02/07/2026
📌𝟮𝟵 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲, 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹ă 𝗮 𝗗𝘂𝗻ă𝗿𝗶𝗶
🌏 Cu o lungime de 2857 Km, izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă în Marea Neagră, pe teritoriul României, fiind al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga, trecând prin cele mai multe țări din lume (10 țări) și 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Bazinul său hidrografic are o suprafaţă de 817.000 Kmp, acoperind mai mult de jumătate din suprafaţa Europei.
🌏Din punct de vedere ecologic, Dunărea are trei sectoare importante: sectorul superior sau alpin care cuprinde zona de izvoare și cursul torenticol (Km 2857 – 1880); sectorul mijlociu sau panonic caracterizat printr-un curs rapid al fluviului (Km 1897 – 1103); sectorul inferior sau carpato-balcanic în care fluviul are o albie largă, viteză de curgere lentă și adâncimi variabile (Km 1102 – 0).
🌏În România, are o lungime de 1 075 km, reprezentând aproape 40% din lungimea totală a fluviului. Intră în țară pe la Baziaș și se varsă în mare prin Delta Dunării – rezervația Biosferei, formată din cele trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, care conservă cea mai mare biodiversitate din Europa.
🌏Pe cursul Dunării au fost construite până în prezent peste 35 mari baraje hidroenergetice, care au determinat transformarea caracterului fluviatil în caracter fluvio-lacustru pe aproape jumătate din lungimea fluviului. Îndiguirea, mai fragmentară pe cursurile superior şi mediu, este deosebit de amplă în sectorul inferior (Km 955), care străbate teritoriul României. Prin construcţia digului, fluviul a fost separat de cea mai vastă zonă inundabilă (peste 300.000 ha). Procesul natural de inundabilitate a fost întrerupt. În acest mod întreaga structură caracteristică ecosistemelor din această zonă a dispărut. Pe teritoriul zonei inundabile 40 % reprezentau lacuri permanente, 40 % lacuri (bălţi) nepermanente, 20 % terenuri rar inundabile. Zona inundabilă a Dunării a cuprins cea mai mare diversitate ecosistemică şi populaţională de pe teritoriul Europei.
🌏 Studiile hidrobiolgice integrate vizând structura floristică și faunistică a ecosistemelor din sectorul românesc al Dunării au evidențiat faptul că populațiile de moluște, organisme preponderent bentonice care răspund activ la heterogenitatea microhabitatelor pe care le populează reprezintă 32 % din malacofauna europeană. (Muzeul Olteniei)
