Editura Școala Ardeleană

25/07/2025

📑 240 DE ANI DE LA MARTIRIUL LUI HORIA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN.
📙 𝑯𝒐𝒓𝒊𝒂. 𝑻𝒓𝒂𝒈𝒆𝒅𝒊𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒏 5 𝒂𝒄𝒕𝒆 de 𝐆𝐡𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐏𝐨𝐩𝐩. 📗 Ediţie aniversară și prefaţă de Mircea Popa. Omagiu editorial apărut sub egida Fundației Transilvania Leaders. 🖋 Aducem mulțumiri Domnului Valentin Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca și Domnului Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, pentru susținerea acestui proiect cultural.

📜 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞:

𝐴𝑖 𝑛𝑒𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛 𝑠𝑓𝑖𝑛𝑡̧𝑖 𝑚𝑢𝑐𝑒𝑛𝑖𝑐𝑖!
𝑉𝑜𝑖 𝑎𝑡̧𝑖 𝑐𝑎̆𝑑̧𝑢𝑡! — 𝐼𝑑𝑒𝑎 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡̧𝑎̆!

„Că sûntem vinovați, nu pot sĕ ḑic,
Dar’ că noi purtăm la toate vina,
O vĕḑ, căci faptele sûnt ale noastre,
Și ale noastre și urmările.
Dar’ martor ne e Tatăl cel ceresc!
Nu pofta de-a prăda și pustiì, —
Al nostru drept, răpit de-un neam străin,
Al bietului Român năcaz și chin,
Aceste ne-au împins la rĕsculare.
(GHIȚĂ POPP)

📚 MIRCEA POPA: Conflictul fundamental pe care piesa îl reliefează, cu tensiunea dramatică cuvenită, era menit să resusciteze la nivelul sfârșitului de secol XIX o nouă atitudine luptătoare, ale cărei rădăcini mergeau în timp până la răzmirița pusă la cale de acest brav și neînfricat produs al Munților Apuseni, anticipând lupta de mai târziu a lui Avram Iancu. Imaginea de martir a curajosului luptător, cu sfârșit atât de tragic și de înălțător, reprezintă un fel de merinde sfântă, un viaticum transformat într-un simbol esențial al luptei românilor pentru drepturi, prin readucerea în actualitate a cauzei pentru care el și-a dat viața de martir. Implicarea activă, curajoasă și fără compromisuri, era mesajul nobil al piesei, pe care ea îl transmitea luptătorilor politici ai vremii, chemați să redescopere o dimensiune sublimă, de un tragism copleșitor, identificată în acțiunea lui Horia și a tovarășilor săi, Cloșca și Crișan, care și-au asumat lupta, chiar dacă aceasta presupunea riscul suprem. În orizontul eforturilor politice pentru dreptatea socială și națională ale elitelor românești conduse de PNR, drama Horia a lui Ghiță Popp înscrie una dintre cele mai importante reacții publice vizavi de moștenirea testamentară pe care marele martir de la 1784 a lăsat-o postumității.

🖋 𝐍𝐨𝐭𝐚 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢
În semn de apreciere a farmecului limbajului vechi și pentru a menține vie amintirea unui fapt crucial în sens fondator și a făuritorilor săi, publicăm piesa de teatru Horia în ediție anastatică. La momentul actual se realizează demersuri în vederea descoperirii autorului exact al acesteia; astfel, a nu fi confundat cu Ghiță Popp, om politic și luptător pentru Unirea Transilvaniei cu România, născut (1883) cu puțin timp înainte de publicarea acestei tragedii istorice (1891).

📣 Fragmente din volum în lectura lui Vasile George Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană).

📘 Link-ul cărții , în comentarii.

24/07/2025

Dialog cu FLOAREA COSMI din Runcu Salvei (88 de ani), Bistrița-Năsăud TEZAUR UMAN VIU.

24/07/2025

24/07/2025

𝑪𝒂𝒕𝒂𝒍𝒐𝒈𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒔̦𝒕𝒆𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝑩𝒊𝒔𝒕𝒓𝒊𝒕̦𝒂-𝑵𝒂̆𝒔𝒂̆𝒖𝒅. 𝑴𝒂̆𝒓𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒊𝒕̧𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂̆. Vol. I. Coordonator 𝐄𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 𝐁𝐮𝐦𝐛-𝐎𝐦𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐚̆. 📑 Proiect cultural realizat de Serviciul Conservare, Cercetare, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Literatură, Muzică Clasică, Teatru, Multimedia din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. 📖 Cuvânt înainte de Alexandru Pugna. 🖋 Notă asupra ediției de Prof. Emilia Bumb-Ometiță. 🖊 Studiu introductiv de CS III dr. Patricia-Smaranda Mureșan.

