https://www.facebook.com/105701475516018/

Dr. Codruța Rusu, Constanta (2026)

15/07/2026

Vacanta la mare si tulburarile digestive
Gastro-enterocolitele

Care sunt aceste probleme digestive? Ce le cauzeaza? Cum sa le evitam? Cum sa le tratam daca ele apar in cursul unei vacante?

Asteptam cu mare nerabdare vacantele si le planuim din timp visand sa fie de neuitat. Si parca dintre toate, vacanta la mare este cea mai asteptata si cea mai frumoasa.

Pe langa aer curat, soare si atmosfera de vacanta, ne bucura sufletul si corpul, apa marii cu efectele benefice asupra corpului obosit si stresat, racorindu-ne d**a o zi calduroasa si expunerea la soare.

Bucuria unei vacante perfecte la mare, este uneori intrerupta de o tulburare digestiva, aparuta brusc.

Se intampla in timpul unei vacante si, in mod deosebit la mare, sa apara manifestari digestive de tipul gastro-enteritelor.

Simptomele prezente pot fi de la varsaturi alimentare si lichidiene/bilioase pana la scaune diareice/apoase, la care se adauga stare generala de rau, dureri de cap, ameteli, dureri colicative in etajul abdominal superior (stomac, colecist) sau etajul abdominal mijlociu si inferior (colici intestinale).

De ce apar ele?

Vacanta mult asteptata urmeaza adesea d**a o perioada de munca cu program prelungit, stress, oboseala.

De cele mai multe ori drumul pana la mare este lung si obositor si poate, inainte de plecare nu ai reusit sa te odihnesti suficient petru a pregati corpul pentru efortul solicitant.

Odata ajuns la destinatie, te grabesti sa te bucuri din plin de tot ce are de oferit locatia vacantei mult asteptate: soare, nisip, mare, plimbari, petreceri, bere, cocktail-uri, mancare.

Combinatia dintre oboseala cumulata inainte, in timpul drumului , in agitatia vacantei si abuzurile alimentare si alcoolice, pot determina neplaceri digestive.

Uneori, in cadrul unei familii sau a unui grup, doar una sau cateva persoane pot prezenta aceste neplaceri.

Depinde de starea si sensibilitatea fiecarei persoane si rareori poate fi incriminata calitatea alimentelor consumate, atunci cand poate fi vorba de toxiinfectie alimentara.

Sindromul dispeptic, denumit generic indigestie, este o tulburare digestiva cauzata in special de abuzurile alimentare si alcoolice, alimente greu digerabile, care “pica greu” pentru stomac, uneori alimente alterate.

Se manifesta prin greata, varsaturi alimentare si lichidiene\bilioase, dureri epigastrice (stomac) si in hipocondrul drept (colecist), meteorism, discomfort in etajul abdominal superior.

Enterocolita reprezinta inflamatia mucoasei intestinului subtire si colonului si are ca manifestari scaunele de consistenta scazuta, de la scaune diareice pana la scaune apoase si colici dureroase abdominale.

Poate fi neinfectioasa, gastro-enterocolita, in care scaunele diareice apar la cateva ore de la debutul simptomelor digestive superioare, sunt mai putine ca numar, limitate ca timp, consistenta scazuta dar nu apoasa.

Este determinata de abuzul alimentar, de alimente alterate si de combinatii alimentare favorizante (pepene, bere, inghetata etc) cat si iritativ, de catre sucurile digestive in exces declansate la nivelul stomacului si colecistului.

Enterocolita infectioasa reprezinta inflamatia mucoaselor intestinale determinate de alimentele contaminate cu microorganisme sau toxinele acestora si poarta denumirea de toxiinfectie alimentara.

Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de alimente si apa contaminate de unele bacterii, virusuri, paraziti, substante chimice.

Simptomele sunt in general mai severe si mai de durata (zile) – greata, varsaturi, crampe intestinale, diaree, febra uneori si pot necesita tratament medicamentos, uneori antibioterapie si administrare de lichide si electroliti intravenos.

