare și coagulatoare de energii pozitive din trecutul nostru nu foarte îndepărtat poate constitui un refugiu potrivit pentru toți cei care mai cred în existența și valorile statului național. În acest context, abordarea de către un istoric ardelean precum Alexandru Lapedatu a atâtor teme de istorie a românilor din spațiul extracarpatic devine cu adevărat exemplară și demnă de a fi pilduitoare pentru nevoia de solidarizare din prezent și mai ales din viitor.”

Pe copertă: Mișu Popp, „Portretul lui Alexandru Ioan Cuza”, ulei pe pânză, Muzeul de Artă din Brașov.

Prezintă în videoclip: Vasile George Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană.

Link-ul cărții în comentarii!

29/08/2025

🇷🇴 𝐃𝐈𝐂𝐓𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐕𝐈𝐄𝐍𝐀 (𝟑𝟎 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟒𝟎). 𝐔𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐭𝐫𝐚𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐩𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧.

la 85 de ani de la cedarea Transilvaniei de Nord-Vest: 📖 𝑫𝒊𝒄𝒕𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑽𝒊𝒆𝒏𝒂, 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒊𝒍𝒗𝒂𝒏𝒊𝒂 𝒔̧𝒊 𝒓𝒆𝒍𝒂𝒕̧𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒐-𝒖𝒏𝒈𝒂𝒓𝒆 (1940-1944) de Vasile Pușcaș, ediție în limba română și engleză, atât în format tipărit, cât și în format electronic. Proiect editorial apărut sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders.

📚 VASILE PUȘCAȘ: Începând cu 1943, Transilvania preocupa tot mai insistent Cancelariile de la Moscova, Londra și Washington. În cele mai multe cazuri, interesul Marilor Puteri a fost să manevreze state din Europa Centrală pe bază de aspirații teritoriale. Transilvania continua să fie văzută tot ca un teritoriu de compensație! În fapt, cazul „arbitrajului” și „medierii” germano-italiene în problema Transilvaniei (1940-1944) a avut mai puțin de a face cu drepturile reale ale vreunei minorități (în afară poate de cea germană), căci populația Transilvaniei a trăit toate suferințele, de la coșmarul asasinatelor în masă (românii din Transilvania de Nord), la refugieri, expulzări, pierderi de bunuri și frustrări neînchipuite, așa cm o demonstrează chiar rapoartele celor două comisii mixte germano-italiene inserate în acest volum. Și, în plus, a contribuit la agravarea raporturilor dintre România și Ungaria, cu consecințe pentru ele și pentru această parte a Europei încă insuficient relevate de investigația istoriografică.

📘 Link-ul cărților, în comentarii.

29/08/2025

📖🟠„𝐒̦𝐢 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐬̦𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐢𝐜𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐂𝐥𝐮𝐣𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐯𝐞𝐦, 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥, 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐚𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐯𝐫𝐮𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐚̆, 𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐜𝐚𝐬𝐚̆. 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐚𝐭𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐧𝐞 𝐝𝐮𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐨𝐜𝐜𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆. 𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐚𝐬̦𝐚-𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨-𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐭̦𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚̆ 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐚̆, 𝐚𝐜𝐚𝐬𝐚̆, 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐚𝐥𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐥𝐞𝐚𝐜𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞-𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞𝐚 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚. 𝐂𝐫𝐞𝐝 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐯𝐞𝐦 «𝐨 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢» 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦 𝐜𝐮 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢̂𝐧 𝐩𝐥𝐢𝐧𝐚̆ 𝐟𝐨𝐫𝐭̦𝐚̆ 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆.” (Vasile Pușcaș)