📍 Prima lansare are loc AZI, 24 iulie 2025, începând cu ora 10:00, la Sediul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud (Strada General Grigore Bălan, nr. 11).

📚 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐮𝐠𝐧𝐚: În Ținutul Bistriței și al Năsăudului se păstrează, din fericire, până în prezent, valoroase bogății de tradiții și obiceiuri, care atestă continuitatea și perenitatea neamului. Meșteșugurile transmise în această regiune reflectă istoria și impresionanta moștenire culturală a locului, fiind perpetuate din generație în generație, șlefuite și îmbogățite de-a lungul timpului de oamenii de aici. Creațiile meșterilor populari contemporani continuă tradiția înaintașilor, constituind o veritabilă punte între trecut și viitor în acest „limpede loc”, așa cm l-ar numi Grigore Vieru sau Cleopatra Lorințiu.
Aceste vechi obiceiuri tradiționale și meșteșuguri, transmise din generație în generație și asigurând buna rânduială în sânul comunității, erau strict respectate și perpetuate cu mare responsabilitate.
Abandonarea formelor vechi ale meșteșugurilor și apariția inevitabilă a unor elemente de noutate au necesitat o perioadă de înțelegere și adaptare, în care tradiția a jucat un rol primordial. Ea a constituit atât punctul de plecare, cât și principala sursă de inspirație pentru meșteșugarii contemporani.
De-a lungul timpului, meșterii populari au adăugat noi elemente decorative structurilor creațiilor tradiționale, respectând însă cu strictețe vechile tipare și caracteristicile lor. Arta tradițională moștenită de la înaintași devenea, adesea, o ocupație specifică sezonului rece, mai ales pentru femeile care țeseau sau torceau. Pentru mulți meșteri populari, aceasta a reprezentat însă și sursa principală de subzistență, asigurându-le traiul zilnic pe parcursul întregului an.
În acest Catalog al Meșterilor Populari, ne propunem să promovăm acești oameni excepționali, care mențin vie flacăra tradiției și a meșteșugurilor din județ. Lucrarea, un album în premieră pentru această regiune, reprezintă materializarea unui vis mai vechi de-al meu, momentul prezent fiind cel ales pentru publicarea sa, desi documentarea multora dintre materiale a început cu mulți ani în urmă.
Echipa care a realizat această lucrare, sub coordonarea etnologului Emilia Bumb-Ometiță, care de mult timp își dorea și ea apariția unui astfel de album, adunând de-a lungul timpului materialele documentare necesare, a considerat oportun să o îmbogățească prin includerea unor colecții muzeal-etnografice, alcătuite de personae dedicate protejării acestui patrimoniu inestimabil, plămădit din însăși esența sufletului țăranului român. De asemenea, lucrarea amintește și de cei care au plecat pe drumul veșniciei, lăsând în urmă amintirea unor meșteri populari deveniți repere ale Ținutului Bistriței și Năsăudului.

📚 𝐄𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 𝐁𝐮𝐦𝐛-𝐎𝐦𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐚̆: Județul Bistrița-Năsăud este depozitarul unui remarcabil tezaur de valori ale culturii populare, zămislite prin munca și măiestria țăranilor - autentici păstrători ai tradițiilor noastre.
Ideea realizării unui catalog al meșterilor populari a apărut încă din anul 1998, când la Centrul Creației Populare BN s-a inițiat un proiect de cercetare ce urmărea inventarierea meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud, moment în care s-a constituit un Dosar al meșteșugurilor tradiționale, ce cuprindea fișe de meșteșugari și fotografii ilustrative. Acesta era primul meu an de activitate în cadrul prestigioasei instituții județene de cultură, iar împreună cu colega mea, artista Valeria Peter Predescu, și alături de colegii de atunci, am început a cerceta și inventaria creatorii populari autentici și reprezentativi din satele județului nostru. Astfel, a început să prindă viață un amplu demers cultural, iar cu trecerea anilor s-au adăugat noi și însemnate materiale documentare despre acest domeniu, despre cei care practică meșteșugurile populare românești și le păstrează în chip autentic în vatra satului, dând dovadă de aleasă măiestrie, dăruire și respect față de străbunii lor.
Fiecare cercetare în teren a condus la descoperirea unor creatori populari de o extraordinară valoare, oameni care au deprins tainele meșteșugurilor din familie sau de la consătenii lor înzestrați cu talent creator în diferite domenii de activitate, fiind cu toții autentici păstrători ai valorilor noastre naționale, conștienți de rolul important pe care îl dețin în transmiterea acestora către generațiile viitoare.
„Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud. Mărturii de cultură tradițională”, volumul I, este un proiect editorial realizat de Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prin Serviciul Conservare, Cercetare, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Literatură, Muzică Clasică, Teatru, Multimedia, și are menirea de a susține și de a promova meșterii populari din județul nostru. Scopul continuu al acestui demers de cercetare a fost de a-i motiva și de a-i determina pe meșterii populari din județul Bistrița-Năsăud să lupte în continuare pentru conservarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale românești în plan național și internațional.
Acest proiect cultural se înscrie în seria acțiunilor desfășurate de instituția noastră pentru salvgardarea meșteșugurilor tradiționale specifice fiecărei zone etnografice a județului Bistrița-Năsăud, iar dintre acestea amintim: țesutul, cusutul, pielăria, cojocăria, broderia, confecționarea costumelor populare, a pălăriilor și a roatelor de păun, a curelelor late, a podoabelor, olăritul, dogăritul, sculptura în lemn și piatră, împletiturile din nuiele și papură, confecționarea instrumentelor muzicale din lemn și ceramică, pietrăritul, fierăritul ș.a.

