Europa Press RO

Europa Press RO Stiri, informatii, reportaje, anchete, interviuri
(1)

Probleme cu rectificarea bugetară. O discuție între ministrul Finanțelor și Bolojan aruncă totul în aer Se amână până lu...
26/09/2025

Probleme cu rectificarea bugetară. O discuție între ministrul Finanțelor și Bolojan aruncă totul în aer

Se amână până luni punerea în transparență publică proiectul privind rectificarea bugetară. Inexplicabil s-a amânat totul. În zina în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trebuia să pună în transparență documentul în urma deciziilor din Coaliție, o vizită discretă a lui Ilie Bolojan a aruncat totul in aer.

„Am discutat împreunǎ cu Premierul calendarul actualizat al rectificării bugetare, în urma solicitǎrilor şi nevoilor multiple de finanțare adresate Ministerului de Finanțe.

Toate necesitǎ analizǎ şi decizii responsabile, în contextul actualelor presiuni bugetare şi pe deficit.

Luni vom publica proiectul în consultare publică, urmând ca dialogul să continue zilele urmǎtoare, iar până la finalul sǎptǎmânii viitoare proiectul de rectificare să fie adoptat”, susține Nazare.

„Totodată, am discutat despre direcțiile majore pentru ANAF și Vamă. Cele două instituții au mandat ferm de a contribui la creșterea gradului de colectare, la combaterea evaziunii fiscale și la consolidarea încrederii publice în funcționarea lor.

Reformarea acestor instituții nu este un proces simplu și nici rapid. Totuși, rezultatele și progresele ANAF din ultimele două luni arată că, prin voință și printr-o nouă abordare, se poate.

ANAF are ca obiectiv accelerarea finalizării marilor investigații aflate în derulare și comunicarea transparentă a concluziilor, odată ce acestea vor fi disponibile.

Vama, la rândul său, are misiunea de a-și consolida rolul de instituție esențială în stat și de partener al contribuabililor corecți, printr-o activitate fermă și consecventă.

O prioritate comună rămâne digitalizarea. Accelerarea acestui proces va aduce mai multă transparență și trasabilitate a informațiilor și activităților, atât în cadrul ANAF, cât și la Vamǎ”, a mai spus ministrul.

Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit joi dimineaţă la Palatul Victoria pentru a discuta despre rectificarea bugetară. Conform surselor noastre, discuțiile au durat în jur de o oră, iar în interior au fost contre între PSD și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Conform surselor noastre, la rectificarea bugetară se vor acorda în plus 22,8 miliarde lei, iar ca țintă de deficit va fi 8,4%.

Din prezentarea susținută de ministrul Finanțelor rezultă că sunt acoperite în totalitate salariile, pensiile, alocațiile sau plățile cu caracter social, până la finalul acestui an. De asemenea, există ban pentru a achita facturile restante la investiții.

Alocările pe domenii arată în felul următor:
- La Sănătate se vor acorda în plus 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, în mare parte pentru a plăti medicamentele compensate, datorii către farmacii sau concedii medicale. Ministerul Sănătății a cerut un plus de 500 de milioane de lei și 280 de milioane pentru programele de sănătate;
- Către Ministerul Transporturilor pleacă în plus 2,1 miliarde de lei, bani necesari pentru acoperirea investițiilor și achitarea facturilor până la finalul anului;
- Către ministerul Muncii pleacă un plus de 2,5 miliarde de lei, dintre care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici;
- Către Ministerul Dezvoltării pleacă peste 2,5 miliarde lei;
- Către Ministerul Energiei pleacă un plus de 1,2 miliarde lei, plăți pentru furnizori;
- Ministerul de Externe a cerut un plus de 100 de milioane de lei, dar deocamdată nu au primit nimic;
- Ministerul Educației va primi aproximativ 900 de milioane de lei;
- Ministerul Mediului au cerut 4 miliarde de lei în plus, dar vor primi doar 600 de milioane de lei;
- Către Ministerul Finanțelor pleacă un plus de 18,3 miliarde lei, dintre care 12,1 miliarde lei sunt doar dobânzile. De asemenea, 1,6 miliarde lei sunt Fondul de Rezervă Bugetară și restul sumei până la 18,3 miliarde sunt un buffer pentru investițiile din PNRR;
- Ministerul Culturii a cerut aproximativ 375 de milioane de lei, dar au primit doar 6 milioane;
- De la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei;
- În cadrul rectificării bugetare s-a efectuat o tăiere de 10% la finanțarea partidelor politice.