🟢 27 august 2025, Cluj-Napoca, Eveniment Școala Ardeleană – Lᴀ ᴜᴍʙʀᴀ „Cᴏʀɪғᴇɪʟᴏʀ Șᴄᴏʟɪɪ Aʀᴅᴇʟᴇɴᴇ”, Gʜᴇᴏʀɢʜᴇ Șɪɴᴄᴀɪ, Pᴇᴛʀᴜ Mᴀɪᴏʀ, Sᴀᴍᴜɪʟ Mɪᴄᴜ, Oᴍᴀɢɪᴜ ᴍᴀʀᴇʟᴜɪ sᴄᴜʟᴘᴛᴏʀ ROMULUS LADEA 55, ᴄʀᴇᴀᴛᴏʀᴜʟ șᴄᴏʟɪɪ ᴅᴇ sᴄᴜʟᴘᴛᴜʀᴀ̆ ᴄʟᴜᴊᴇɴᴇ, șɪ Lᴀɴsᴀʀᴇᴀ ᴀʟʙᴜᴍᴜʟᴜɪ ᴀɴɪᴠᴇʀsᴀʀ „Tʀᴀɴsɪʟᴠᴀɴɪᴀ Lᴇᴀᴅᴇʀs. Zᴇᴄᴇ ᴀɴɪ ɪ̂ɴ sᴇʀᴠɪᴄɪᴜʟ sᴏᴄɪᴇᴛᴀ̆ᴛ̦ɪɪ (2013-2023)”

✅𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐮𝐬̦𝐜𝐚𝐬̦: „Transilvania Leaders și-a propus să arate că națiunea română are substanță, are motivație, are identitate și a avut și lideri. Le are și acum pe primele trei, dar nu mai are lideri. Și nu mai are nici leadership. De aceea, și numele de Transilvania Leaders, pentru că încercăm să arătăm că avem lideri în materie de business economic, avem lideri în materie academică și vrem să îi promovăm. (...)

Noi am fost inspirați foarte mult de cei trei Corifei ai Școlii Ardelene. Dar Școala Ardeleană începe cu Inochentie Micu-Klein, la mijlocul secolului al XVIII-lea, cel care, decedând la Roma, a spus că oasele lui «se vor putea odihni doar în pământul patriei». Iar cei care au venit după el, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, și-au făcut o misiune: SĂ TREZEASCĂ NAȚIUNEA ROMÂNĂ DIN SOMNUL ISTORIEI, așa cm o subliniază foarte bine și Lucian Blaga. Și lucrul acesta ni s-a părut și nouă, în urmă cu mai bine de un deceniu, foarte important! Evident, o națiune este trezită din somnul istoriei de către lideri. Dacă nu are lideri, dacă nu există o viziune clară pentru națiune, pentru populație, pentru popor, atunci mișcarea este browniană, mișcarea este în toate direcțiile, iar efectul de acțiune națională, dispersat, este fără rezultatele așteptate. (...)
De la cei trei Corifei care au venit cu niște acțiuni, cu o atitudine misionară ni se trage, până la urmă și imnul național, «Deșteaptă-te, române!», care înseamnă «sculați-vă, treziți-vă din somnul istoriei și construiți istoria»!

Mai ales istoricii literari spun ca Școala Ardeleană înseamnă o succesiune de două-trei generații. Părerea mea este că spiritul Școlii Ardelene a dominat vreme de trei secole, și în a doua parte a secolului al XIX-lea, și la începutul secolului al XX-lea. Era un sens al datoriei față de națiune. Și dacă avem motivația, aspirația, credința că merită să facem ceva, atunci sunt absolut convins că și Cel de Sus, și cei de pe pământ ne vor ajuta să putem merge înainte.”

✅𝐂𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐚̆, 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐍𝐞𝐠𝐨𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐋𝐚̆𝐩𝐭𝐨𝐢𝐮: „Romul Ladea înseamnă un personaj referențial în cultura română prin mai multe componente: ca artist, ca dascăl, formator de talente, ca om de familie cu totul special, generos și fecund, și mai ales ca admirabil om al Cetății.”

✅𝐏𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐨𝐣𝐢𝐭̦𝐚̆, 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬: „Ar fi bine să existe o alee a universităților, fiindcă ele sunt brandul orașului Cluj-Napoca.”

✅𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐌𝐞𝐭𝐳, 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐂𝐥𝐮𝐛𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐀𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬: „Transilvania Learders s-a născut din convingerea că unitatea dintre oamenii de cultură, universitari și oameni de afaceri poate genera forță și impact real în comunitate. Noi, în acest Club al Oamenilor de Afaceri, ne-am propus să contribuim activ la proiectele Clubului Rectorilor, o facem prin resurse financiar în primul rând, dar și prin implicare, responsabilitate și spirit civic.”

