Adrian Slabu

31/07/2025

Unde ar fi fost România dacă am fi avut mai mulți miniștri ca Dragoș Pîslaru?
Profesionalism, seriozitate și rezultate concrete – în doar o lună de mandat, Dragoș Pîslaru a reușit ceea ce trenase aproape un an: finalizarea negocierilor PNRR cu Comisia Europeană și aducerea unor sume importante pentru infrastructură, sănătate, energie și dezvoltare locală.

Sunt bucuros să anunț că România a finalizat renegocierea cu Comisia Europeană pe Planul Național de Redresare și Reziliență.

Principalele rezultate obținute în urma negocierilor, finanțate din bani europeni:

✅ 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi: transferul pe grant a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (secțiunea cuprinsă între Focșani și Pașcani), inclusiv o majorare a bugetului de 173 milioane euro;

✅ 183,6 milioane euro pentru 1.200 ambulanțe în toată țara (investiție nouă, acceptată de Comisie);

✅ 535 milioane euro pentru 8 spitale (Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța, Târgu Mureș) (menținere finanțare);

✅ 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (investiție nouă, acceptată de Comisie);

✅ 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică pentru blocuri de locuințe și clădiri publice (transfer din componenta de împrumut în componenta de grant), contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar și accelerarea fluxului de plăți, a implementării proiectelor etc.

✅ 86 milioane euro pentru producția combinată de energie termică și energie electrică, bazată pe gaz, de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate în municipiile Arad și Constanța;

✅ 180 milioane de euro recuperați în plus pentru Valul Renovării;

✅ 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;

✅ 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;

✅ 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor, cu finanțare din grant;

✅ 86,25 milioane euro pentru continuarea proiectului privind producția de hidrogen verde;

✅ 14,8 milioane euro pentru păstrarea investiției de automatizare a proceselor din administrația publică (RPA);

✅ 5 milioane euro pentru realizarea Registrului Național al Clădirilor.

Și multe, multe altele.

Per total, România a reușit să securizeze alocarea integrală a grantului în valoare de 13,57 miliarde euro și o alocare totală pe componenta de împrumut de 8,01 miliarde euro.

Vreau să folosesc acest prilej pentru a le recunoaște meritul și pentru a le mulțumi public profesioniștilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Direcția Generală Management Reziliență și Fond Social pentru Climă), fără de care acest succes nu ar fi fost posibil. Este vorba despre:

🔹 dl. Laurențiu Crîmu, director general;
🔹 dna. Ruxandra Chirilă, director general adjunct;
🔹 dl. Bogdan Ionescu, director general adjunct;
🔹 dl. Leonard Irindea, director monitorizare;
🔹 dl. Dragoș Andrei, șef serviciu monitorizare investiții;
🔹 dna. Floriana Tache, șef serviciu monitorizare ținte și jaloane;
🔹 dna. Andreea Velicu, consilier superior serviciul management financiar (care lipsește din poza noastră de astăzi);
🔹 tuturor celorlalți colegi din Direcția Generală care au susținut acest efort ‒ zeci de persoane excepționale, care au contribuit semnificativ cu expertiza lor.

De asemenea, îi mulțumesc doamnei secretar de stat Carmen Moraru pentru efortul domniei sale în coordonarea eforturilor.

Cu atât mai mult, doresc să le mulțumesc și colegilor mei din Guvern, alături de care am negociat intens în această perioadă, precum și domnului prim-ministru Ilie Bolojan și domnului președinte Nicușor Dan pentru implicarea personală a domniilor lor în tot acest proces.

În ceea ce mă privește, sunt mândru că am reușit să închid aceste negocieri la puțin după o lună de la preluarea mandatului. Ele trenau deja de aproape un an de zile.

Succesul de astăzi este o nouă confirmare a impactului incredibil pe care îl putem avea atunci când lucrăm împreună, cu profesionalism și seriozitate.

Avem acum un an la dispoziție ca să transformăm PNRR-ul într-un succes european printr-o implementare accelerată în beneficiul României și românilor.

Vă mulțumesc pentru susținere.
Dragoș Pîslaru.

28/06/2025

🔍 Bursele școlare – între echitate și dezechilibru bugetar
România se află în fața uneia dintre cele mai mari reformări ale sistemului de burse școlare. În 2024, aproape jumătate dintre elevi primeau o bursă – socială, de merit, olimpică sau tehnologică. Fondul total alocat: aproape 7 miliarde de lei anual, mai mult decât bugetul cercetării și aproape un sfert din deficitul național.

Pentru unii, asta înseamnă echitate: elevii din medii vulnerabile au putut continua școala, iar bursele sociale au prevenit abandonul. Pentru alții, însă, sistemul a ajuns să distorsioneze ideea de merit. Când 90% dintr-o clasă primește bursă „de merit”, ea nu mai reflectă performanță reală, ci doar o goană după note.

🎯 Ce urmează în 2025-2026?
Ministerul Educației a anunțat că va propune un nou cadru:
– vor rămâne doar două tipuri de burse – sociale (pentru incluziune) și de merit (cu criterii mai clare, acordate pentru cel mult 15% din elevii unei clase);
– bursele olimpice și tehnologice vor fi eliminate, urmând să fie înlocuite cu alte forme de sprijin punctual;
– bursele sociale vor fi păstrate și chiar extinse pentru elevii care au nevoie de ajutor concret.

Decizia nu este încă oficial adoptată de Guvern, dar va fi discutată în perioada următoare. Este o decizie dificilă, dar necesară, conturată în urma consultărilor cu experți și cu sistemul educațional. Nu este vorba despre o simplă tăiere, ci despre o reașezare – pentru a face loc unei educații în care meritul să însemne cu adevărat ceva, iar sprijinul social să ajungă la cine are cu adevărat nevoie.