Traficul pe A2, deviat după ce un camion a luat foc, în apropiere de Murfaltar. Circulaţia, afectată pe ambele sensuri d...
26/09/2025

Traficul pe A2, deviat după ce un camion a luat foc, în apropiere de Murfaltar. Circulaţia, afectată pe ambele sensuri de deplasare.

Traficul rutier pe autostrada A2 este deviat, vineri după-amiază, după ce un camion încărcat cu granule de plastic a luat foc, în apropiere de Murfatlar. Din cauza incendiului, circulaţia este afectată pe ambele sensuri.

”Astăzi, 26 septembrie a.c., la ora 13:10, am fost sesizaţi prin apel 112 cu privire la faptul că un camion a luat foc pe Autostrada A2, la kilometrul 198-199, în apropierea localităţii Murfatlar, pe sensul de mers către Bucureşti. Din cauza incendiului, circulaţia este afectată pe ambele sensuri de deplasare”, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa.

Poliţiştii au decis devierea circulaţiei, astfel: pe sensul de mers spre Bucureşti, prin nodul rutier Medgidia, şi pe sensul de mers spre Constanţa, traficul este deviat de la kilometrul 212.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea au anunţat că pompierii au fost sesizaţi că pe A2, la km 199, sensul spre Bucureşti, a izbucnit un incendiu la un TIR încărcat cu granule de plastic. Acolo s-au deplasat trei maşini de stingere şi un echipaj SMURD.

Fostul arhitect-şef al Capitalei Ştefan Dumitraşcu, pus sub acuzare pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de gr...
26/09/2025

Fostul arhitect-şef al Capitalei Ştefan Dumitraşcu, pus sub acuzare pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Cazul, sesizat în 2022 de către Nicuşor Dan, vizează o zonă din Primăverii

Fostul arhitect-şef al Capitalei Ştefan Călin Dumitraşcu a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Potrivit unor surse judiciare, el este acuzat că ar fi semnat documente în baza cărora a fost aprobat ilegal PUZ-ul pentru o zonă din Primăverii, Sectorul 1, prin care a fost schimbată destinaţia unui spaţiu verde pentru construirea unui imobil cu indicatori urbanistici mult mai mari decât era permis iniţial. Situaţia a fost semnalată în urmă cu trei ani de către fostul primar general Nicuşor Dan, care a făcut în acest sens o sesizare la DNA. Dumitraşcu a confirmat că are calitatea de suspect, menţionând că nu consideră că a greşit cu ceva în cei 29 de ani de activitate administrativă.

Potrivit unor surse judiciare, fostul arhitect şef al municipiului Bucureşti Ştefan Călin Dumitraşcu ar fi încălcat legea în privinţa urbanismului şi ar fi semnat documente prin care a fost schimbată destinaţia unui teren de peste 1.300 de metri pătraţi din zonă verde în zonă construibilă, situat în cartierul Primăverii, unul dintre cele mai scumpe din Bucureşti. Astfel, aceste documente permiteau construirea unui imobil cu indicatori urbanistici mult mai mari decât cei prevăzuţi iniţial în zona protejată.

În noiembrie 2022, Nicuşor Dan, pe atunci primar general al Capitalei, a făcut o sesizare la DNA care-l viza pe fostul arhitect şef al Capitalei Ştefan Călin Dumitraşcu, pe care îl considera vinovat de abuz în serviciu. Dan explica atunci că Dumitraşcu ar fi aprobat documente prin care unui teren din una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei i-a fost schimbată destinaţia de zonă verde.

„Este un teren în intersecţia Primăverii cu Aviatorilor, un teren care figurează ca spaţiu verde în Planul de urbanism PUZ Zone protejate. Este un articol de lege care spune foarte clar că nu se poate schimba destinaţia de spaţiu verde şi aşa cm şi în cazul ăsta, şi în alte cazuri s-a întâmplat, s-a dat un PUZ prin care s-a schimbat destinaţia de spaţiu verde cu încălcarea flagrantă a legii. Sunt cel puţin două alte situaţii în care instanţele s-au pronunţat şi au spus că e nelegal, în Kiseleff şi în Modrogan. Ce am spus eu la DNA, am spus că valoarea terenului a crescut cu cel puţin 3 milioane de euro, adică un proprietar avea un teren care avea o valoare relativ redusă, fiind spaţiu verde, şi deodată, din nişte hârtii care s-au făcut, i-a crescut valoarea cu trei milioane de euro. Asta, în opinia mea, înseamnă abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru altul”, declara, la vremea respectivă, actualul preşedinte al României, Nicuşor Dan.

