LED Force - Editura

LED Force - Editura Editura LED Force - Noi nu tăiem copacii
Este editura care va publica doar în mediul electronic.

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://edituraledforce.wordpress.com/wp-admin/edit.phpRecomandă pentru lectu...
24/04/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-admin/edit.php
Recomandă pentru lecturăo nouă apariție editorială:
TASI GHERA - 2025 Din preaplinul sufletului meu
Aici puteți citi și descărca gratuit:
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/04/anastasia-ghera-2025-din-preaplinul-sufletului-meu.pdf

Note biografice

Un om

Tasi (Anastasia) Ghera s-a născut, a crescut și a urmat clasele primare și gimnaziale într-un sat minunat din Banatul Montan, așezat la confluența pârâului Slatina cu râul Timiș, acolo unde Munții Semenicului coboară lin pe dealuri prin pădurile care își cântă-n frunze veșnicia.

Un destin

Tasi Ghera - așa au cunoscut-o 13 generații de școlari pe care i-a păstorit în cei 41 de ani de dăscălie, după absolvirea Liceului Pedagogic din Caransebeș. A profesat ca învățătoare 16 ani la Școala Generală nr.1 Caransebeș și 25 de ani la Școala Generală nr. 8 și Liceul Teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. Tasi Ghera - un destin dedicat formării tinerei generații - a ales cuvântul ca exprimare și zbor pentru un suflet îndrăgostit de arta scrisului. Niciodată penița nu i-a stat cuminte în penarul timpului.
În timpul activității didactice a împărtășit în metodici de predare a limbii române, matematicii și educației fizice din tainele meseriei de dascăl, din experiența la clasă și activitatea de cercetare pedagogică, iar în culegeri de jocuri, ștafete, materiale și proiecte didactice a prezentat metode, procedee și mijloace de aplicare la clasă a noului curriculum, toate apărute între 1998 și 2006 la editura „Gheorghe Alexandru”, din Craiova.

Un vis

Tasi Ghera a avut un vis - poezia. A împărtășit acest vis cu elevii săi, a sădit în inimile lor tinere dragostea pentru frumusețea și expresivitatea limbii române și le-a creat spațiu de creație prin activități opționale și de cenaclu literar-artistic la clasele lll-lV.
Au apărut mai multe publicații personale ale unor eleve cu reale aptitudini literare. A coordonat în colaborare cu colegii apariția revistei școlare „Ochi de copil” între 2001-2005 și publicarea culegerilor de creație literară școlară „Ochi de copil” și „Planeta albastră”.
Ieșirea la pensie, văzută ca un răgaz de odihnă binemeritată, a fost pentru Tasi Ghera timpul adevăratului zbor prin cuvânt și împlinirea visului de a se dedica poeziei.
A scris mereu de-a lungul anilor de formare și devenire, căutând un stil propriu, alegând visarea ca stare de creație și adoptând metafora ca mod de exprimare. În ultimii 4 ani a ieșit în fața publicului amator de poezie prin social-media, în frământarea și concursurile grupurilor de poezie și a cenaclurilor literar-artistice.
În acești ani a publicat poezie personală: - în revista bilunară:
„Inimă de român” (2022, 2023), a grupului „Poezia ca spectacol”;
în antologia aniversară a Cenaclului literar-artistic „Simfonia cuvintelor„ din Iași - vol 3/ 2023;
în antologia Cenaclului Internațional „Stele căzătoare”- vol. 4/2024, intitulată: „Menire spre-mplinire, cristale de iubire”;
în revista de literatură, artă și cultură „Semenicul”, Reșița nr. 1/2024.
În anul 2024 apar volumele personale de poezie:
„Zbor prin cuvânt” la editura Tim, Reșița și
„Sub vraja veșnicei iubiri” la editura Pim, Iași.