Cum sa evitam aparitia tulburarilor digestive in timpul vacantelor?

Principala recomandare este moderatia.
In vacanta trebuie sa ne bucuram de odihna, de plimbare, de liniste, de soare, de mare, de mancare, de alcool, toate cu moderatie.

Abuzurile de orice fel: lipsa odihnei, a somnului, mesele copioase, consumul excesiv de alcool, expunerea indelungata la soare, scaldatul indelungat in apa marii, toate epuizeaza corpul si suprasolicita sistemul digestiv care nu e pragatit sa faca fata.

Respectand aceasta indicatie, ne putem bucura de o vacanta reusita, pe toata durata ei!

Ce trebuie sa facem in cazul aparitiei tulburarilor digestive?

Conduita este in functie de numarul si intensitatea simptomelor si cauza acestora.

Cel mai important este regimul igieno-dietetic, repausul alimentar si repausul la pat pana la disparitia simptomelor.

Greata- repaus alimentar, reluarea alimentatiei cu alimente usoare (supe, supe-crème, piureuri). Medicatie: Metoclopramid, Motilium.

Dureri epigastrice (stomac), hipocondrul drept (colecist), abdominale difuze (intestinale) – regim alimentar cu alimente usoare (supe pui, piureuri, fara cruditati, alimente acide, prajeli, carne, sucuri).

Medicatie: antisecretor gastric (pantoprazol, esomeprazol), antispastic (No-spa, Spasmomen), antialgic (paracetamol, algocalmin).

Meteorism, senzatie de stomac greu, discomfort gastric si abdominal: regim alimentar usor. Medicatie: enzime pancreatice – Triferment forte, Mezym Forte.

Varsaturile pot fi 1-2, alimentare, cu golirea stomacului si oprirea lor sau pot fi la inceput alimentare si apoi repetate varsaturi lichidiene si bilioase.

In primul caz conduita e reprezentata de repausul alimentar pana la disparitia simptomului si reluarea alimentatiei treptat, incepand cu apa, ceai usor indulcit, supe clare, supe crème, piure.

Medicatie: antisecretor gastric (pantoprazol, esomeprazol), metoclopramid.

Daca varsaturile persista este necesara administrarea medicatiei parenterale (intramuscular, intravenos), orice medicatie orala urmand a fi eliminata prin varsaturi.

Diareea – regim alimentar ( apa plata, ceai menta, musetel, paine, covrigi, orez fiert, morcov fiert, piept pui, supa pui cu galuste, fara fructe, legume, ciorba , zarzavat, etc).

Medicatie : Smecta, un plic d**a fiecare scaun diareic pana cand consistenta este apropiata de normal, calciu carbonic pulbere, o lingurita la 12 ore, trimebutine (Ibutin), saruri de rehidratare, probiotic.

In cazurile severe poate necesita hidratare si reechilibrare electrolitica parenterala (intravenoasa) sau chiar internare.

Sa va bucurati de mare, soare, relaxare din plin !

Sa va fie de folos!

07/07/2026

Vara si provocarile temperaturilor ridicate asupra corpului si starii de sanatate

Vara este anotimpul cel mai asteptat si mai iubit!

Vara inseamna vreme frumoasa, soare, mare, natura, vacanta, concedii, relaxare!

Vara si-a intrat in drepturi si ne-am confruntat inca din iunie cu temperaturi extrem de ridicate.

Si cm pe un cer senin pot sa se adune si nori, pe timp de vara pot sa apara mici neplaceri in corpul nostru, mici probleme de sanatate.

1. Ma simt foarte obosit/a! Sunt bolnav/a ?

Cel mai neplacut motiv prezentat de catre pacienti vara, la consultul de medicina interna este oboseala excesiva.