Potrivit anchetatorilor, schimbarea destinaţiei respectivului spaţiu verde ar fi dat posibilitatea construirii unui imobil şi ar fi favorizat obţinerea unei sume de bani mai mari de către proprietarul terenului în discuţie.

Dumitraşcu a confirmat că are calitatea de suspect în acest caz, dar nu şi despre ce este vorba, limitându-se la a preciza că este o situaţie petrecută „în urmă cu cinci ani”, în legătură cu „o documentaţie pe urbanism”.

„Îmi fac datoria de funcţionar (...) procurorii vor stabili care este adevărul. Nu consider că am greşit cu ceva în cei 29 de ani de activitate administrativă”, a afirmat Ştefan Călin Dumitraşcu.

Dumitraşcu a demisionat din funcţia de arhitect şef al Capitalei în octombrie 2020, după ce Nicuşor Dan a fost ales primar general al Capitalei, în prezent fiind arhitect-şef în cadrul Primăriei Sector 3.

Consiliul Concurenței analizează preluarea Napolact de cătra firma ungurească Bonafarm Zrt. Patronul ar fi un oligarh ma...
26/09/2025

Consiliul Concurenței analizează preluarea Napolact de cătra firma ungurească Bonafarm Zrt. Patronul ar fi un oligarh maghiar, apropiat al lui Viktor Orbán

„FrieslandCampina România Holding B.V. este o societate de tip holding care nu desfășoară activități comerciale. FrieslandCampina Romania S.A. produce și comercializează o gamă largă de produse lactate (băuturi lactate, brânzeturi, smântână, unt). Aceasta deține două fabrici situate în Cluj-Napoca și Târgu Mureș”, potrivit comunicatului emis, vineri, de Consiliul Concurenței.

Grupul Bonafarm este o companie cu integrare verticală din Ungaria, activă în sectorul agricol și alimentar în Europa Centrală și de Est. În România, grupul distribuie produse lactate din Ungaria atât direct, cât și prin intermediul companiei Sole Mizo România S.R.L.

„În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”.

Oligarul maghiar Sándor Csányi, apropiat al premierului Viktor Orban și președinte al OTP Bank Group, intenționează să preia brandul românesc Napolact prin grupul său agroalimentar Bonafarm. Tranzacția vizează filialele românești ale FrieslandCampina, inclusiv două fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați.

Decizia face parte din strategia Bonafarm de a-și consolida prezența în Europa Centrală și de Est și de a valorifica mai eficient produsele fermierilor membri FrieslandCampina.

Finalizarea achiziției este estimată până la sfârșitul anului 2025, după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv avizul Consiliului Concurenței.

Companiile energetice de stat, apel către politicieni: „Ne luați aproape tot profitul și nu mai avem bani de investiții....
26/09/2025

Companiile energetice de stat, apel către politicieni: „Ne luați aproape tot profitul și nu mai avem bani de investiții. Este devastator pentru securitatea energetică”

Companiile energetice de stat trag un semnal de alarmă și avertizează că deciziile politice prin care sunt obligate să vireze 90% din profit către bugetul de stat pun în pericol investițiile vitale pentru piața de energie. Într-un apel adresat politicienilor, reprezentanții sectorului afirmă că efectele sunt „devastatoare” pentru securitatea energetică a țării.

„Statul este de multe ori propriul său dușman în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic. Pune prea multe piedici propriilor companii. În mod normal, ar fi suficient să nu se amestece în managementul companiilor de stat, vorbesc de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Oltenia, Elcen”, a afirmat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie din România (HENRO), în conferința „Energia în priză”.

„În speranța că vom da un semnal către acționarul majoritar, adică statul: deși acoperim mai mult de 70% din capacitatea instalată a României, capacități în bandă, statul este uneori propriul său inamic în aceste companii. Investițiile care ar trebui să fie motorul economiei și principalul deziderat al statului, tocmai acest deziderat este greu de îndeplinit de companiile cu capital de stat”.

Potrivit lui Vlăsceanu, când a fost nevoie de bani la bugetul de stat, reprezentanții statului au apelat la profitul companiilor energetice și peste 90% din acest profit s-a dus către dividende.

