27/04/2025
Sursa-Mihai Cristian-Neagu--------------------------Petre Șfetescu și Oltenița: povestea unui bust dispărut.
Petre Th. Șfetescu s-a născut în anul 1860 în comuna Greaca, la mică distanță de Oltenița, a urmat școala primară și liceul în București, apoi studiile universitare la Paris , absolvite în 1885. Cariera sa a început în magistratură, fiind procuror la Tribunalul Ilfov , apoi Prim-Procuror al Tribunalului Ilfov și ulterior Președinte de tribunal la Teleorman. În anul 1903 se retrage din magistratura și intră în politică, în cadrul Partidului Conservator. A ocupat funcția de prefect în șase județe ale țări printre care și județul Ilfov.
S-a remarcat pentru eficiența și echilibrul său, iar figura lui devine respectă nu doar de funcționari, ci și de oameni simpli. Era omul ordinii, al rigurozității și al datoriei.
A ocupat și funcții importante la nivel central precum: senator , secretar general al Ministerului de Interne , iar din 1913 , consilier la Curtea de Conturi , instituție-cheie pentru buna gestiune financiară a statului.
În calitate de prefect al județului Ilfov, Petre Th. Șfetescu a început cu forțe proprii, proiectarea căii ferate București-Oltenița. Traseul căii ferate urma să străbată 13 localități, cu o populație de 30.233 de locuitori, iar costul estimat pentru întregul proiect a fost de 7.500.000 de lei. Presiunea pe care Petre Th. Șfetescu împreună cu populația orașului Oltenița a făcut-o la nivelul Parlamentului României și chiar asupra Primului- Ministru a avut roade, iar în prima sesiune parlamentară din anul 1906 a fost depus și aprobat proiectul pentru construirea liniei ferate Bucuresci (Obor)-Oltenița.
La 14 februarie 1906, calea ferată București-Oltenița este declarată linie de utilitate publică, iar prefectul județului Ilfov, Petre Th. Șfetescu, în temeiul legi, a semnat contractatul de împrumut cu Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economii pentru construirea căii ferate Bucuresci (Obor)-Oltenița.
Traseul acestei căi ferate era de 66 de km, linia pleacă din București-Gara de la Obor și trecea prin localitățile: Tânganu, Fundeni-Gherase, Gălbinași, Budești, Curcani, Fundenii-Mitreni până la Oltenița.
Cu prilejul demarării lucrărilor, locuitorii oraşului Olteniţa şi ai judeţului Ilfov au bătut o medalie în două variante: una din bronz aurit și alta numai din bronz, cu un diametru de 65 milimetri. Pe aversul medaliei se află gravată efigia prefectului judeţului Ilfov, înconjurată de o inscripţie circulară, unde se poate citi: „Lui Petru Th. Șfetescu, energicul şi activul prefect de Ilfov pentru realizarea construcţiei liniei ferate Bucureşti-Obor-Olteniţa”. Pe revers este gravată o altă inscripţie: „Recunoştinţa olteniţenilor şi a locuitorilor Ilfoveni 14/27 noiembrie 1905”. Medalia a fost gravată de Carneol şi fiul, iar data de 14/27 noiembrie 1905 are ca semnificație ziua în care consiliul general al județului Ilfov, avându-l în fruntea sa pe prefectul Petru Th. Șfetescu, a aprobat investiția pentru construirea căii ferate București-Oltenița. Construcţia căii ferate a început la 1 iunie 1906 şi a durat până în anul 1912. În anul 1909 se pune în funcțiune linia București-Budești, iar în data de 15 octombrie 1910 se inaugurează construcția liniei București-Oltenița.
Petre Th. Șfetescu a decedat în anul 1924, dar memoria acestuia, a rămas vie în mentalul colectiv al oltenițenilor pentru aportul pe care acesta la avut în dezvoltarea orașului Oltenița. La ani după moartea sa, cei care l-au cunoscut și-au dorit ca memoria lui să nu se piardă, au realizat un bust al acestuia în semn de recunoștință față de un om care și-a dedicat viața administrației și binelui public.
Într-o zi de duminică, pe 19 iulie 1931, locuitorii Olteniței s-au adunat cu emoție în centrul orașului. Motivul? Dezvelirea bustului unui om care, deși nu era născut în oraș, legase destinul de locurile acestea prin muncă, onoare și devotament public. Numele lui: Petre Th. Sfetescu.
Ceremonia a început cu un serviciu religios sobru, oficiat de preotul Gheorghe M. Sachelarie, Președintele comisiei interimare a Orașului, preotul N. Andreescu și preotul din Comuna rurala Oltenița Dem I. Iliescu Palanca.
A urmat un discurs emoționant rostit de Mircea Frigator , fost deputat de Ilfov, care la prezentat pe Petre Th. Șfetescu ca pe „un mare servitor al statului român”.
Astăzi însă, bustul lui Petre Th. Sfetescu a fost înghițit de tăcerea vremurilor . Puțini mai rostesc numele său. Și totuși, el rămâne o parte din istoria orașului – o istorie care merită reamintită.
Redescoperirea lui Petre Th. Sfetescu înseamnă mai mult decât evocarea unui funcționar onest. Înseamnă să redăm Olteniței o parte din trecutul său viu, o figură care, deși modestă, reflectă un spirit public astăzi rar.
Ps. Bustul era amplasat vizavi de Cinemtograful Flacăra în parcul cunoscut de oltenițeni sub denumirea de Parcul Modern.