Tasi Ghera

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://edituraledforce.wordpress.com/wp-admin/edit.phpRecomandă o nouă apari...
22/04/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-admin/edit.php
Recomandă o nouă apariție editorială:
TASI GHERA - 2025 Din preaplinul sufletului meu
Aici puteți citi și descărca gratuit:
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/04/anastasia-ghera-2025-din-preaplinul-sufletului-meu.pdf

07/04/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
Vă invită:

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=postRecoman...
01/03/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=post
Recomandă o viitoare apariție editorială:
TASI GHERA - 2025 Din preaplinul sufletului meu

Trandafirul albastru

Pe masă, dis-de-dimineață,
un trandafir se odihnea
lângă o ceașcă de cafea.
Petala lui era oglindă,
azurul cerului să prindă.
Nemărginire și speranță.

Mi l-am dorit. În mângâiere,
mâna întinsă a răspuns,
dar spinul carnea a pătruns
și-n stropul roșu ce-a căzut,
cerul albastru-a perceput
un țipăt lung cât o tăcere.

Scriu pe nisipul fin durerea
cu sufletul care-a țipat,
vântul deșertului uscat
s-o poarte în necunoscut
pe urma celui dispărut,
să-i dăruiască nemurirea.

Singură a rămas iubirea -
o inimioară-ntr-o cafea.
Tânjea, spera și aștepta, …
punctul micuț crescut în zare,
înfiripat din așteptare,
s-aducă iarăși fericirea.

Și-am scris pe-o stâncă bucuria
cu strigăte în lung ecou.

Am adâncit semnul din nou,
seninul cer l-am coborât
- albastru-n roză dăltuit -
să depășească veșnicia.

Omul e-un veșnic căutător,
iubirea-i este țelul sfânt
și fericirea pe pământ.

El speră, caută, se frământă,
însă cel mai adesea uită
că-n lume-i doar un călător.

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=postRecoman...
28/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=post
Recomandă o viitoare apariție editorială:
TASI GHERA - 2025 Din preaplinul sufletului meu

Mulțumesc, mamă!

În existența-mi efemeră până azi,
Tu mi-ai fost stâlp și ideal, măicuță!
Și am purtat în gând acel "să nu mai cazi",
De când mă-mpiedicam mergând desculță.

Îți recunosc în glasu-mi inflexiuni știute
Din vremuri de alint copilăresc
Și-n gesturi, ce s-ar vrea de mult pierdute -
Eu, mamă, tot mai mult te retrăiesc!

Purtai o fustă creață și-n față o catrință,
Basmaua peste coc ți-era legată,
Îți erau gesturile pline de-o aprigă voință,
Nu te-am văzut răpusă niciodată.

Te văd cm lustruiai orice ungher,
Cum dăruiai cu drag totul din tine
Și parcă ne privești pe toți de sus din cer,
Având de grijă să ne fie mereu bine.

Ți-am moștenit visarea și gându-naripat
Din ochii calzi și blânzi de căprioară,
Le port în ochii-mi verzi ca-ntr-un palat
Din care las izvor de versuri să răsară.

Că am crescut din tine ca mlădiță,
Văd semne presărate pe-al meu drum,
Din vatra casei am luat credință
Și-ți MULȚUMESC pentru ce sunt acum.

Să te mângâie, mamă, bunul Dumnezeu
Și în Raiul Lui mă rog să ai un loc!
Eu voi păstra mereu pe chip zâmbetul tău
Și-ncrederea că omul bun are noroc.

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...Recomandă o viitoar...
28/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...
Recomandă o viitoare apariție editorială:
ALEX BILȚI - 2025 Prin porțile sufletului meu

Credem că vedem,
Dar noi nu o vedem.

Credem că auzim,
Dar noi nu o auzim.

Sfârșitul este aici.

Oamenii nu se tem.

Așa trebuie să fie.

Și asta e clar
Despre avertisment.

Oamenii sunt tari.

Au făcut la fel
Pe vremea lui Noe.

Dragostea lui Dumnezeu
Încă așteaptă.

Să mă întorc.

Și vezi-o clar.