„Să nu vă mai spun de intervențiile – și le știți foarte bine – în conducerea managerială a unor companii.
Nu în ultimul rând, greutățile extraordinare pe care le provoacă legislația din domeniul achizițiilor publice, în special pentru companiile din sectorul energetic.
Sunt atât de multe greutăți pe care statul le provoacă propriilor companii. Am încercat să le sesizăm în mod diplomatic, prin scrisori nenumărate, care vedem că ajung pe masa unui ministru, secretar de stat sau nu știu pe unde și acolo rămân, iar efectele nu se văd”.
În același timp, mai spune Vlăsceanu, curg reproșuri că investițiile companiilor de stat sunt mult întârziate. De exemplu, o companie privată realizează un proiect eolian în 4-5 ani, iar unei companii de stat îi ia peste 10 ani să facă același lucru, din cauza barierelor birocratice.

Totodată, ea a arătat că sumele virate de producătorii de energie la bugetul de stat prin supraimpozitarea instituită în perioada 2022-2025 ar fi trebuit să acopere toate datoriile statului către furnizorii de energie în contul schemei de plafonare-compensare.

În schimb, statul are încă datorii de 8 miliarde de lei către furnizori.

„Situația în energie și piața energetică ar fi arătat cu totul altfel dacă s-ar fi făcut investițiile – pentru că banii au fost – atunci când ar fi trebuit.
(Politicienii – n.r.) Se bucură că obțin acești bani foarte ușor, dar pe termen lung efectul este devastator pentru piața de energie și pentru securitatea energetică. Acesta este efectul guvernărilor de 35 de ani.
Mesajul ar fi să ne lase în pace. Cât mai puțină intervenție în activitatea acestor companii”, a conchis reprezentanta HENRO.

Statul român a încasat 80 de miliarde de lei în perioada 2022-2024 din scumpirea energiei și continuă să câștige din TVA, dividende și taxele plătite de sectorul energetic, potrivit datelor Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

La rândul său, Viorel Tudose, directorul general al furnizorului Getica 95, a arătat că majorarea TVA a avut un impact în factură de 47 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh (4,7 bani pe kWh).

„Am văzut politicieni care foloseau sintagma „hoții de furnizori”. Păi măi fraților, știți cât a fost impactul pentru luna iulie al măririi TVA-ului per MWh? A calculat cineva? Concomitent cu mărirea contribuției de cogenerare și majorarea la distribuție, cu mărirea accizei? Efectul per MWh, vorbesc în contorul Getica 95, a fost de 47 de lei.

Și atunci unde sunt hoții de furnizori? Cine a mărit prețul? Cine a fost beneficiarul real al plafonării? E foarte ușor să arunci cu vorbe”, a spus Tudose, prezent la același eveniment.

Compromisul pentru funcție - Diana Buzoianu dă undă verde la Pașcani după ce PSD a salvat-o de moțiunea AUR: 'Urletele p...
26/09/2025

Compromisul pentru funcție - Diana Buzoianu dă undă verde la Pașcani după ce PSD a salvat-o de moțiunea AUR: 'Urletele populiștilor nu mă prea impresionează'

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat vineri că a semnat punerea în transparență a acordului de mediu pentru lucrările de la hidrocentrala Pașcani, după finalizarea analizei realizate de „Apele Române”.

„Pe 16 Septembrie (acum 10 zile) a venit analiza Apele Române care stabilea clar că lucrările pentru hidrocentrala Pașcani au rol principal de lucrări împotriva inundațiilor și lucrări care vor asigura apa necesară pentru comunități din zonă. Ieri am semnat punerea în transparență a acordului de mediu”, a declarat Buzoianu.

Aceasta a subliniat că decizia a fost luată pe baza unor informații obiective și nu sub presiunea dezbaterilor politice: „Urletele populiștilor nu mă prea impresionează, dar trebuie să spun că am rămas surprinsă cât de mult credeau chiar ei înșiși în fake news-urile cât casa pe care le-au tot aruncat în spațiul public zilele acestea. (…) Eu vreau să iau decizii pe informații obiective, nu în funcție de propaganda din social media a unuia sau altuia.”