Persoane de toate varstele, pot acuza slabiciune, oboseala, ameteala, stari lipotimice, nevoie de mai multa odihna, de somn, chiar si d**a-amiaza, dureri de cap.

Caldura excesiva este greu suportata de corp care face eforturi ca sa se adapteze, activandu-si mecanismele prin care sa faca fata temperturilor ridicate.

El isi reduce consumul de energie pentru ca prin producerea de energie se elibereaza si caldura, ceea ce ar duce la o supraincalzire a corpului.

Asta face ca omul sa o perceapa ca pe o lipsa de energie, ca pe o oboseala si ca pe o nevoie mai mare de odihna.

Nu sunteti bolnav/a!

Recomandarea este sa va ascultati corpul, sa nu va expuneti la soare in orele d**a-amiezii, sa cautati umbra, racoarea, sa va hidratati bine, sa mancati cat mai usor, sa va odihniti atat cat aveti nevoie!

2. Nu am pofta de mancare! Am avut un episod de varsaturi! Am avut diaree! Am probleme digestive?

Vara corpul nostru isi reduce consumul de energie deci are nevoie de mai putina hrana, ca urmare, scade pofta de mancare.

Suntem mai selectivi cu ceea ce mancam, preferam mancare mai usoara, racoroasa, fructe, legume, supe care sunt mai usor de digerat .

Sunt mai greu de digerat, pentru tubul digestiv, alimente de tipul carne (porc, miel, oaie, mici), usturoi, vinete cu ceapa, maioneza, iar prin consumul lor uneori putem face indigestie (exces alimentar) care se manifesta cel mai adesea cu varsaturi, iar atunci cand alimentele au fost chiar si usor alterate de la temperatura ridicata sau/si suprainfectate cu bacterii, putem prezenta si diaree.

Recomandarea este de a consuma alimente proaspete, usor de digerat, de a le consuma in cantitate mai mica ca de obicei si de a ne hidrata corespunzator.

3. Am picioarele umflate, simt tensiune, durere in picioare ! Am probleme cu rinichii?

Se intampla frecvent vara sa primesc aceasta intrebare de la persoane care nu constata acest simptom si in anotimpurile reci sau este doar putin vizibil.

Edemele gambiere apar cel mai adesea in boala varicoasa sau insuficienta circulatorie periferica si sunt accentuate de statul indelungat in picioare.

Alte afectiuni in care ele sunt prezente sunt insuficienta cardiaca, hepatica, renala, dar pacientii au un istoric cunoscut si indelungat al acestor afectiuni pana sa apara edemele.

In afectiunile renale apar la inceput edemele la nivelul fetei, in jurul ochilor si tarziu in cadrul bolii se generalizeaza.

La persoanele fara afectiuni, edemele gambiere apar vara prin dilatarea vaselor de la nivelul gambelor ca si mecanism de adaptare al corpului care cauta sa mareasca suprafata de evaporare prin care se elibereaza caldura vehiculata prin sange cu scopul de a mentine o temperatura optima a corpului.

Edemele gambiere sunt favorizate si de gravitatie, statul prelungit in picioare si consumul de sare (sodiu).

Recomandarea pe timp de vara este sa ne hidratam corespunzator, sa consumam mai putina sare, sa evitam statul excesiv in picioare.

4. Am urina foarte colorata si in cantitate mai mica decat de obicei!
Nu mai functioneaza rinichii?

Eliminam atatea lichide cate consumam! Lichidele provin din apa, sucuri, bauturi alcoolice si nealcolice, supe, ciorbe, lactate, legume, fructe.

Eliminarea lichidelor se face prin urina (in principal), tranzit intestinal (in functie de consistenta este o cantitate mai mare sau mai mica de lichide) dar si prin transpiratie (pe toata suprafata corpului) si respiratie.

Vara, transpiram foarte mult! Cantitatea de lichide eliminate prin transpiratie este foarte mare, cat si prin respiratie, iar noi nu suntem constienti de aceasta!