📚 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐢𝐚-𝐒𝐦𝐚𝐫𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐌𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐚𝐧: Meșteșugurile tradiționale pot fi mai simple sau mai complexe, însă, indiferent de specific, oamenii investesc adesea timp și efort pentru a produce obiecte care să fie plăcute ochiului, dincolo de ceea ce este necesar pentru funcționalitatea creației lor.
În ceea ce privește diferența dintre meșteșug și artizanat, membrii ambelor categorii produc obiecte cu mâinile lor, aceștia căutând să creeze produse cu valoare artistică și utilitară, deopotrivă. Cu toate acestea, artizanii tind să lucreze la proiecte aparte, concepute pentru un aspect estetic, deși adeseori produsele realizate de ei sunt de serie, care nu au specific zonal și care uniformizează motivele tradiționale, în timp ce meșterii populari stăpânesc crearea de articole funcționale specifice unui anumit spațiu geografic.
În acest sens, demersul de față, „Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud. Mărturii de cultură tradițională”, Volumul I, vine să prezinte rezultatele unui amplu proiect cultural, care a cuprins atât cercetare de teren, cât și studiul literaturii de specialitate și care a scos la lumină frumoase elemente de patrimoniu cultural imaterial din arealul etnografic vizat.
Cercetarea care a dus la constituirea acestui catalog-album cu meșterii populari este aplicată, fiind un studiu realizat preponderant „la firul ierbii”, care vine cu o soluție concretă de punere în valoare a cunoștințelor, competențelor, talentului, muncii și implicării sufletești ale meșterilor populari din județul nostru, cu toții mânați de un crez comun, acela de a realiza obiecte cât mai frumoase, dar și cât mai practice.
Uitându-te la ei, dar și la creațiile lor, observi că aceștia au o lumină aparte în ochi atunci când îți vorbesc despre munca lor, trăind efectiv prin ea, contopindu-se cu meșteșugul, valoarea creației lor fiind strâns legată, totodată, și de o adâncă formă de spiritualitate.
Așadar, efortul colectiv care a dus la realizarea acestui material cultural-educativ este un important demers de conștientizare de către comunitățile locale a valorilor acestor activități meșteșugărești, iar greutatea pe care o au cuvintele cercetătorilor din cadrul instituției
realizatoare – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – transformă această publicație într-o adevărată strategie de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial local.
Pe de altă parte, „Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud” este un proces de inventariere, cu ajutorul comunităților locale, a meșteșugurilor tradiționale reprezentative pentru arealul etnografic studiat, dovedindu-se cu prisosință faptul că cercetătorii au un aliat de încredere, în demersul lor de cercetare, în persoana membrilor acestor comunități.
Deși este cunoscut ca un domeniu deficitar, fără legi precise și fără o reglementare clară, prin intermediul acestei inițiative am reușit să luăm pulsul satelor noastre tradiționale și am putut descoperi și analiza meșteșugurile specifice, aflând totodată și istoria lor, întrețesută cu povestea meșterilor făuritori de obiecte de patrimoniu.

📘 Link-ul cărții , în comentarii.

