Revista Contemporanul

24/07/2025

Alexandru Vlad Ciurea și Flavius Iuliu Urian: Miracolul Blaga. 130 de ani de la naștere

Lucian Blaga s‑a născut în data de 9 mai 1895, în satul Lancrăm, județul Alba, aflat în regiunea Transilvania, pe atunci sub dominația Imperiului Austro‑Ungar. A fost cel mai mic copil al familiei Blaga și a crescut într‑un mediu profund religios și tradițional. Tatăl său, Isidor Blaga, era preot ortodox, respectat în comunitate, cunoscut pentru severitatea și autoritatea sa morală, iar mama, Ana Blaga, provenea dintr‑o familie modestă și era recunoscută pentru blândețea și afecțiunea cu care își creștea copiii. De mic, s‑a remarcat printr‑o fire tăcută, meditativă, dezvoltându‑se într‑o atmosferă familială marcată de durere, pierderi timpurii și o disciplină strictă.

https://www.contemporanul.ro/educatie/miracolul-blaga-130-de-ani-de-la-nastere.html

24/07/2025

Mirel Taloș: Studenții români ai lui Martin Heidegger

De la Walter Biemel aflăm că „în seminarul cu doctoranzii din semestrul de vară al anului 1942, din cincisprezece participanți trei eram din România: Alexandru Dragomir, Octavian Vuia și eu însumi”.[1]

Walter Biemel este cel mai cunoscut dintre studenții români ai lui Heidegger. Etnic german din Brașov, el a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde i‑a avut ca profesori pe Constantin Rădulescu‑Motru, Mircea Vulcănescu, Ion Petrovici și Tudor Vianu. Rămas în Germania după război, și‑a dedicat o mare parte din activitate fenomenologiei, lui E. Husserl și lui Martin Heidegger, cea mai cunoscută dintre lucrările lui fiind Heidegger – Monographie (1973). A fost primul traducător al unui text de Heidegger în limba română (chiar dacă este vorba de un text parțial), Hölderlin și esența poeziei, pu­blicat în Universul literar (nr. 48, joi, 10 decembrie 1942). A fost doctor în filosofie al Universității din Aachen. Biblioteca Universității din Freiburg, la capitolul Sekundärliteratur (Zeitschriftenaufsätze und Buchbeiträge) despre Martin Heidegger, conține textul Husserls Encyclopaedia – Britanniva Artikel und Heideggers Anmerkungen dazu (în Zeitschrift voor Philosophie, 12, 1950).

https://www.contemporanul.ro/istorie-documente-politica/studentii-romani-ai-lui-martin-heidegger.html

23/07/2025

Mihaela Helmis în dialog cu Mircea Dumitru
„Cultura este absolut esențială”

Mircea Dumitru: Oamenii nu sunt complet determinaţi de dimensiunea lor biologică, ci este nevoie întotdeauna de completarea de tip cultural. Cultura nu este un lux, cultura este absolut esenţială.

https://www.contemporanul.ro/clubul-ideea-europeana/cultura-este-absolut-esentiala.html

22/07/2025

Iulian Rusanovschi: Războiul monumentelor

Războiul monumentelor din Basarabia a început, de fapt, în 1940, a continuat în 1944 cu un val masiv de distrugeri ale monumentelor românești și a cunoscut un al treilea vârf între 1953 și 1956, după moartea lui Stalin, în perioada când Uniunea Sovietică era condusă de Nikita Hrușciov. Foarte multe dintre monumentele românești au fost distruse în acei ani, doar o mică parte a supraviețuit, ascunsă prin cimitirele localităților sau în curțile bisericilor, ferite de ochiul vigilent al ocupantului sovietic. Pas cu pas, prin închiderea bisericilor, distrugerea cimitirelor militare ale Armatei Române și eliminarea simbolurilor românești, s‑a încercat ștergerea identității românești din stânga Prutului.

https://www.contemporanul.ro/lecturi-despre-carti/razboiul-monumentelor.html

21/07/2025

Gelu Savonea: Ich Kaan Ti’Ho

Că a încetat să privească spre tării – cm se spunea cândva în graiul poporal – este unul dintre reproșurile cele mai frecvente care i se fac omului modern. Tăriile în înțelesul lor mai larg, cel din basmele lui Ispirescu, erau ceva mai mult decât cerul cu nenumăratele sale stele, erau și locul în care putea fi găsit Dumnezeu ori Sfântul Petru și era, desigur, locul în care se avânta Făt Frumos împreună cu calul său cel Năzdrăvan.