IN MEMORIAMSIMON JACK - În ummbra unui îngerhttps://edituraledforce.wordpress.com/wp-content/uploads/2019/09/simon-jack-...
24/02/2025

IN MEMORIAM
SIMON JACK - În ummbra unui înger
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-content/uploads/2019/09/simon-jack-umbra-unui-c3aenger.pdf?

Pe treptele sufletului, mereu cu smerenie

Aceleași cuvinte folosim toți pentru a enunța un fapt, pentru a descrie o emoție. Desigur termenii din dicționar au același sens. Diferența o face cel care-i folosește.
Am relaționat cu pomele lui Simon Jack prin cartea în format electronic, realizată de Cristian Arsenoi: „Umbra unui înger” și apoi prin grupurile de socializare și deși era atâta poezie, atâta emoție, eram copleșită și nu puteam pune cap la cap cuvintele ca să împletesc un fir solid, ca să mă călăuzească spre sufletul poetului.
Deseori se întâmplă cu oamenii foarte sensibili care se ascund în spatele cuvintelor, nedorind să-și devoaleze trăirile, să rămână nedescoperiți ca mari poeți, prin expunerea unui ermetism asumat.
Așadar știam de ce, dar mi-a trebuit mult, mult timp și după multe discuții nu mereu empatice, am început să-i arat eu o „cale”, dar să o confirme cumva dacă am găsit pe acolo pașii lui, ai poetului, ai sufletului în derivă, ai copilului cu arogante pretenții neacceptate de „maturii” din jur, ai bărbatului matur cu dor de dragoste, dacă pe acolo este el, sau doar intuițiile mele...
Sigur se remarcă niște șabloane pe care-și zidește fiecare poem, astfel să se detalieze diferit trăirile și să nu poată fi lesne deconspirate. Acest lucru nu este deloc nemeritoriu, pentru că se adresează unui public exersat, educat și cu multă anduranță.
E ca un joc de puzzel, dacă greșești ceva se strică tot, dar și dacă ai răbdare și curaj să-l accepți așa cu toate contorsionările sufletului, care se ascund în spatele cuvintelor, găsești metoda să-i fii partener sus pe culmile poeziei și atunci ești câștigătorul emoțiilor pure, atât de greu de accesat.
Un alt lucru de remarcat este alegerea titlurilor.
Un regal! „Dezordine în scame”, „Momâi”, „Însingurări celeste”, printre mai multele titluiri cuminți cu trimitere la zona normalităților cotidiene... De fapt are poezia zilelor normale nedevoalate în orice condiții, dar posibil de trăit de către noi toți. Și ăsta este meritul poetului, de a scoate din locuri comune, perle.
De a ridica la rang de efemer, senzații tranzitorii, repetitive la îndemâna oricui, astfel devenid poezie. Uneori greu de descifrat, dar de un ermetism, atât cât trebuie ca să treacă limita banalului, să ne incite să-l descoperim. Și vă asigur că avem cu ce să ne îmbogățim inimile. Trăiri intense, participare activă la socialul agresiv fără ca să ascundă rănile cu care s-a ales, ca niște insigne de merit, care i-au întărit sufletul.
Fiecare vers, o adiere de aripă, destul de puternică să-i susțină zborul și să ne arate că se poate trăi frumos printre cuvinte.
Acolo și-a făcut un habitat confortabil și ne invită să-i trăim emoțiile și fricile că ar fi un personaj singular neînțeles, izolat.

„Spațiul acela liber dintre noi
unde ne intuim ca fiind,
când stăm cu spatele la spatele celuilalt,
un balansoar mișcat de nimeni,
autostradă cu numele mic
al unui ricoșeu din mine,
atât de fals...
chiar și nimicul
nu există nimic virtual
doar infinite tresăriri de abur
plutind în preajma unui in**st canicular,
virtual”

(Virtual).