✅𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐚𝐧-𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩: „De zece ani, o fundație numită Transilvania Leaders (TL) susține valorile eterne ale poporului român promovând educația, cultura, arta, domeniul medical, pe cel social și de cult. Convingerea membrilor Fundației este că pe valorile tradiționale se clădesc prezentul și viitorul, ancorate în modernitate, întru cultul muncii, apărând unitatea și sentimentul profund național al tuturor românilor. Transilvania a fost, pentru români, un motor al dezvoltării și este bine să rămână ca atare. De aceea, Fundația Transilvania Leaders a ajuns, în cei zece ani de existență, o efigie a dezvoltării, sprijinind personalitățile cu potențial extraordinar, proiecte de cercetare îndrăznețe, tineri valoroși pe cale de afirmare, programe de instruire și formare profesională, instituții de cultură artistică, educațională, sau edituri.”

✅𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐃𝐚̂𝐧𝐜𝐮, 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆: „Fundația Transilvania Leaders a înțeles semnificația majoră a direcției și misiunii editoriale a Școlii Ardelene, de promovare a istoriei și culturii românești, și a susținut, de fiecare dată, cu toată deschiderea și prețuirea, proiectele de interes național pe care i le-am prezentat. Datorită acestui sprijin esențial primit din partea Fundației Transilvania Leaders, am putut să realizăm mult mai ușor ceea ce ne-am propus: regional, Transilvania să devină o imensă scenă a culturii scrise, iar național, pe piața de carte românească, să construim, la nivel simbolic, editorial, Unirea cea Mare. Ne exprimăm, și pe această cale, întreaga recunoștință, apreciere și gratitudine față de prietenia reală și parteneriatul profesional care ne leagă de un deceniu.”

🟢„𝐒𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐬 𝐋𝐚𝐝𝐞𝐚 s-a impus în istoria artei autohtone printr-o viziune modernistă și adoptarea unui limbaj sculptural original extras din tradiția populară locală, din lecția maeștrilor clasici și din tendințele sculpturii europene interbelice, fără a fi tributar niciunei influențe, deși a studiat la Paris cu Antoine Bourdelle și a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși din Montparnasse.

Cu vocație de mentor, a avut o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului superior de artă din Transilvania, fiind profesor, cu intermitențe, în învățământul superior de artă clujean încă de la înființare și până în anul 1966. Născut la Jitin, Caraș-Severin, în anul 1901 a trăit și a lucrat la Arad, Timișoara, Cluj și în ultimii ani la Arcuda, lângă București, cu o perioadă de izolare la Suceag, lângă Cluj, atunci când autoritățile comuniste l-au înlăturat din învățământ. Având o personalitate puternică, fiind interesat de lărgirea orizontului său cultural și de dialog, Ladea a atras în jurul său scriitori și artiști, constituind la Timișoara un cenaclu informal care se întrunea la cafeneaua „Spieluhr”. În perioada retragerii la Suceag, atelierul său a devenit loc de pelerinaj vizitat de studenți, scriitori, artiști și ziariști. A încetat din viață în anul 1970, iar în semn de prețuire liceul de arte plastice din Cluj-Napoca îi poartă numele.

Cele 33 de sculpturi, prezentate într-o scenografie impecabilă, se constituie într-un parcurs cronologic, evidențiind evoluția stilistică a sculptorului precum și temele sale principale: portretul și autoportretul, iubirea, maternitatea, familia, spiritul sacru, eroismul. Virtuozitatea sa artistică a însuflețit materiale precum lemnul, lutul sau bronzul, cărora le-a conferit o monumentalitate impresionantă, o expresivitate frapantă, frustă uneori. Sculpturile sale poartă, astfel, amprenta unui spirit puternic care a reușit să adauge în configurația sculpturii românești un profil artistic distinct, deosebit de tot ceea ce s-a făcut până la el.