De aceea, vara urina este mai concentrata. Rinichii nu au nici o problema!

Recomandarea este de a bea cat mai multe lichide! O urina deschisa la culoare este indicatorul cel mai bun ca noi consumam lichide suficiente.

5. Ma doare capul! Sa fac un RMN?

Cele mai frecvente motive pentru care apare durerea de cap vara sunt expunerea directa la soare si deshidratarea.

Pentru o buna functionare, creierul are nevoie in special de zahar (glucoza) si apa. Recomandarea pe timp de vara pentru evitarea cefaleei, este o buna hidratare si evitarea expunerii la soarele amiezii.

Sa va fie de folos, in verile foarte calduroase si nu numai!

05/07/2026

Afecțiunile cardiovasculare care intră în atenția (sunt evaluate sau prevenite prin) scorurile de risc cardiovascular, precum SCORE2 și SCORE2-OP.

Conform ghidurilor europene de prevenție cardiovasculară, scorurile de risc sunt utilizate pentru estimarea riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD), adică a evenimentelor cardiovasculare majore determinate de ateroscleroză.

Acestea includ:

Infarct miocardic (infarctul miocardic)
Boală coronariană (boala coronariană ischemică)
Accident vascular cerebral ischemic
Atac ischemic tranzitoriu (AIT)
Boală arterială periferică
decesul de cauză cardiovasculară asociat aterosclerozei

Ce afecțiuni cardiovasculare NU sunt evaluate direct prin SCORE2?

Scorurile de prevenție cardiovasculară nu estimează riscul pentru toate bolile cardiovasculare. Ele nu sunt concepute pentru:

Insuficiență cardiacă
Fibrilație atrială și alte aritmii
Cardiomiopatie hipertrofică
Cardiomiopatie dilatativă
Valvulopatii cardiace
Cardiopatii congenitale
Miocardită
Pericardită
Anevrism de aortă
Disecție aortică
Hipertensiune arterială pulmonară

Cine este considerat automat la risc crescut și nu necesită calcul SCORE2?

Ghidurile europene precizează că anumite categorii de pacienți sunt considerate deja cu risc cardiovascular crescut sau foarte crescut, fără a mai aplica scorul SCORE2:

- persoane cu boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată
- persoane cu Diabet zaharat și afectare de organ sau factori multipli de risc
- persoane cu Boală renală cronică
- persoane cu Hipercolesterolemie familială
- persoane cu valori extrem de crescute ale factorilor de risc cardiovascular

Scorurile de prevenție cardiovasculară sunt construite în principal pentru a estima riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică (infarct, AVC ischemic și boală arterială periferică), nu riscul tuturor afecțiunilor cardiace și vasculare existente.

05/07/2026

Cum se estimează riscul cardiovascular?
Diagramele SCORE2

În prezent, în Europa, inclusiv în România, evaluarea riscului cardiovascular în prevenția primară se realizează utilizând sistemele SCORE2 și SCORE2-OP, recomandate de ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC). Aceste instrumente estimează probabilitatea de a dezvolta un eveniment cardiovascular major în următorii 10 ani.

Ce este SCORE2?

SCORE2 (Systematic Coronary Risk Estimation 2) este un algoritm destinat persoanelor aparent sănătoase cu vârste între 40 și 69 de ani, fără boală cardiovasculară cunoscută, diabet zaharat, boală renală cronică sau hipercolesterolemie familială.

Pentru persoanele cu vârsta de 70 de ani și peste, se utilizează algoritmul SCORE2-OP (Older Persons).

Diagramele SCORE2 utilizează următorii parametri:
- vârsta
- sexul
- statutul de fumător
- tensiunea arterială sistolică
- colesterolul non-HDL
- regiunea europeană de risc cardiovascular din care face parte țara de origine

România este încadrată de ghidurile europene în categoria țărilor cu risc cardiovascular foarte înalt, motiv pentru care se utilizează diagramele SCORE2 corespunzătoare acestei categorii.