23/07/2025

📙 𝑪𝒂𝒕𝒂𝒍𝒐𝒈𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒔̦𝒕𝒆𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝑩𝒊𝒔𝒕𝒓𝒊𝒕̦𝒂-𝑵𝒂̆𝒔𝒂̆𝒖𝒅. 𝑴𝒂̆𝒓𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒊𝒕̧𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂̆. Vol. I. Coordonator 𝐄𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 𝐁𝐮𝐦𝐛-𝐎𝐦𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐚̆. 📑 Proiect cultural realizat de Serviciul Conservare, Cercetare, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Literatură, Muzică Clasică, Teatru, Multimedia din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. 📖 Cuvânt înainte de Alexandru Pugna. 🖋 Notă asupra ediției de Prof. Emilia Bumb-Ometiță. 🖊 Studiu introductiv de CS III dr. Patricia-Smaranda Mureșan.

📍 Prima lansare va avea loc joi, 24 iulie 2025, începând cu ora 10:00, la Sediul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud (Strada General Grigore Bălan, nr. 11).

📚 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐮𝐠𝐧𝐚: În Ținutul Bistriței și al Năsăudului se păstrează, din fericire, până în prezent, valoroase bogății de tradiții și obiceiuri, care atestă continuitatea și perenitatea neamului. Meșteșugurile transmise în această regiune reflectă istoria și impresionanta moștenire culturală a locului, fiind perpetuate din generație în generație, șlefuite și îmbogățite de-a lungul timpului de oamenii de aici. Creațiile meșterilor populari contemporani continuă tradiția înaintașilor, constituind o veritabilă punte între trecut și viitor în acest „limpede loc”, așa cm l-ar numi Grigore Vieru sau Cleopatra Lorințiu.
Aceste vechi obiceiuri tradiționale și meșteșuguri, transmise din generație în generație și asigurând buna rânduială în sânul comunității, erau strict respectate și perpetuate cu mare responsabilitate.
Abandonarea formelor vechi ale meșteșugurilor și apariția inevitabilă a unor elemente de noutate au necesitat o perioadă de înțelegere și adaptare, în care tradiția a jucat un rol primordial. Ea a constituit atât punctul de plecare, cât și principala sursă de inspirație pentru meșteșugarii contemporani.
De-a lungul timpului, meșterii populari au adăugat noi elemente decorative structurilor creațiilor tradiționale, respectând însă cu strictețe vechile tipare și caracteristicile lor. Arta tradițională moștenită de la înaintași devenea, adesea, o ocupație specifică sezonului rece, mai ales pentru femeile care țeseau sau torceau. Pentru mulți meșteri populari, aceasta a reprezentat însă și sursa principală de subzistență, asigurându-le traiul zilnic pe parcursul întregului an.
În acest Catalog al Meșterilor Populari, ne propunem să promovăm acești oameni excepționali, care mențin vie flacăra tradiției și a meșteșugurilor din județ. Lucrarea, un album în premieră pentru această regiune, reprezintă materializarea unui vis mai vechi de-al meu, momentul prezent fiind cel ales pentru publicarea sa, desi documentarea multora dintre materiale a început cu mulți ani în urmă.
Echipa care a realizat această lucrare, sub coordonarea etnologului Emilia Bumb-Ometiță, care de mult timp își dorea și ea apariția unui astfel de album, adunând de-a lungul timpului materialele documentare necesare, a considerat oportun să o îmbogățească prin includerea unor colecții muzeal-etnografice, alcătuite de personae dedicate protejării acestui patrimoniu inestimabil, plămădit din însăși esența sufletului țăranului român. De asemenea, lucrarea amintește și de cei care au plecat pe drumul veșniciei, lăsând în urmă amintirea unor meșteri populari deveniți repere ale Ținutului Bistriței și Năsăudului.

