Obiectiv de Rădăuți

29/04/2026

COMUNICAT DE PRESĂ AUR CÂMPULUNG MOLDOVENESC:
Proiecte ale consilierilor AUR, pentru comunitate, respinse fără explicații.
Detalii în promul comentariu.⤵️

28/04/2026

Marfă contrafăcută de aproximativ 2.000.000 lei confiscată...Vezi mai mult

27/04/2026

Președintele AUR, George Simion, anunță inițierea moțiunii de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan. Pe 5 mai ar avea loc votul moțiunii.

26/04/2026

24/04/2026

Bărbat de 71 de ani salvat după ce a rămas prins într-un utilaj agricol... Vezi mai mult

23/04/2026

Accident grav la Vama...Vezi mai mult

22/04/2026

Șofer beat și fără permis, reținut la Rădăuți... Vezi mai mult

20/04/2026

Furturi de motorină în serie la Rădăuți...Vezi mai mult

20/04/2026

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care are ca scop oprirea pierderii controlului României asupra companiilor strategice.

Potrivit mesajului, inițiativa vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan este acuzat că a adus economia „în pragul unor decizii luate în grabă”, pentru a îndeplini jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Postarea menționează că în prezent sunt anunțate listări pentru companii deja listate, dar și lichidări pentru entități care nu mai există. Situația este descrisă drept „imaginea unei guvernări fără control și fără înțelegere a realității economice”.

Propunerile AUR

În cadrul inițiativei legislative, AUR propune:

statul român să dețină minimum două treimi din drepturile de vot în companiile din infrastructura critică;

interzicerea oricărei diluări sub acest prag;

drept de veto pentru deciziile majore

17/04/2026

Zidul Demnității – Monument dedicat demnității și valorilor naționale, inaugurat azi în Bosanci. Detalii în comentarii.⤵️

17/04/2026

Deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, acuză unele bănci de practici abuzive menite să influențeze indicele ROBOR, folosit la calculul dobânzilor pentru credite.
Majorarea acestui indice duce direct la creșterea ratelor pentru români cu împrumuturi și îi împovărează excesiv și abuziv.
Parlamentarul cere premierului României să intervină urgent și să aibă o poziție publică pe acest subiect.

16/04/2026

Infrastructura critică și diplomația de securitate în flancul estic al NATO

Flancul estic al NATO reprezintă una dintre cele mai sensibile și dinamice regiuni din punct de vedere strategic, în contextul actual al securității europene. Evoluțiile geopolitice recente, în special tensiunile generate de Federația Rusă, au determinat o regândire a modului în care statele din această zonă își construiesc reziliența, atât prin infrastructură critică, cât și prin instrumente de diplomație de securitate.
Infrastructura critică – care include rețele energetice, transporturi, comunicații și facilități militare – devine un pilon central al securității. Protejarea și modernizarea acesteia nu mai sunt doar obiective economice, ci imperative strategice. Într-un mediu în care amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice și dezinformarea, sunt tot mai frecvente, capacitatea statelor de a-și securiza infrastructura este esențială pentru menținerea stabilității regionale.
În paralel, diplomația de securitate joacă un rol crucial în consolidarea cooperării între aliați. Aceasta presupune nu doar dialog politic, ci și coordonare militară, schimb de informații și dezvoltarea unor mecanisme comune de răspuns la crize. Prin intermediul acestor instrumente, NATO și statele membre își pot alinia strategiile și pot răspunde mai eficient provocărilor emergente.
România ocupă o poziție strategică importantă în acest context, fiind un punct de legătură între regiunea Mării Negre și restul flancului estic. Investițiile în infrastructură, precum modernizarea porturilor, dezvoltarea rețelelor energetice și extinderea facilităților militare, sunt parte a unui efort mai amplu de consolidare a securității naționale și colective.
De asemenea, inițiativele regionale și proiectele strategice contribuie la crearea unui sistem integrat de apărare și cooperare. Acestea vizează nu doar componenta militară, ci și dimensiuni precum securitatea energetică, mobilitatea militară și reziliența societală.
În concluzie, securitatea flancului estic al NATO depinde de o combinație între infrastructură robustă și diplomație activă. Doar printr-o abordare integrată, care să includă atât investiții strategice, cât și cooperare internațională, statele din regiune pot face față provocărilor complexe ale mediului de securitate actual.
-Adrian Homan
Sursa: EVZ