Cum se interpretează rezultatul SCORE2?

Pentru persoanele cu vârsta sub 50 de ani:
- risc scăzut–moderat: < 2,5%
- risc înalt: 2,5–7,4%
- risc foarte înalt: ≥ 7,5%

Pentru persoanele între 50 și 69 de ani:
- risc scăzut–moderat: < 5%
- risc înalt: 5–9,9%
- risc foarte înalt: ≥ 10%

Pentru persoanele de 70 de ani și peste:
- risc scăzut–moderat: < 7,5%;
- risc înalt: 7,5–14,9%;
- risc foarte înalt: ≥ 15%.

Scorul SCORE2 exprimă probabilitatea de a dezvolta în următorii 10 ani:
- un infarct miocardic
- un accident vascular cerebral
- sau un alt eveniment cardiovascular aterosclerotic major, fatal sau nefatal

Diagramele SCORE2 nu se aplică persoanelor care prezintă deja un risc cardiovascular crescut prin definiție, cm sunt:
- pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată
- persoanele cu diabet zaharat;
pacienții cu boală renală cronică
- persoanele cu hipercolesterolemie familială
- alte boli genetice rare asociate cu risc cardiovascular crescut.

Acestia se incadreaza in categoria de risc foarte inalt.

Categorii de risc

Risc foarte înalt - indivizi cu cel puțin una din următoarele:
- BCV documentată clinic sau imagistic inechivoc
- BCV documentată clinic include IMA anterior, SCA, revascularizare coronariană și alte procedure de revascularizare arterial, AVC și AIT, anevrism aortic și BAP
- BCV documentată imagistic include plăci semnificative la coronarografie sau ultrasonografia arterelor carotide.
! NU include modificări ale unor parametri ca îngroșarea peretelui (intimă-medie) ale arterelor carotide.
- DZ cu afectare de organ țintă cm ar fi proteinuria sau cu un factor de risc major, cm ar fi fumatul, hipercolesterolemia marcată sau hipertensiunea importantă.
- BRC severă (RFGe8 mmol/L (>310mg/dL) (de ex. în hipercolesterolemia familială) sau TA ≥180/110 mmHg
- Cei mai mulți indivizi cu DZ (cu excepția celor tineri, cu DZ tip 1 și fără factori de risc major, care pot avea un risc scăzut sau moderat)
- BRC moderată (RFGe =30-59 mL/min/1,73 m2)

SCORE ≥5% și

04/07/2026

Factorii de risc cardiovascular

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și mortalitate la nivel mondial.

Riscul cardiovascular este influențat de o serie de factori care pot favoriza apariția aterosclerozei, infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral și a altor afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge.

Un factor de risc cardiovascular este orice caracteristică, condiție medicală sau comportament asociat cu o probabilitate crescută de a dezvolta o boală cardiovasculară.

Factorii de risc se împart în două categorii principale: factori nemodificabili și factori modificabili.

Factori de risc cardiovascular nemodificabili - sunt factori asupra cărora nu putem interveni direct:

- vârsta – riscul cardiovascular crește odată cu înaintarea în vârstă

- sexul – bărbații prezintă, în general, un risc cardiovascular mai mare la vârste mai tinere

- antecedentele familiale – prezența bolilor cardiovasculare premature la rudele de gradul I crește riscul individual

- predispoziția genetică – anumite afecțiuni ereditare, precum hipercolesterolemia familială, determină un risc cardiovascular semnificativ crescut

Factori de risc cardiovascular modificabili - aceștia pot fi preveniți, controlați sau tratați:

1. Dislipidemiile

Valorile crescute ale LDL-colesterolului, trigliceridele crescute și valorile scăzute ale HDL-colesterolului sunt asociate cu dezvoltarea aterosclerozei.