📚 𝐄𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 𝐁𝐮𝐦𝐛-𝐎𝐦𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐚̆: Județul Bistrița-Năsăud este depozitarul unui remarcabil tezaur de valori ale culturii populare, zămislite prin munca și măiestria țăranilor - autentici păstrători ai tradițiilor noastre.
Ideea realizării unui catalog al meșterilor populari a apărut încă din anul 1998, când la Centrul Creației Populare BN s-a inițiat un proiect de cercetare ce urmărea inventarierea meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud, moment în care s-a constituit un Dosar al meșteșugurilor tradiționale, ce cuprindea fișe de meșteșugari și fotografii ilustrative. Acesta era primul meu an de activitate în cadrul prestigioasei instituții județene de cultură, iar împreună cu colega mea, artista Valeria Peter Predescu, și alături de colegii de atunci, am început a cerceta și inventaria creatorii populari autentici și reprezentativi din satele județului nostru. Astfel, a început să prindă viață un amplu demers cultural, iar cu trecerea anilor s-au adăugat noi și însemnate materiale documentare despre acest domeniu, despre cei care practică meșteșugurile populare românești și le păstrează în chip autentic în vatra satului, dând dovadă de aleasă măiestrie, dăruire și respect față de străbunii lor.
Fiecare cercetare în teren a condus la descoperirea unor creatori populari de o extraordinară valoare, oameni care au deprins tainele meșteșugurilor din familie sau de la consătenii lor înzestrați cu talent creator în diferite domenii de activitate, fiind cu toții autentici păstrători ai valorilor noastre naționale, conștienți de rolul important pe care îl dețin în transmiterea acestora către generațiile viitoare.
„Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud. Mărturii de cultură tradițională”, volumul I, este un proiect editorial realizat de Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prin Serviciul Conservare, Cercetare, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Literatură, Muzică Clasică, Teatru, Multimedia, și are menirea de a susține și de a promova meșterii populari din județul nostru. Scopul continuu al acestui demers de cercetare a fost de a-i motiva și de a-i determina pe meșterii populari din județul Bistrița-Năsăud să lupte în continuare pentru conservarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale românești în plan național și internațional.
Acest proiect cultural se înscrie în seria acțiunilor desfășurate de instituția noastră pentru salvgardarea meșteșugurilor tradiționale specifice fiecărei zone etnografice a județului Bistrița-Năsăud, iar dintre acestea amintim: țesutul, cusutul, pielăria, cojocăria, broderia, confecționarea costumelor populare, a pălăriilor și a roatelor de păun, a curelelor late, a podoabelor, olăritul, dogăritul, sculptura în lemn și piatră, împletiturile din nuiele și papură, confecționarea instrumentelor muzicale din lemn și ceramică, pietrăritul, fierăritul ș.a.

📚 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐢𝐚-𝐒𝐦𝐚𝐫𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐌𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐚𝐧: Meșteșugurile tradiționale pot fi mai simple sau mai complexe, însă, indiferent de specific, oamenii investesc adesea timp și efort pentru a produce obiecte care să fie plăcute ochiului, dincolo de ceea ce este necesar pentru funcționalitatea creației lor.
În ceea ce privește diferența dintre meșteșug și artizanat, membrii ambelor categorii produc obiecte cu mâinile lor, aceștia căutând să creeze produse cu valoare artistică și utilitară, deopotrivă. Cu toate acestea, artizanii tind să lucreze la proiecte aparte, concepute pentru un aspect estetic, deși adeseori produsele realizate de ei sunt de serie, care nu au specific zonal și care uniformizează motivele tradiționale, în timp ce meșterii populari stăpânesc crearea de articole funcționale specifice unui anumit spațiu geografic.
În acest sens, demersul de față, „Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud. Mărturii de cultură tradițională”, Volumul I, vine să prezinte rezultatele unui amplu proiect cultural, care a cuprins atât cercetare de teren, cât și studiul literaturii de specialitate și care a scos la lumină frumoase elemente de patrimoniu cultural imaterial din arealul etnografic vizat.
Cercetarea care a dus la constituirea acestui catalog-album cu meșterii populari este aplicată, fiind un studiu realizat preponderant „la firul ierbii”, care vine cu o soluție concretă de punere în valoare a cunoștințelor, competențelor, talentului, muncii și implicării sufletești ale meșterilor populari din județul nostru, cu toții mânați de un crez comun, acela de a realiza obiecte cât mai frumoase, dar și cât mai practice.
Uitându-te la ei, dar și la creațiile lor, observi că aceștia au o lumină aparte în ochi atunci când îți vorbesc despre munca lor, trăind efectiv prin ea, contopindu-se cu meșteșugul, valoarea creației lor fiind strâns legată, totodată, și de o adâncă formă de spiritualitate.
Așadar, efortul colectiv care a dus la realizarea acestui material cultural-educativ este un important demers de conștientizare de către comunitățile locale a valorilor acestor activități meșteșugărești, iar greutatea pe care o au cuvintele cercetătorilor din cadrul instituției
realizatoare – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – transformă această publicație într-o adevărată strategie de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial local.
Pe de altă parte, „Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud” este un proces de inventariere, cu ajutorul comunităților locale, a meșteșugurilor tradiționale reprezentative pentru arealul etnografic studiat, dovedindu-se cu prisosință faptul că cercetătorii au un aliat de încredere, în demersul lor de cercetare, în persoana membrilor acestor comunități.
Deși este cunoscut ca un domeniu deficitar, fără legi precise și fără o reglementare clară, prin intermediul acestei inițiative am reușit să luăm pulsul satelor noastre tradiționale și am putut descoperi și analiza meșteșugurile specifice, aflând totodată și istoria lor, întrețesută cu povestea meșterilor făuritori de obiecte de patrimoniu.

