16/01/2026
Proteste ale suveraniștilor în Capitală, față de Guvern și față de legea privind combaterea extremismului
Manifestări ale suveraniștilor joi seara, în București. Câteva mii de oameni s-au adunat în Piața Universității, de unde au plecat în marș spre Piața Victoriei. Oamenii au scandat împotriva „legii Vexler”, privind combaterea extremismului, adoptată în decembrie de Parlament, dar și împotriva guvernului.
Manifestația, organizată de fostul lider AUR Claudiu Târziu, a fost susținută și de Alianța pentru Unirea Românilor. În fața Palatului Victoria, protestatarii au cerut demisia Guvernului, dar și reluarea turului doi al alegerilor din decembrie 2024.
La miting au venit și oameni din afara Capitalei. Unii protestatari au aruncat cu bulgări de zăpadă și cu obiecte din plastic în jandarmii care asigură paza la fața locului, însă nicio persoană nu a fost rănită. Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că, pentru detensionarea situației, au fost folosite, pentru scurt timp, pulverizatoarele cu substanță iritant-lacrimogenă.
În urma încălcării cadrului legal în vigoare, Jandarmeria a transmis că jandarmii au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 375 din Codul Penal al României. Totodată, jandarmii au aplicat 4 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 10.400 de lei.
Ce prevede legea Vexler
Proiectul de Lege inițiat de președintele Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, mai prevede proiectul.
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă această faptă este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi.
Legea mai pedepseşte contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Săvârşirea acestor fapte prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice.
De asemenea, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică, mai prevede legea.
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unul la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Proiectul a fost iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler și a fost adoptat de Parlament prima dată în iunie 2025. Actul normativ a fost contestat, în 20 iunie, la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România şi POT, Curtea respingând sesizarea.
În 14 iulie, preşedintele Nicuşor Dan a sesizat, la rândul său, CCR – şi de această dată, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.
În 4 decembrie, preşedintele a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare, acesta apreciind că actuala formă a actului normativ ar putea duce la „amplificarea tensiunilor”. El a considerat că, în forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracţiuni.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conţine idei xenofobe, fără a face diferenţa între materiale de propagandă extremistă şi opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât şi de echilibru. Ambele sunt esenţiale pentru apărarea democraţiei”, a apreciat preşedintele.
Actul normativ a fost adoptat în aceeaşi formă care a trecut iniţial de Parlament, plenul Senatului respingând obiecţiile preşedintelui, și a ajuns ulterior pe masa Camerei Deputaților, unde a fost adoptată la 17 decembrie. Sursa: TVR TVR INFO