Ministra a explicat și pașii legali care au dus la emiterea acordului: „Astăzi, pe legea din România, poluatorul sau constructorul sunt obligați să arate un studiu de impact pentru obținerea acordului de mediu, care e plătit din banii lui, cu un expert selectat de el. Spre deosebire de noi, în majoritatea statelor europene la care ne uităm pentru bune practici, aceste studii sunt plătite de poluator, dar făcute de experți selectați sau validați de autoritățile publice, tocmai pentru a nu exista un conflict de interese.”

Buzoianu a precizat că ministerul nu trebuie să fie doar un „notar”, ci să analizeze critic documentele: „Ministerul Mediului nu poate fi doar notar, ci are și un rol de analiză critică asupra documentelor primite. A analiza critic, de exemplu, dacă proiecte care se bazează pe debite medii din ultimii 30 de ani vor avea real capacitatea de producție care e scrisă pe hârtie, în contextul scăderii debitelor din ultimii ani de zile, este doar o întrebare de logică elementară pe care ar trebui să o avem cu toții când ne uităm pe cifre.”

„Așadar, lucrările de la hidrocentrala Pașcani au primit astăzi acordul de mediu, după analiza Apele Române și după un rând de 3 modificări pe care le-au adus studiului de impact, în urma discuțiilor tehnice. Blocajul invocat de unii sau alții a reprezentat, în fapt, aplicarea legii”, a adăugat ministra.

Buzoianu a vorbit și despre celelalte trei hidrocentrale aflate în discuție, subliniind importanța unei analize obiective, mai ales în contextul protestelor locuitorilor din zonele afectate. „Românii își pot primi toate răspunsurile fix acum: în etapa legală de analiză a studiilor de impact. (…) Protecția mediului nu e un moft, ci e necesară pentru ca noi toți să fim în siguranță.”

Camera Deputaților a respins moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Mediului, cu 200 de voturi „împotrivă”, 87 „pentru” și 15 abțineri.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său nu a susținut demersul opoziției, după ce a ajuns la un acord cu premierul privind accelerarea avizării celor patru hidrocentrale.

„Colegii mei, Daniel Zamfir, doamna deputat Graţiela Gavrilescu şi alţi colegi din Parlament au sesizat ceva, un lucru care s-a dovedit a fi adevărat. Anume faptul că cel puţin pe una din hidrocentrale, şi anume cea de la Paşcani, putea fi dat acest aviz de mediu într-o perioadă de cu săptămâni în urmă”, a spus Grindeanu.

Acesta a precizat că i-a cerut premierului două lucruri înaintea votului pe moțiune: „Unu – ca până la sfârşitul săptămânii să fie semnată autorizaţia pentru Paşcani, fiind străbătute toate procedurile legale. Şi al doilea lucru – toate celelalte hidrocentrale să fie trecute printr-o ordonanţă de urgenţă, să fie obiective strategice de interes naţional.”

„Prim-ministrul m-a asigurat despre ambele puncte – ne-a asigurat nu pe mine, ci pe toţi colegii mei – că sunt bifate, până la sfârşitul săptămânii avem autorizaţia pe Paşcani şi în câteva săptămâni vom avea această ordonanţă de urgenţă”, a adăugat Grindeanu.

Cum vrea Guvernul să salveze combinatul Liberty Galați, fostul SIDEX, de la falimentVicepremierul Marian Neacșu a convoc...
26/09/2025

Cum vrea Guvernul să salveze combinatul Liberty Galați, fostul SIDEX, de la faliment

Vicepremierul Marian Neacșu a convocat prima întâlnire a comitetului interministerial pentru a proteja interesele statului la Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați, vizând menținerea producției și atragerea de noi investitori pentru cele două societăți aflate în concordat preventiv.

Vicepremierul Marian Neacșu a condus joi prima întâlnire a comitetului interministerial creat pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați.

În cadrul reuniunii, membrii comitetului au analizat situația economică, financiară și juridică a celor două societăți, inclusiv obligațiile financiare, procedurile judiciare aflate în derulare și aspectele sociale.

Liberty Galați, deținută de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, se află în concordat preventiv, administrat de Euro Insol și Sierra Quadrant, în faza premergătoare insolvenței.

Un punct central al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea intereselor statului, menținerea producției și atragerea potențialilor investitori care să susțină sau să preia activitatea celor două societăți.

La întâlnire au participat, alături de vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi ai Exim Banca Românească.