📑 CUPRINS
Alexandru Pugna – Meșterii populari, purtători de valori ale patrimoniului tradițional românesc
Emilia Ometiță – Despre sat, cu iubire... Notă asupra ediției
Patricia-Smaranda Mureșan – Catalogul Meșterilor Populari din județul Bistrița-Năsăud, un demers de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial local
TEZAURE UMANE VII
1. Bacea Nicolae, Tureac, cojocar
2. Bodescu Ana, Salva, creatoare de costume populare
3. Cosmi Floarea, Runcu Salvei, opincar
4. Sava Nicolae, Bistrița, creator de instrumente muzicale
MEȘTERI POPULARI
1. Arieșan Florentina, Bistrița, creatoare de costume populare, țesătoare
2. Bacea Ileana, Tureac, creatoare de costume populare, țesătoare
3. Bacea Zaharie, Tureac, cojocar, curelar, marochiner
4. Boca Paul Daniel, Căianu Mic, voștinar
5. Boca Ioan, Căianu Mic, voștinar
6. Bodescu Cornelia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, podoabe
7. Borodi Gheorghe, Dobric, curelar
8. Borodi Iosif Simion, Dobric, cojocar, curelar
9. Borsos Erzsébet, Jeica, creatoare de costume populare maghiare, cusături
10. Bucșa Maria, Budacu de Sus, împletituri din nuiele
11. Bugnar Ioan și Lenuța, Lunca (Friș), cojocari
12. Buhai Natu, Parva, pietrar
13. Burbulea Leon, Tureac, cojocar, curelar, opincar, pictor de răstigniri
14. Burbulea Maria, Tureac, creatoare de costume populare, țesătoare
15. Buta Floarea, Bistrița, produse realizate prin tehnica înnodării, creatoare de costume populare
16. Căluș Ioan Doruț, Zagra, fierar
17. Căilean Viorel, Rodna, dogar
18. Ceuca Genuca, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele
19. Cioancă Mărioara, Josenii Bârgăului, țesătoare
20. Cobuț Gheorghe, Tureac, cojocar, curelar, fierar, cărbunar
21. Cotuț Ioana, Leșu, țesătoare
22. Creț Domide, Poiana Ilvei, cojocar, curelar, opincar
23. Creț Saveta, Poiana Ilvei, creatoare de costume populare, țesătoare, broderie manuală
24. Croitor Radu Dănuț, Sângeorz-Băi, curelar, marochiner
25. Curtușan Maria, Borleasa, creatoare de costume populare, țesătoare
26. Dănilă Oltița, Șanț, creatoare de costume populare, țesătoare, cusături
27. Demian Grigore, Lunca (Friș), fierar
28. Deneș Maria, Spermezeu, creatoare de costume populare, țesătoare, broderie
29. Domide Ileana, Rodna, țesătoare, cusături populare
30. Drăgoi Floarea, Telciu, țesătoare, cusături populare
31. Dura Ioana, Mureșenii Bârgăului, țesătoare, cusături populare
32. Frăsincar Dumitru-Dan, Agrieș, sculptor în lemn
33. Galben Sabina, Prundu Bârgăului, creatoare de costume populare, țesătoare
34. Giurgiuca Gafta și Teodor, Dumbrăvița, cojocari
35. Giurgiuca Dănuț Ionel, Dumbrăvița, cojocar, curelar, gazdă de păuni
36. Gușă Ilie, Rodna, sculptor în lemn, artă bisericească, constructor de iconostase
37. Guzu Mărioara, Poiana Ilvei, creatoare de costume populare, cusături
38. Ivan Cornelia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele
39. Ivan Ioan, Budacu de Sus, meșter lemnar
40. Linul Virginia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele
41. Magdău Floarea, Telciu, țesătoare
42. Mateiu Ioana, Rusu Bârgăului, țesătoare, creatoare de costume populare
43. Moldovan George, Salva, fierar
44. Moldovan Petru, Șieu, fierar
45. Morar Maria, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele
46. Mureșan Ana Maria, Spermezeu, țesătoare, cusături populare
47. Mureșan Vasile și Livia, Căianu Mic, voștinari
48. Mușină Viorelia, Bistrița, creatoare de costume populare, cusături, artizanat
49. Oprea Livia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele
50. Oroian Luca, Bistrița, meșter lemnar
51. Pantea Albin și Floarea, Șieuț, cojocari, creatori de costume populare
52. Pârț Viorica, Salva, creatoare roate de păun
53. Peica Ilie, Lunca (Friș), fierar
54. Perhaiță Ludovica, Agrieș, țesătoare, cusături populare, croșetat