📌 Educația e o investiție – dar trebuie să fie una inteligentă, echitabilă și sustenabilă.

28/06/2025

📌 Lucrul „și la stat, și la privat” nu mai poate fi trecut cu vederea

Ministrul Sănătății anunță măsuri ferme împotriva medicilor care părăsesc spitalele de stat în timpul programului ca să ajungă în clinicile private. E un pas necesar. Dar e doar începutul.

Realitatea dură este că o bună parte din sistemul nostru de sănătate funcționează pe o dublă măsură: aceeași doctori, aceiași pacienți, două sisteme – unul plătit de stat, celălalt din buzunarul pacientului. Și de multe ori, pacienții sunt „plimbați” între ele, iar costurile reale le suportăm noi toți.

👉 Investigațiile complexe se fac la stat – pe aparatura plătită din bani publici.
👉 Consultațiile și intervențiile se taxează la privat – cu tarife fără legătură cu salariul de la spital.
👉 Pacientul e adesea împins subtil spre „varianta rapidă” – cu plată – chiar de către medicul care ar trebui să îl trateze la stat.
👉 Iar în jurul acestui mecanism s-a construit o întreagă „pânză de păianjen” de cabinete, clinici și asistente care dirijează fluxul de pacienți în sistemul paralel.

🩺 E o problemă etică, dar și una profund economică. Sistemul public este secătuit, în timp ce sistemul privat crește pe baza lui. Nu e greșit ca medicii să lucreze în ambele locuri – dar e greșit să o facă în același timp și pe banii statului.

📊 România are mai puțini medici la mia de locuitori decât majoritatea țărilor UE. Tocmai de aceea, resursele noastre trebuie protejate, nu fragmentate. Și da – dacă vrem curățenie în sistem, avem nevoie de reguli clare, de control real și de motivație corectă pentru medicii care aleg să rămână dedicați spitalului public.

📣 E momentul să vorbim deschis despre ce ne doare. Nu doar ca pacienți, ci ca cetățeni care contribuie la un sistem ce trebuie să funcționeze corect.

22/06/2025

Salut nominalizarea lui Dragoș Pîslaru ca Ministru al Fondurilor Europene!

Premierul desemnat Ilie Bolojan face o alegere inspirată, într-un moment esențial pentru România. Dragoș Pîslaru nu e doar un tehnocrat, ci un profesionist autentic, cu experiență solidă în gestionarea fondurilor europene și o bună reputație la Bruxelles.

📌 Economist, cu studii la ASE, LSE și Harvard.
📌 Doctor în economie și fost ministru al Muncii în guvernul Cioloș.
📌 Europarlamentar (2019–2024), activ în dosare strategice precum PNRR și InvestEU.

Îl cunosc ca pe un om serios, cu viziune, care înțelege nevoile României reale – cea care are nevoie de investiții în infrastructură, educație și inovație.

Îi doresc mult succes și sper să vedem un minister eficient, orientat spre rezultate și colaborare – așa cm ar trebui să funcționeze o administrație europeană, modernă și responsabilă.

🇪🇺 România are nevoie de competență și stabilitate. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția corectă.

20/06/2025

TVA-ul rămâne 19% până în octombrie. Dar asta nu e o victorie definitivă, ci o amânare sub presiune.
Președintele Nicușor Dan – deși nu are un partid în spate – a pus presiune pe partidele din coaliția de guvernare să nu înceapă mandatul cu o nouă povară pentru oameni. Ilie Bolojan, desemnat premier, a acceptat acest compromis: în următoarele 3-4 luni, guvernul trebuie să găsească alte soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
Asta înseamnă:
✅ combaterea evaziunii fiscale
✅ eficientizarea ANAF
✅ tăierea risipei din instituții
✅ oprirea jafului din bani publici
Dacă aceste măsuri funcționează, nu va fi nevoie de creșterea TVA. Dacă nu, riscul majorării rămâne.
E important să înțelegem că această pauză fiscală nu e un cadou, ci un test. Guvernul trebuie să dovedească că știe să reformeze statul, nu doar să ceară mai mulți bani de la cetățeni.
România are nevoie de responsabilitate, nu de reflexul vechi: când nu mai sunt bani, mărim taxele.

20/06/2025

Un nou început are nevoie de luciditate, nu de Feți-Frumoși

După o perioadă de negocieri, pe care o consider benefică, am avut răgazul – ca societate – să ne abținem de la judecăți pripite și să observăm cu mai multă atenție realitatea economică a țării. Faptul că nu s-a format imediat o echipă guvernamentală a însemnat că atacurile politice, de cele mai multe ori bazate pe zvonuri și interpretări, nu s-au putut concentra pe o țintă clară. A fost o pauză de polarizare care a lăsat loc pentru reflecție.
Odată cu desemnarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, este esențial să susținem – critic, dar constructiv – orice forță politică ce își asumă cu onestitate și competență reconstrucția instituțiilor și a economiei. Nu este nevoie de idealizare. România nu are nevoie de Feți-Frumoși și de Ingeri salvatori, ci de decență, transparență și consecvență.
În schimb, atacurile premature, comparațiile sterile și infantilizarea discursului politic riscă să ne împingă și mai mult în mâinile populismului suveranist, care deja și-a făcut un scop din a compromite orice încercare de guvernare responsabilă. Nu cer sprijin necondiționat, ci implicare matură și activă: opinii exprimate clar, cerințe ferme, presiune civică bine articulată. Așa putem evita să fim din nou captivi în cercul vicios al celor care au condus, conduc și – dacă nu suntem atenți – vor continua să conducă România în virtutea puterii dobândite la ultimele alegeri.
Avem o fereastră de oportunitate. Nu o vom folosi dacă stăm pe margine sau dacă ne autodistrugem între noi.