Ținând cont de dificultăţile financiare cu care se confruntă societăţile S.C. Liberty Galaţi – S.A. şi S.C. Liberty Tubular Products Galaţi – S.A., la data de 18 septembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia Prim-Ministrului nr. 453 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului în cadrul celor două societăţi.

În acest sens, principalele atribuţii ale comitetului sunt:
- Analiza situaţiei economico-financiare şi juridice a celor două companii, în raport cu obligaţiile financiare existente şi procedurile judiciare;
- Analiza expunerii Exim Banca Românească – S.A. şi a creanţelor pe care aceasta, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, societăţi şi companii cu capital majoritar de stat le au asupra celor două societăţi;
- Analiza efectelor şi propunerea de măsuri pentru reducerea impactului social în casul restrângerii sau închiderii activităţii celor două companii;
- Formularea propunerilor de modificări legislative pentru protejarea intereselor statului la cele două societăţi;
- Analiza şi stabilirea măsurilor necesare pentru continuarea activităţii de producţie de către cele două companii;
- Analiza intenţiilor potenţialilor investitori interesaţi să preia sau să susţină activitatea de producţie a celor două societăţi.

Fostul director al FBI James Comey, pus sub acuzareFostul director al FBI James Comey a fost pus sub acuzare de un juriu...
26/09/2025

Fostul director al FBI James Comey, pus sub acuzare

Fostul director al FBI James Comey a fost pus sub acuzare de un juriu federal, o escaladare extraordinară în încercările preşedintelui american Donald Trump de a-şi ancheta duşmanii politic, scrie CNN.

Comey, de mult timp un adversar al preşedintelui, este acum primul înalt oficial guvernamental care este confruntat cu acuzaţii federale, într-una din cele mai mari nemulţumiri ale lui Trump: investigaţia din 2016 privind prima sa campanie prezidenţială şi dacă acesta a complotat cu Rusia.

”DREPTATE ÎN AMERICA! Una dintre cele mai rele fiinţe umane la care această Ţară a fost vreodată expusă este James Comey, fostul Şef Corupt al FBI”, a scris Trump, într-o postare pe Truth Social.

Comey a fost acuzat că a dat declaraţii false şi că a obstrucţionat o procedură a Congresului şi ar putea primi până la cinci ani de închisoare dacă va fi condamnat, a afirmat Departamentul de Justiţie, într-o declaraţie.

Ambele acuzaţii se referă la mărturia sa din 30 septembrie 2020 în faţa Comitetului judiciar al Senatului.

Comey a depus mărturie că ”nu a autorizat pe cineva din FBI să fie o sursă anonimă”, a afirmat departamentul. ”Potrivit acuzaţiilor, acea declaraţie a fost falsă”.

Comey a răspuns la punerea sub acuzare printr-un videoclip pe Instagram, afirmând ”Să avem un proces. Şi să ne păstrăm credinţa”.

”Mi se rupe inima pentru Departamentul de Justiţie, dar am mare încredere în sistemul judiciar federal şi sunt nevinovat”, a adăugat Comey.

Procurorul general Pam Bondi a afirmat, într-o postare pe X, că ”nimeni nu este mai presus de lege”.

”Punerea sub acuzare de astăzi reflectă angajamentul acestui Departament al Justiţiei pentru a-I trage la răspundere pe cei care abuzează de poziţiile de putere pentru a induce în eroare poporul american”, a scris Bondi. ”Vom urmări faptele în acest caz”.

Acuzaţiile au fost prezentate de Lindsey Halligan, fostul avocat personal al lui Trump şi nou procuror de top în Districtul estic din Virginia. Ea nu a fost însoţită de vreun procuror de carieră şi este singurul oficial al Departamentului de Justiţie care a semnat documentele pentru acuzare.

În timpul unei scurte audieri, un judecător a anunţat noile acuzaţii împotriva lui Comey şi a afirmat public că 14 juraţi au fost de acord să îl pună sub acuzare pentru declaraţii false în timpul unei audieri a Congresului şi obstrucţionarea unei proceduri a Congresului.

Punerea sub acuzare de joi seară vine în contextul în care CNN a relatat anterior despre îngrijorări pe care Bondi şi procurorii le aveau în legătură cu acest caz.

Bondi se confruntă cu presiuni din partea lui Trump, care solicită ca adversarii săi politici să aibă de-a face cu acuzaţii de infracţiuni, aşa cm a avut şi el odinioară. Însă procurorii din Districtul estic din Virginia au scris recent un document în care detaliau rezervele lor privind punere sub acuzare, a relatat mai întâi ABC News.