55. Pop Anicuța, Bistrița Bârgăului, creatoare de costume populare, broderie
56. Pop Buia Gavrilă, Maieru, cojocar, curelar
57. Pop Buia Florica, Maieru, creatoare de costume populare, cusături
58. Pop Ciprian, Bistrița, prelucrarea artistică a lemnului
59. Pop Maria Lucia, Sângeorz-Băi, creatoare podoabe populare
60. Poll Lucia Mihaela, Rodna, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, broderie
61. Rânziș Elena, Mureșenii Bârgăului, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare
62. Rânziș Florin, Prundu Bârgăului, valorificarea artistică a pieilor și a metalelor, artizanat
63. Roman Ileana, Șanț, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare
64. Rus Nastasia, Agrieș, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare
65. Sbîrcea Aurelia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele
66. Serețan Vasile și Ioana, Mureșenii Bârgăului, cojocari
67. Simionca Ioana, Sebiș, creatoare de costume populare, cipcă (dantelă)
68. Simionca Lenuța, Sebiș, creatoare de costume populare, cusături, broderie veșminte preoțești
69. Sîrb George, Ilva Mică, curelar, marochiner
70. Socaciu Livia, Șieuț, creatoare de costume populare, cusături
71. Spermezan Iuliu, Bistrița, sculptură tradițională în lut
72. Suciu Valeria, Rodna, creatoare de costume populare, cusături
73. Székely Márton, Tonciu, împletituri din papură
74. Szilágyi Ilona, Tonciu, împletituri din papură
75. Tinca Marius, Budacu de Sus, Fierar
76. Todoran Lucia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, podoabe
77. Todica Raveca, Telciu, țesătoare, cusături populare
78. Trif Dumitru, Șieuț, Fierar
79. Țintoșan Ioana, Ruștior, cusături populare
IN MEMORIAM
1. Alexandru Misiuga, Bistrița, creator de măști populare și păpuși
2. Viorica Covaci, Telciu, creatoare de podoabe populare, cununi pentru mirese
3. Dumitru Frișan, Mocod, cojocar
4. Ștefan Gănău, Mijlocenii Bârgăului, olar
5. Aurica Brândușă, Salva, țesătoare
6. Maria Trifu, Tiha Bârgăului, artă naivă
7. Andrei Bacea, Prundu Bârgăului, cojocar
8. Ilie Ceuca, Salva, cojocar, creator roate de păun, gazdă de păuni
9. Ștefan Gâța (Olarul), Mijlocenii Bârgăului, olar
10. Ioan Poleac, Sângeorz-Băi, meșter lemnar
11. Leon Jora, Salva, creator roate de păun
12. Maria Ceuca, Salva, împletitul în lat
13. Valer Gălan, Leșu, artă naivă
14. Ioachim Pop, Șanț, cojocar
15. Ioan Croitor, Maieru, curelar, marochiner
16. Părintele Timoftei Găurean, Agrieș, sculptor în lemn
ARTĂ NAIVĂ, CREATORI DE ARTĂ POPULARĂ, ARTIZANAT, ANTREPRENORIAT
1. Satul tradițional în pictura lui NECHITA BUMBU, Nepos
2. NICORATEX, Sărata
3. CASA COSTUMULUI POPULAR „VIRGINIA LINUL”, Salva
MUZEE ȘI COLECȚII ETNOGRAFICE SĂTEȘTI
1. „Muzeul Satului” din localitatea Ilva Mare
2. „Căsuța lu' Guzuța” din localitatea Poiana Ilvei
3. Colecția de Artă Populară „Silvia Floarea Tóth” din localitatea Mocod
4. Muzeul Sătesc („Casa Cioncului”) din localitatea Budurleni
5. Colecția Etnografică „Mirela Andrecuț” din localitatea Lunca (Friș)
268 269
6. Muzeul Sătesc din localitatea Jeica
7. Muzeul Sătesc din localitatea Josenii Bârgăului
8. Muzeul Sătesc de Artă Populară și Etnografie „George Nechiti” din localitatea Feldru
9. Colecția Etnografică „Constantin Câmpean” din localitatea Șieuț
10. Muzeul Sătesc din localitatea Dumitra (Centrul de Informare Turistică)
11. Casa Maghiară din localitatea Teaca
12. Colecția Etnografică „Măriuța Zbânca” din localitatea Șieu
13. Colecția Etnografică „Iacob Pop” din localitatea Lunca (Friș)
14. Casa Tradițională de pe Valea Țibleșului, din localitatea Spermezeu
HARTA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
INDICE DE NUME / (Realizare texte de prezentare)
HARTA CU SUBZONELE ETNOGRAFICE DIN JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD cf. N. Dunăre, 1977
COLECTIVUL DE REDACȚIE

