01/09/2024
Doi creştini au plantat câte un măr în faţa casei. Când a venit vremea să se coacă merele, primul s-a uitat furios la pomul lui: nu avea nici măcar un măr. Când s-a apropiat de casa vecinului, s-a înfuriat şi mai tare: ramurile din pomul vecinului său gemeau de greutatea unor fructe minunate.
Atunci, el i-a cerut fratelui său: “Explică-mi şi mie cm vine asta! Am plantat pomii în acelaşi timp, slujind aceluiaşi Dumnezeu; cm se face că ţie ţi-a dat atât de multe mere şi mie, nu?”.
Celălalt a răspuns: “Poate nu te-ai rugat pentru pomul tău!”
“Cum? Nu m-am rugat? a strigat primul. M-am rugat în fiecare zi: Doamne, dă ploaie! Doamne, destul cu ploaia! Doamne, acum e nevoie de soare! Acum, e prea mult! O să-mi usuce pomul! N-am neglijat nici o clipă rugăciunea, dar totul a fost zadarnic. Tu cm ai făcut?"
Fratele i-a raspuns: “Nu sunt atat de priceput la rugăciune cm eşti tu! M-am rugat numai o dată, la început, în felul acesta: Tată, am sădit un măr şi aş vrea să aibă fructe la timpul cuvenit; nu ştiu de câtă ploaie sau de cât soare are nevoie; Tu eşti un grădinar mai experimentat decât mine; Tu ai creat Raiul şi toţi pomii cresc sub îndrumarea Ta; dăruieşte-mi mere, la timpul potrivit!”.
Trăim rugăciuni fără răspuns pentru că cerem prea multe lucruri fără a avea în vedere rezultatele pe termen lung.
“Există o cerinţă creştină: trăiesc aici ca un păcătos iertat prin har şi, la sfârşitul vieţii mele, mă rog să locuiesc în Cer, cu cei dragi ai mei. Învaţă-mă să îţi slujesc pe pământ ca într-o călătorie către Ceruri!”
" O astfel de rugăciune, nu ramâne niciodată nebăgată în seamă.”
100 de meditaţii din închisoare – Richard Wurmbrand
_________________________________