Bondi avea îngrijorări referitoare la caz, care se axează pe a stabili dacă Comey a făcut declaraţii false în timpul mărturiei în faţa Congresului, care viza ancheta din 2016 privind interferenţa rusească în alegerile prezidenţiale din SUA, potrivit unei persoane familiarizate cu raţionamentul acesteia, deşi ea credea că va fi totuşi posibilă o punere sub acuzare.

Joi seara, Bondi a replicat la informaţiile publicate de CNN, afirmând: ”Este o minciună sfruntată”.

Miercuri seară, procurorul general a luat cina în Grădina cu Trandafiri de la Casa Albă, cu Trump şi alte persoane.

Trump s-a plâns, în public şi în privaat, că procurorii erau dispuşi să dechisă numeroase dosare privind infracţiuni împotriva sa între cele două mandate, menţionând că la acea vreme el era acuzat pentru ce fapte se cunoşteau atunci, potrivit unei persoane familiarizate cu discuţiile. Această persoană a adăugat că Trump a afirmat în mod repetat că Departamentul de Justiţie ar trebui să vină cu cel mai bun dosar pe care îl poate face când vine vorba despre oponenţii săi politic şi să lase instanţa să decidă restul.

”Vreau doar ca oamenii să acţioneze. Şi vrem ca ei să acţioneze rapid”, a declarat jurnaliştilor, sâmbătă, Trump, în timp ce pleca de la Casa Albă. ”Dacă nu sunt vinovaţi, este în ordine. Dacă sunt vinovaţi saau dacă ei ar trebui acuzaţi, ar trebui acuzaţi şi trebuie să o facem acum”.

Unii de la Casa Albă văd disponibilitatea lui Halligan de a ieşi cu acest dosar ca şi cm ea ar sări pe o grenadă pentru a-l mulţumi pe Trump – deşi din acest motiv ea a fost aleasă pentru a lua rolul de lider al Districtului estic din Virginia. Deşi mai mulţi oficiali ai Departamentului de Justiţie sunt îngrijoraţi privind cât de puternic ar fi orice dosar împotriva lui Comey, mai mulţi consilieri politici împărtăşesc un alt punct de vedere: ei l-au anchetat pe Trump, aşa că oameni precum Comey merită să fie anchetaţi şi ei.

”Sunt mereu fericit să vorbeste despre… Comey, care desigur este corupt, care desigur că a fost implicat în multe comportamente ilicite şi ilegale, care desigur s-a aflat în centrul atacului Russiagate şi asupra democraţiei americane”, a afirmat, miercuri, adjunctul şefului de cabinet de la Casa Albă Stephen Miller, la Fox News. ”Trebuie ca cineva să fie făcut răspunzător”.

Săptămâna aceasta, consilierul pentru comerţ al lui Trump, Peter Navarro, a cerut ca Comey să fie trimis în închisoare pentru mai multe nemulţumiri din ”lumea lui Trump” – multe pe care procurorii federali le-au văzut anterior şi nu au găsit motive pentru acuzare.

Anterior, Navarro a fost închis pentru că a refuzat să se conformeze citaţiilor Congresului în ancheta privind încercările de a răsturna rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020 care au dus la revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.

”Sunt mulţi oameni care ar trebui să fie în închisoare, după judecata mea, şi cred că după judecata multora din Administraţia Trump”, a spus Navarro. ”James Comey este în fruntea acelei liste acum”.

Autostrada Moldovei, trecută integral în granturi europene. Anunțul ministrului FinanțelorMinistrul Finanţelor, Alexandr...
26/09/2025

Autostrada Moldovei, trecută integral în granturi europene. Anunțul ministrului Finanțelor

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut.

"La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă", a declarat Alexandru Nazare, joi seară, la Antena 3.

El a fost întrebat dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti.

"Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor", a explicat ministrul Finanţelor.

El a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant.

Nazare a explicat că şi din programul SAFE vor veni fonduri pentru infrastructură.

"Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură", a transmis ministrul Finanţelor.

El a mai fost întrebat ce se întâmplă cu Autostrada Ploieşti-Buzău deoarece sunt tronsoane neterminate.

"Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate", a precizat Nazare.

Ministrul Finanţelor a anunţat că vicepreşedintele BEI va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Address

Constanta

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Europa Press RO posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Europa Press RO:

Share