2. Hipertensiunea arterială

Creșterea tensiunii arteriale determină suprasolicitarea inimii și afectarea progresivă a vaselor de sânge.

3. Diabetul zaharat și rezistența la insulină

Persoanele cu diabet prezintă un risc crescut de boală cardiovasculară, chiar și în absența altor factori de risc.

4. Fumatul

Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral și afectează funcționarea normală a vaselor de sânge.

5. Excesul ponderal și obezitatea

Excesul de țesut adipos, în special cel abdominal, este asociat cu hipertensiune, diabet și dislipidemii.

6. Sedentarismul

Lipsa activității fizice contribuie la apariția și agravarea majorității factorilor de risc cardiovascular.

7. Alimentația dezechilibrată

Consumul excesiv de alimente ultraprocesate, grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sare poate favoriza dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

8. Consumul excesiv de alcool

Aportul crescut și regulat de alcool poate contribui la hipertensiune arterială, aritmii și afectare cardiacă.

9. Stresul cronic și factorii psihosociali

Stresul prelungit, anxietatea, depresia și izolarea socială pot influența negativ sănătatea cardiovasculară.

10. Boala renală cronică și alte afecțiuni asociate

Anumite boli cronice cresc independent riscul cardiovascular și necesită monitorizare atentă.

Factorii de risc nu acționează izolat. Cu cât o persoană prezintă mai mulți factori de risc, cu atât probabilitatea apariției unei boli cardiovasculare este mai mare.

De aceea, evaluarea riscului cardiovascular global reprezintă un element esențial în prevenția cardiovasculară.

Ce putem face pentru a reduce riscul cardiovascular?
- controlul tensiunii arteriale
- renunțarea la fumat
- adoptarea unei alimentații echilibrate
- activitate fizică regulată
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- monitorizarea profilului lipidic și a glicemiei
- o buna gestionare a stresului
- respectarea tratamentului recomandat de medic
- efectuarea controalelor medicale periodice

Prevenția cardiovasculară începe prin identificarea și gestionarea factorilor de risc.

În multe situații, modificările stilului de viață și tratamentul adecvat pot reduce semnificativ riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.

04/07/2026

Hipercolesterolemia familială – o afecțiune genetică frecvent subdiagnosticată

Hipercolesterolemia familială (HF) este o boală genetică caracterizată prin valori foarte crescute ale LDL-Colesterolului încă de la naștere.

Aceasta este cauzată de mutații genetice care afectează eliminarea LDL-colesterolului din sânge și determină un risc semnificativ crescut de ateroscleroză și boli cardiovasculare premature.

Hipercolesterolemia familială nu este rezultatul alimentației, al sedentarismului sau al stilului de viață, deși acești factori pot influența suplimentar profilul lipidic.

Afecțiunea se transmite ereditar, cel mai frecvent în mod autozomal dominant, ceea ce înseamnă că fiecare copil al unei persoane afectate are un risc de aproximativ 50% de a moșteni boala.

Când trebuie suspectată hipercolesterolemia familială?
- LDL-colesterol ≥ 190 mg/dL la adulți, în absența unei cauze secundare
- antecedente familiale de colesterol foarte crescut
- infarct miocardic, accident vascular cerebral sau alte boli cardiovasculare apărute la vârste tinere în familie
- prezența xantoamelor – depozite gălbui de colesterol pe tendoane sau în jurul ochilor

Persoanele cu hipercolesterolemie familială au o expunere îndelungată la valori crescute ale LDL-colesterolului, ceea ce poate accelera procesul de ateroscleroză și poate crește riscul de evenimente cardiovasculare premature.

Identificarea și tratamentul precoce reduc semnificativ acest risc.

Diagnosticul se bazează pe:
- istoricul personal și familial
- valorile profilului lipidic
- criterii clinice validate (de exemplu, criteriile Dutch Lipid Clinic Network)
- testarea genetică, atunci când este disponibilă și indicată.