Nu, ne deschide ușor sensuri de care avem nevoie să relaționăm de la inima la inimă:

„ține umbrela frunții
deschisă sub arbori
și piatra din dălți,
acolo plouă mereu
și timpul se naște rotat
prin ramuri și brațe
ocolind începuturi,
săruturi amare, și dulci,
cuiburi geneză și praf,
atât de mult praf
că nu se mai văd
felinare aprinse
în vârfuri de pomi de Crăciun”!

(Ramuri și brațe)

Absolut superbă soluția dată!
Viața de zi cu zi nu are mereu lucruri extraordinare de povestit, dar se încarcă la maxim cu orice lege nerespectată sau bagatelizată, el poetul fiind martor fără a judeca, doar spectatorul mirat că se întâmplă lucruri:

„la biserica veche se trag clopote
nu se fac înmormântări,
e doar părintele beat
și preoteasa naște iar fără moașă,
e duminică
și toți ne preumblăm în odihna celuilalt,
așa... ca-ntr-un început de lume
e duminică și visele încep să răsune,”

(Purpuriu duminical)

cu un final superb:

„un înger deocheat
mă ține strâns de mână”!,

(Purpuriu duminical)

„Îngeri paji cu coifuri
din purpura șoimilor maltezi
așteaptă într-o parte,
să se închidă porți în edenuri cuminți
ce nu port aripi printre spini de aroganță,
e noapte-n tot
și parcă ceru-i o gură larg deschisă
de întuneric circumcis,
pe trapul cailor înverșunați
în fuga zărilor prin norduri neaprinse,
nocturn e și șoptitul maramelor de zodii”

(O voce în noapte).

Și aș avea atîtea exemple prin care vă invit să pășim cu smerenie prin angoasele și tenebrele trăirilor unui poet, prin devoalări de vise revendicate, pentru că îi era frică să le devoaleze tranșant, astfel s-ar fi expus destul și intenția lui este de a se păstra în umbra cuvintelor.
Înțeleg numai cei sensibili și educați.
Așa se construiește poezia!
Dar asta la Simon Jack, vine nativ, nu e prefabricat, e natural, spontan și de aceea este specială.
Eu recomand cititorilor destulă răbdare pentru a fi beneficiarii unor trăiri superioare, apreciaerea cuvintelor puse în poziții cheie care ne vindecă de neputințele exprimării tainelor vieții.
Iată că poți exprima în mod voalat trăiri de mare intensitate, doar să vrem să înțelegem că fiecare este un suflet unic.

Constanța Popescu
Poet

SIMON JACK - Umbra unui înger
Aici puteți citi și descărca gratuit:
https://edituraledforce.wordpress.com/wp-content/uploads/2019/09/simon-jack-umbra-unui-c3aenger.pdf?

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...Recomandă o viitoar...
24/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...
Recomandă o viitoare apariție editorială:
ALEX BILȚI - 2025 Prin porțile sufletului meu

Sărmanul pescăruș
Dacă i-ai vedea cuibul, ai plânge,
Ai plânge când furtuna întețită vine.

Nu-i cruță de la mic, până la mare,
În toată ținta lor, să zboare.

Rămân pe mal loviți de val
Cu aripi și picioare rupte,
Plângând, târându-se pe jos,
Căci valul n-au putut să-nfrunte.

Eram vreo șase luni în urmă
Când îi priveam cu neputință.

Dar care-au reușit să zboare
Se întorceau la locuință.

Ei aduceau în cioc mâncare
La cei ce-n praf zăceau pe jos,
Noi îi privim cm zboară-n zare
Și-i admirăm, că e frumos.

Ne place sa-admirăm frumosul,
De multe ori, fără de-a gândi.
Dar sacrificiul este mare
Pentru ce vrem a dobândi.

Unii, pe jos, primesc mâncare,
Când alții zboară mai presus
Și lupta aceasta este mare,
Că-n Cer, pe flori nu poți fi dus.

La semenul de lângă tine,
Să nu privești de sus în jos.
Și pentru el și pentru tine,
Pentru noi toți veni Hristos.