https://www.contemporanul.ro/educatie/ich-kaan-tiho.html

18/07/2025

Constantin Lupeanu: Spațiul Dumnezeirii

Cu mulți ani în urmă, Maica Stareță Zamfira de la Mănăstirea Prislop mi‑a dăruit cartea Cărarea Împărăției de sfântul părinte ieromonah Arsenie Boca (29 septembrie 1910 – 28 noiembrie 1989) și m‑a îndemnat să vizitez o biserică pictată de acest spirit nemaiîntâlnit pe meleagurile noastre. M‑am dus în satul Drăgănești, aflat pe drumul spre Alexandria, împreună cu un prieten ziarist. Biserica Sfântul Nicolae era închisă, dar omenia soției preotului a făcut să putem vedea pe îndelete lucrarea realizată, nu în doi‑trei ani, cm se obișnuiește, ci în cincisprezece ani! Când am pășit înlăuntru, nu ne venea să credem că ne aflam într‑o biserică. Aveam sentimentul că ajunsesem în rai. Opera părintelui Boca ne umplea sufletele cu lumină și cu adevărata credință. El o numea modest „pictură nouă”, care‑i exprimă crezul prezent în predicile sale din tinerețe. Scenele pictate și textele succinte sunt simboluri ale lumii de aici și de dincolo, mesaje care impresionează profund, îndeamnă la autoanaliză, la meditație. Sunt cartea sa de vizită, o cărare a înțelepciunii. Culorile calde, deschise, lasă să se reverse din toate părțile o lumina‑miracol, Iisus translucid, flacără care pătrunde definitiv în inimi. Duhul Sfânt ne cuprinde pe‑ndelete. Totul este simplu și de aceea măreț. Totul este spirit. Totul este iubire. Oare când, această viziune, va fi preluată pe întregul cuprins al creștinătății românești?

https://www.contemporanul.ro/poemul-lunii/spatiul-dumnezeirii.html

18/07/2025

17/07/2025

Dorina Brândușa Landén: Bonnard la Stockholm

În primăvara aceasta, Muzeul Național din Stockholm prezintă o expoziție unică despre artistul francez Pierre Bonnard (1867-1947), adesea considerat maestrul culorii. Bonnard avea o abilitate remarcabilă de a surprinde lumina și culoarea într‑un mod care vorbește direct privitorului. Pe parcursul expoziției descoperim universul artistic al lui Bonnard ca într‑o călătorie înapoi în Franța de la începutul secolului. Veri liliachii, camere galbene precum caisa, mări azurii – idile în care timpul pare a sta pe loc. Totul este impregnat de o prezență și o emoție puternică și, potrivit prietenului său, artistul și sculptorul Aristide Maillol, putea chiar sculpta folosind culorile.

https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/bonnard-la-stockholm.html

16/07/2025

Magda Ursache: Îndoiala, pe limba poeziei

Liviu Apetroaie nu locuiește globalist pe acest pământ, ci în Moldova, la Iași, pe Calea Verde a Copoului, în casa Sadoveanu. Poetic, da, așa cm spune Hölderlin: „Omul locuiește poetic pe acest pământ”. Poezia sa deține o vertebră de aur. Sau de aer, conform definiției lui N. Băciuț: „Poezia e o vertebră de aer”. E un poet nealiniat modelor, are rădăcini adânci în trecutul literaturii, irelevant pentru cei care vor să‑l răstoarne ca să primenească scaunele din rândul întâi pentru ei înșiși. Nealinierea la moda literară cam costă, dar pe Liviu Apetroaie nu‑l neliniștește absența sa dintr‑o listă canonică de o echitate îndoielnică. Sunt acolo poeți autentici, dar și adaosuri, cm le zic eu, aninați prin cățărări, ca în basmul Jack și vrejul de fasole (de recitit în cheie jungiană). La urma urmelor, sunt și istorii literare unde nu încap nici scriitorii mari ai exilului, nici basarabenii. Dar, dacă deții ars expectandi, știi că sita valorilor cerne greu, dar cerne.

https://www.contemporanul.ro/polemice/indoiala-pe-limba-poeziei.html

15/07/2025

Marian Victor Buciu: Un romanț de interes

Dacă ar fi procedat precum Cristian Teodorescu (Tatăl meu la izolare), Doina Ruști (Ferenike, roman, Humanitas, 2015) putea să ne dea un Tatăl meu ucis. Însă, cu toate diferențele, ambele cărți au numeroase personaje. Ele se trag aici din negustori și podgoreni, sunt neamuri acut metisate, machedoni, muntenegreni, bulgari, turci, un unchi exilat e evreu. Familia restrânsă e una de învățători, cu casă mare, îndestulată, până la comunizare, deschisă, căutată de consăteni la nevoie.

https://www.contemporanul.ro/lecturi-despre-carti/un-romant-de-interes.html

14/07/2025

Dana Duma: Efectul Beatles și fluturii

A ajuns, în fine, pe ecrane, noul documentar semnat de Andrei Ujică, Things We Said Today, despre care ştiam că a fost lansat anul trecut în secţiunea oficială necompetitivă a Festivalului de la Veneţia. Pe autor l‑am trecut de mult pe lista documentariştilor importanţi, pentru că şi înainte de Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu (2010) făcuse un important film semnat împreună cu Harun Faroki, Videograme dintr‑o revoluţie (1992), de asemenea o investigaţie despre sfârşitul comunismului bazat pe un îndelungat studiu al arhivelor.

https://www.contemporanul.ro/film-cinematografie/efectul-beatles-si-fluturii.html

11/07/2025

Victor Ravini: Știți cm a fost cu Ceaușescu și Pinochet?

S‑a tot zis că atentatele din 11 septembrie 2001 ar fi o replică la lovitura de stat a lui Pinochet în Chile pe 11 septembrie 1973. Știți cumva de ce Pinochet a ales tocmai acea zi și nu alta? Dacă nu știți, e din cauză că ai noștri știau mai bine decât oricine și au tăcut. Am întrebat două persoane din București, care au apucat acele vremuri, dacă știau de ce a ales Pinochet acea zi. Nu știau. Așadar: sută la sută din cei chestionați nu știau. Să vă spun eu, care știu mie la sută. După cm vedeți, sunt tare la statistică. Mai tare de așa nici nu se poate.

https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/stiti-cum-a-fost-cu-ceausescu-si-pinochet.html