Tratamentul include:
- modificări ale stilului de viață
- terapie hipolipemiantă, în principal cu statine, asociate sau nu cu alte medicamente
- monitorizare medicală periodică
- evaluarea membrilor familiei (screening în cascadă)

Hipercolesterolemia familială este una dintre cele mai frecvente boli genetice ereditare, însă rămâne adesea nediagnosticată.

Recunoașterea timpurie și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile cardiovasculare severe și pot îmbunătăți semnificativ prognosticul pe termen lung.

04/07/2026

Valorile de referință ale profilului lipidic pentru populația generală, utilizate în practica medicală din România și în concordanță cu recomandările Societății Române de Cardiologie (aliniate ghidurilor europene ESC/EAS), sunt următoarele:

Colesterol total: < 200 mg/dL (sub 5,2 mmol/L)
LDL - C: < 100 mg/dL (sub 2,6 mmol/L)
HDL - C: > 40 mg/dL la bărbați, > 50 mg/dL la femei
Trigliceride: < 150 mg/dL (sub 1,7 mmol/L)

Interpretarea colesterolului total:

Normal: sub 200 mg/dL
La limită: 200–239 mg/dL
Crescut: ≥ 240 mg/dL

Pentru LDL:

Optim: < 100 mg/dL
Acceptabil: 100–129 mg/dL
La limită: 130–159 mg/dL
Crescut: 160–189 mg/dL
Foarte crescut: ≥ 190 mg/dL

Pentru HDL cu efect protector > 60 mg/dL

Aceste valori sunt valori de referință pentru populația generală.

La persoanele cu risc cardiovascular crescut, țintele recomandate pentru LDL-colesterol pot fi semnificativ mai mici.

01/07/2026

Clarificare importanta privind materialele recente legate de reacțiile adverse ale statinelor:

Ultimele materiale postate pe pagină, având ca subiect reacțiile secundare ale statinelor, au fost primite cu mare interes, dar au provocat puternice controverse.

Acestea au venit în special din partea medicilor, care contestă afirmațiile prezentate din cauza lipsei dovezilor științifice care să le susțină.

Ca urmare a discuțiilor purtate în cadrul Colegiului Medicilor Constanța – ce au avut rolul de a lămuri responsabilitatea medicului în transmiterea de informații medicale în spațiul public, în media și în mediul online, informații care trebuie să aibă la bază ghidurile medicale oficiale, studii și meta-analize solide –, vin cu următoarele precizări:

Materialele respective sunt fragmente traduse dintr-un articol postat pe un site ale cărui concluzii sunt considerate controversate și nu reprezintă consensul medical actual.

Studiile la care se face referire în articol necesită o verificare riguroasă pentru a demonstra dacă susțin concluziile autorului.

De asemenea, este necesară verificarea existenței unor meta-analize și ghiduri clinice care să sprijine acele afirmații.

În consecință, am eliminat de pe pagină acele materiale care nu sunt susținute de dovezi științifice, de meta-analize și de ghidurile clinice oficiale.

24/06/2026

Surse naturale de CoQ10.

Alimente bogate in CoQ10

- Carne si organe de vita, porc, pui: inima, ficat, rinichi, creier. Organele de vita reprezinta cea mai bogata sursa de CoQ10
- Peste gras : sardine, ton, somon , hering, macrou, pastrav. Cu cat pestele este mai gras cu atat este mai mare cantitatea de CoQ10 pe care o contine.
- Uleiuri: soia, rapita, canola, masline
- Tofu
- Nucifere si seminte: alune, nuci, susan, fistic, arahide
- Leguminoase: mazare, fasole, soia, linte
- Legume: spanac, broccoli, conopida, patrunjel
- Fructe: capsuni, portocale, avocado,
- Oua si lactate
- Cereale integrale

Se recomanda consumarea fructelor si legumelor in stare cruda. Se recomanda metode de gatire mai blande, cm ar fi gatitul la aburi sau la temperature scazute. Prepararea alimentelor poate reduce continutul in CoQ10

24/06/2026

Coenzima Q10 , denumita si ubiquinona, este o coenzima prezenta in toate celulele corpului uman.