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=postRecoman...
23/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=post
Recomandă o viitoare apariție editorială:
TASI GHERA - 2025 Din preaplinul sufletului meu

Copacul cu flori

Jos, în satul de sub nori,
lângă-un râu ce curge-agale,
așteaptă cuminte-n cale,
presărând-o cu petale,
un copac cu dalbe flori.

Lângă râu e o fântână,
apa-i curge în știubei,
stai cu mâna-n mersul ei,
căci răcoare vara vrei
și-n ulcior apă să-ți vină.

Și cad flori - aripi de înger -
cad și te cuprind fiori:
anii tăi sunt dalbe flori,
viața-i un copac cu flori -
un copac tăcut și singur.

Râul curge-ncet la vale,
apa susură-n știubei ...
viața trece – vrei, nu vrei -
cum cad florile pe-alei
și-s parfum visele tale.

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...Recomandă o viitoar...
21/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php...
Recomandă o viitoare apariție editorială:
ZÎNICA DUMITRU - 2024 Și fă-mă altar

Rozalbă stea

Părăsit-am greu pustnicia, pentru un nou răsărit
Cu ochii verzi ca de smarald, ce străluceau în noapte,
Doar în brațele lui, inima-mi de gheață s-a topit,
Cuvânt roditor de iubire fiindu-mi, dulcile șoapte.

Îngerii cântau nevăzuți, rătăcind printre brațele noastre,
Scântei de iubire se rostogoleau peste noi ca din amnar,
Din inima mea de sihastră se ridicau nenumărate astre
Lumini ce doineau dragostea în inimile noastre de jar.

Înfricoșată iubire, adumbrită cu dulce durere,
Pe cerul amurgului din mine te-ai furișat,
La marginea mării, sărutul tău a fost o adiere
Ce a pătruns în sufletul meu, de tine mângâiat.

E ceasul prielnic să-ți spun te iubesc,
Rod al iubirii crescut în vasta mea cetate,
În nopțile tale voi străluci în templul tău ceresc
Brațele tale, fie-mi leagăn, ca valurile înspumate.

Tu Luceafăr sfânt, răsărit-ai în calea mea
Când îngeri băteau metănii pentru noi,
La marginea cerului, ne binecuvânta o stea
Rozalbă stea,răsărită numai pentru noi.

Dedicată soțului meu, Cristian!
Zînica

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copaciihttps://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=postRecoman...
20/02/2025

Editura LED Force - Noi... nu tăiem copacii
https://cristianarsenoi.wordpress.com/wp-admin/edit.php?post_type=post
Recomandă o viitoare apariție editorială:
ZÎNICA DUMITRU - 2024 Și fă-mă altar

Și fă-mă... altar

Mi-e inima rece, sufletul slab
Ajută-mi Iisuse, ajută-mi degrab’
Sfânta credință să-mi fie sfânt rod,
Să nu cadă-n ispita vicleanului năvod.

Revarsă din ceruri mireasmă pe pământ
Și fă-mă să cinstesc al Tău dulce cuvânt,
Dragostea pentru Tine, Sfinte Dumnezeu
Sădește în adâncul sufletului meu.

O, Iisuse, din cer la mine privește
Rogu-mă Ție, răul izgonește,
Îndepărtează pe cel vrăjmaș
Și fă-mă altar, în sfântul Tău lăcaș.

Cu harul Tău preasfânt mă blagoslovește
De rele și gânduri viclene mă ferește,
Pune sfințenie în al meu suflet plăpând
Iar eu, cunună de lauri îți voi împleti, iubire jurând.

Nu mă lăsa în turma lipsită de păstor
Călăuzește-mă în taină, la al Tău sfânt izvor,
Adapă-mă din al Tău sfânt pocal
Și-nalță-mă în cerul rugii, tărâmul Tău astral.

Address

Iasi

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when LED Force - Editura posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to LED Force - Editura:

Share

Category