📘 Link-ul cărții , în comentarii.

22/07/2025

ADRIAN PĂUNESCU (n. 20 iulie 1943 - d. 5 noiembrie 2010)!
Omagiu editorial (eBook): 📖 𝑨𝒅𝒓𝒊𝒂𝒏 𝑷𝒂̆𝒖𝒏𝒆𝒔𝒄𝒖 𝒔̧𝒊 „𝑴𝒊𝒔𝒕𝒆𝒓𝒖𝒍 𝑵𝒂̆𝒔𝒂̆𝒖𝒅𝒆𝒂𝒏” de 𝐀𝐧𝐚 𝐕𝐚𝐢𝐝𝐚. 📙 Ediţia digitală reproduce întocmai ediţia tipărită în anul 2019.

🖋 ...Şi e amiază mare, de la Ţebea, la Ip şi la Treznea,
E amiază de lumină totală pe Dealul Feleacului,
Bat clopotele şi ţintuiesc lumina,
Pe Catedrala Reîntregirii, de la Alba Iulia,
Grănicerii din satele Năsăudului poartă
Lumânări în mâini, pentru Învierea Neamului,
Corăbiile rătăcite pe mări şi oceane,
Ale unei ţări care se numea România,
Ţipă, în somn, de dor de lumină...
(𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐚̆𝐮𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, 𝑳𝒖𝒎𝒊𝒏𝒂 𝑨𝒓𝒅𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊)

📚 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐚̆𝐮𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮: Năsăudul are o taină a lui şi un magnetism al lui, pe care nu le pot încă defini până la capăt, dar le simt cm mă cheamă mereu, să mă umplu de ele. L-am descoperit relativ târziu, aici, către nordul fabulos al României eterne, şi poate de vină au fost cele două magice vecinătăţi ale sale, Maramureşul şi Bucovina, ale căror spiritualităţi tutelare le-am auzit încă de tânăr şi m-am şi dus acolo să le dezleg şi să mă dezleg.
Năsăudul are, de fapt, din toate câte ceva. În Năsăud poţi afla şi inflexiunile doinei de la Cluj şi tropotul orgolios al zongorei din Maramureş, ca şi accentul moldovenesc venit de peste munţi şi rămas în graiul năsăudean, ca o dulce permanenţă, precum aci, prin păduri şi izvoare, din energii abia întrezărite şi încă neauzite, Bucovina şi Năsăudul dau împreună măsura vocaţiei de grăniceri a Românilor.
Ceea ce m-a tulburat, peste măsură, chiar în primele perioade ale şederii mele la Năsăud, a fost senzaţia rară de statornicie pe care mi-au dat-o şi oamenii şi locurile.

📚 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟:
„Familiei dragi, Ana și Vișu Vaida, prin care am descoperit și am reușit să-mi asum Năsăudul, parte din Ardealul de Mijloc,
omagiu, mereu, Adrian Păunescu”

📚 𝐀𝐧𝐚 𝐕𝐚𝐢𝐝𝐚: Mă simt îndatorată, dar fericită să pot mulţumi bunului Dumnezeu că mi-a dat şansa de a-l cunoaşte pe Adrian Păunescu, de a fi fost mult timp în preajma omului şi poetului preţuit, că mi-a dat viaţă, sănătate şi luciditate până la vârsta aceasta pentru a vă putea descrie relaţia Poetului cu „misterul năsăudean”.
Îi mulţumesc lui Adrian Păunescu, aflat „printre stele”, pentru faptul că şi-a oprit gândul, talentul şi toată disponibilitatea asupra ţinutului nostru, asupra familiei noastre.

📘 Link-ul cărții , în comentarii.