Monumentele de for public sunt o parte importantă a creației sale, Ladea fiind autorul unor lucrări ce reprezintă mari personalități ale culturii, cu accent pe figurile-simbol care au contribuit la emanciparea poporului român. Statui cu valoare simbolică în spațiul public clujean, profund atașate unei conștiințe identitare locale, precum grupul statuar „Școala ardeleană” (Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu), plasat în fața rectoratului Universității Babeș-Bolyai, Lucian Blaga, plasat în fața Teatrului Național, Ion Agârbiceanu, apar în expoziție prin intermediul unei producții video.” (sursa: Muzeul Național de Artă a României)

🔴🟠🟡🟢🔵🟣Miercuri, 27 august 2025, s-au împlinit 55 de ani de la moartea sculptorului Romulus Ladea (17 mai 1901 – 27 august 1970). Cu acest prilej, Editura Școala Ardeleană i-a adus un omagiu printr-un eveniment care s-a desfășurat, începând cu ora 11.00, în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană”. Lucrarea, amplasată pe str. Mihail Kogălniceanu, în fața Universității Babeș-Bolyai, l-a inspirat pe artistul Marian Coman, autorul desenului care stă la baza identității vizuale a Editurii Școala Ardeleană.
Întâlnirea a cuprins patru momente:
• Evocare Ladea de Negoiță Lăptoiu;
• Trofeul Recunoștinței, acordat de Editura Școala Ardeleană Fundației Transilvania Leaders pentru susținerea culturii scrise românești din Transilvania;
• Lansare de carte: „Transilvania Leaders. Zece ani în serviciul societății (2013-2023)”.
Au prezentat: Marius Bojiță, Vasile Pușcaș, Daniel Metz, Horea Poenar, Bogdan Brînzaș.
• Recital Horia Bădescu: „Poeme despre Cluj”.

🎬Video: FineVisual by Lorand Pleiner

📘 Link-ul cărții, în comentarii.

Address

Strada Mecanicilor Nr. 48
Cluj-Napoca

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

+40728084804

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Editura Școala Ardeleană posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Editura Școala Ardeleană:

Shortcuts

Share

Category

Our Story

Editura Şcoala Ardeleană asumă deschis şi nuanţat idealuri şi perspective legate de numele istoric pe care a ales să-l poarte. Înfiinţată în inima Transilvaniei, într-o Cetate a şcolilor înalte, ea îşi propune să continue tradiţia „renaşterii ardelene” (D. Popovici), dar şi să ţină pasul cu imperativele bulversatului prezent. Proiectele sale sunt legate de valorificarea patrimoniului cultural al Ardealului, cu deschidere – niciodată ignorată în acest spaţiu – spre toate zonele locuite de români şi cu efortul integrării fireşti în universalitate. Echipa noastră crede în cunoaştere, în raţiune, în rostul cărţii. Respectă truda înaintaşilor şi urmează modelul „luminătorilor”, conştientă că, în numele moştenirii de ei lăsată, are încă de împlinit o datorie. Lucian Blaga scria: erau „chinuiţi de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieţi, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălţimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemaţi să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani”. Miracolul se va repeta în interbelic, când Unirea ce Mare coagulează nebănuite energii spirituale şi o voinţă de înălţare niciodată secată. Credem că nevoia de „luminători” nu s-a stins în vremea noastră. Avem avântata naivitate de a paria pe Carte ca mijloc ideal de propăşire şi ca si(n)gur garant al viitorului unui neam. Editura Şcoala Ardeleană promite colaboratorilor ei sobrietate, simţ de răspundere, promptitudine, onestitate, stare de veghe („Ardealul a reprezentat starea noastră de veghe […] pe planul spiritualităţii româneşti, centrul nostru naţional este în Transilvania, în acea «învăţată Transilvanie – spunea cândva Bălcescu –, azil vecinic al naţionalităţii române»” – Constantin Noica). Cu profesionişti încercaţi, ea e interesată deopotrivă de limbă şi literatură, de istorie, filosofie şi sociologie, de ştiinţe şi de arte. Atentă cu precădere la ce se scrie şi se gândeşte în zona Transilvaniei, îşi deschide generos porţile autorilor din toate colţurile ţării. Pe „vasta scenă a Transilvaniei” (Mircea Zaciu), Editura noastră îşi doreşte să fie unul dintre regizorii de soi.