Este o substanta liposolubila (solubila in grasimi sau uleiuri), care seamana cu o vitamina, prezenta in celule, in special in mitocondrii.

CoQ10 este o componenta a unui lant de transport de electroni si participa la respiratia celulara aeroba, care genereaza energie sub forma de ATP.

95% din energia corpului este generata in acest fel.

De acea organele cu cele mai mari cerinte de energie : inima, ficatul, rinichii, au cea mai mare concentratie de coenzima Q10.

Exista doi factori majori care conduc la deficitul de CoQ10: biosinteza redusa si utilizarea crescuta de catre organism. Unele boli cronice (cancer, boli de inima, etc) reduc biosinteza si cresc cererea de CoQ10 in organism.

In cazul unui deficit de CoQ10, inima sufera, cu cat deficienta de CoQ10 este mai mare, cu atat afectiunea cardiaca este mai grava.
In Japonia, CoQ10 a fost introdusa inca din 1974 in tratamentul insuficientei cardiace.

De asemenea, CoQ10 este un important antioxidant, actionand direct asupra radicalilor liberi responsabili de distrugeri celulare pe care ii neutralizeaza.

CoQ10 este produsa in mod natural de organism, fiind necesara in dezvoltarea si buna functionare a tuturor celulelor vii.

Organismul uman produce o cantitate suficienta de CoQ10 dar d**a varsta de 30 ani, productia acesteia scade progresiv. In cazul persoanelor care sufera de carenta de vitamin, productia de CoQ10 poate sa scada.

Beneficiile coenzimei Q10 pentru organism:

Coenzima Q10 contribuie la cresterea nivelului de energie si sprijina sistemul imunitar. Poate fi un puternic imunomodulator natural prin cresterea rezistentei organismului la atacul virusurilor si activarea anticorpilor impotriva microbilor.

Beneficiile pentru sistemul cardiovascular: previne si amelioreaza afectiuni precum insuficienta cardiaca, angina pectorala, cardiopatia si ateroscleroza.

Efectele antioxidante: CoQ10 are capacitatea de a reduce stresul oxidativ, protejeaza celulele si AND-ul, previne modificarile produse in organism de actiunea radicalilor liberi.

Efecte energizante: CoQ10 joaca un rol primoldial in sinteza ATP, compus de care au nevoie toate celulele din organism pentru a-si indeplini functiile, utilizat mai ales de sistemul muscular, in special de muschiul cardiac.

CoQ10 este un supliment alimentar.

Efecte secundare: pot apare dureri abdominale, pierderea apetitului, greata, diaree, migrene, insomnia, iritatii cutanate, fotosensibilitate, iritabilitate.

Poate reduce efectul anticoagulantelor, care poate creste riscul de formare a cheagulior. Efectul CoQ10 poate fi diminuat de medicatia hipocolesterolemianta si hipoglicemianta.

Se gaseste in concentratii diferite: 10 mg, 30 mg, 60 mg, 100 mg, 120 mg, 200 mg, 600 mg.

Nu exista o doza ideala, poate varia de la 50 la 1200 mg pe zi in mai multe doze.

Se administreaza 1 cp de 1-2 ori pe zi, dimineata si pranz.

Doza standard zilnica este de 100-200 mg /zi pe o durata de pana la 6 luni..

Pentru o mai buna absorbtie a CoQ10 se recomanda sa fie consumata impreuna cu alimente bogate in grasimi precum cele din avocado, ulei cocos, ulei de masline, fiind solubila in grasimi.

Dr. Codruța Rusu

15/07/2026

07/07/2026

05/07/2026

05/07/2026

04/07/2026

04/07/2026

04/07/2026

01/07/2026

24/06/2026

24/06/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request