23/03/2019
România va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiţii în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi pe sprijinirea eficienţei energetice, a declarat vineri ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, în cadrul unei mese rotunde organizate la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti.
De asemenea, dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile, combaterea şomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi parte a noii viziuni de programare. În cadrul dezbaterii, oficialul MFE a prezentat priorităţile de investiţii din fonduri europene ale României pentru perioada 2021-2027, dar şi progresele înregistrate în ultimul an jumătate de ţara noastră.
Potrivit ministrului Rovana Plumb, România are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică şi privată, transport, mediu, educaţie, sănătate şi servicii sociale. 'Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieţei Unice şi implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calităţii vieţii cetăţenilor într-un mod echitabil în toată Uniunea', a spus ministrul, citat într-un comunicat al MFE.
Pe ce se axează negocierile
Ea a reamintit că, în ceea ce priveşte Politica de Coeziune, negocierile sunt axate pe reducerea disparităţilor regionale şi pe abordarea noilor provocări, pe alinierea la Semestrul European şi pe asigurarea unei flexibilităţi care să răspundă mai prompt nevoilor regionale şi locale. Rovana Plumb a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii pe care o coordonează de un an jumătate, menţionând că valoarea apelurilor lansate a depăşit 25 miliarde euro (90,8% din alocarea de aproximativ 28 miliarde de euro), iar numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii de fonduri europene a ajuns la 5.998, însumând circa 21,2 miliarde euro.
Plăţile efectuate către beneficiarii de fonduri europene reprezintă 17,4% din alocarea UE. România a primit de la Comisia Europeană 8,6 miliarde euro, ceea ce ne situează lângă media UE în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene. Acestor sume li se adaugă alte 6,5 miliarde de euro plăţi directe în agricultură.
