Țara cu Balauri

15/06/2025

10/06/2025

Jidava (Jidova).

Poarta Praetoria - intrarea principală.

▶ https://wp.me/p91ZVT-Yj

10/06/2025

08/06/2025

Conacul Costache Cantacuzino

Conac impunător și bătrân dar care astăzi este acaparat, la propriu, de floră și faună.

Este cel despre care v-am povestit ieri în filmarea de pe teren - https://cutt.ly/xyMUMhH

Două vorbe, aici - https://wp.me/p91ZVT-Ka

Țara cu Balauri

08/06/2025

Încă două tablouri votive superbe fotografiate astăzi în Oltenia istorică.

Astfel de lucrări, fresca de la diferite monumente (biserici, schituri, case, palate etc.) reprezintă singurele imagini, majoritatea restaurate, pe care le mai avem cu vechea noastră nobilime și într-un fel sau altul trebuie prețuite.

Tablou din partea de sus, exact cm apare pe fresca din imagine:
• ÎNTÂIUL MATHEIU BASARAB VOEVOD
Cel mai mare domnitor din punct de vedere al numărului de lăcașuri de cult ctitorite, renovate, restaurate sau chiar finanțate, Matei din Brâncoveni (Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești, având apartenență nobiliară în Dinastia Basarabilor. A domnit 22 de ani (1632 - 1654), perioada în care Țara Românească a cunoscut o continuă dezvoltare culturală, istorică, religioasă, administrativă etc.

• ȘI DOAMNA SA ELENA
Soția lui Matei Basarab. Este fiica marelui logofăt Radu Năsturel și sora lui Udriște Năsturel.

Tablou din partea de jos, exact cm apare pe fresca din imagine:
• ȘTEFAN KANTAKOZINO VOEVOD
Domnitor în Țara Românească în perioada 1714 - 1716. Este fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, cel care a desenat prima hartă a Țării Românești. Prin tată, era nepot de frate al domnitorului Șerban Cantacuzino, al ctitorului și marelui spătar Mihai Cantacuzino și al Stancăi Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu.

• ȘI DOAMNA SA PĂUNA
Păuna, născută în familia de boieri Greceanu, soția lui Ștefan Cantacuzino.

Această frescă, restaurată ultima dată în anul 2000, se găsește pe pridvorul bisericii din piatră a Mănăstirii Dintr-un Lemn, Frâncești, Vâlcea. În timp ce Matei Basarab a pus piatra de temelie la mijlocul secolului XVII, Ștefan Cantacuzino este unul din cei mulți care au restaurat și renovat biserica de-a lungul anilor.

08/06/2025

Frescă din pronaosul Schitului Ostrov, Călimănești, Vâlcea ce reprezintă o parte din familia domnitorului Neagoe Basarab, ctitorul acestui lăcăș de cult. De la stânga la dreapta:

• THEODOSIE VOEVOD - fiul lui Neagoe Basarab și al Doamnei Despina. A devenit domnitor la o vârstă foarte fragedă (16 ani), sub tutela mamei sale, Despina, și a marelui ban al Olteniei, Preda Craiovescu. A murit de ciumă la Constantinopol.

• IO NEAGOE VOEVOD - Unul dintre cei mai importanți domnitori (1512-1521), ctitor al Mănăstirii Argeș, canonizat ''pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Românească''. N-am să intru în detalii acum, însă una din controversele legate de Neagoe Basarab, poate cea care stârnește cele mai multe întrebări, o reprezintă descendența sa din familia Craioveștilor, o veche și renumită neaoșă familie de boieri, tatăl său fiind Pârvu Craiovescu, tatăl lui Preda Craiovescu. În același timp, alte surse, precum modalitatea în care domnitorul se intitula (''Io Băsărab Neagoe voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și răposatului Băsărab voevod''...) indică faptul că acesta era fiu domnitorului Basarab al IV-lea cel Tânăr Ţepeluş din Dinastia Dăneștilor.

• i gospodja DESPINA - Doamna Milița Despina, soția lui Neagoe Basarab, provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei. Portretul Doamnei Despina Basarab din pictura votivă de la Curtea de Argeș a fost sursa de inspiraţie a Reginei Maria atunci când şi-a comandat la Paris coroana ce avea s-o poarte la ceremonia de Alba Iulia, pe 15 octombrie 1922. Doamna Despina s-a călugărit spre finele vieții la Schitul Ostrov sub numele de ''Platonida/Platonia''.

• i gospodja . . . - tind să cred că este Roxanda sau Stana, două din cele trei fiice ale lui Despina și Neagoe Basarab. Aceste au fost căsătorite cu domnitori, poate și de aici reprezentarea cu acea coroană pe cap.

05/06/2025

• Casa Memorială ''Nicolae Titulescu'' din localitatea omonimă, jud. Olt •

Nu am văzut mare lucru la interior, nu am găsit pe nimeni care să-mi deschidă.

Construcția are patru intrări și două fațade, cu terase semirotunde pentru fatada dinspre râu și cu terase dreptunghiulare la fațada principală. Ambele terase sunt străjuite în partea stânga a clădirii de un turn cu trei niveluri. În perioada 1910 - 1941, clădirea a fost casa de vacanță a familiei Titulescu, apoi a intrat în administrarea Academiei Române care va înființa între 1945 și 1949 o bibliotecă sătească și o școală populară, conform testamentului lăsat de Nicolae Titulescu. În timpul regimului comunist casa a fost folosită ca depozit de îngrășăminte chimice și CAP. Începând cu anul 2000 a devenit secție a Muzeului Județean Olt. Are o grădină imensă și interesantă în jurul ei, cu tot felul de arbori bătrâni și diferite specii de plante. Întreg terenul pe care se află astăzi casa, cândva ajungea până aproape de râul Vedea.

Nicolae Titulescu s-a născut la Craiova, părinții lui fiind Ion Titulescu și Maria Urdăreanu. Tatăl său era descendent al unei familii de moșneni și fiul protopopului Nicolae Economu. Nicolae Titulescu a fost un diplomat, om politic, jurist și profesor universitar român și membru al Academiei Române. A fost membru activ al Partidului Conservator Democrat din România, îndeplinind mai multe funcții politice de-a lungul anilor.

S-a căsătorit la 29 aprilie 1907 cu Ecaterina Burcă, originară din Roşiorii de Vede, fiica unui proprietar de moșii din jud. Olt, cei doi formând, se spune, unul dintre cele mai cunoscute și elegante cupluri ale Europei începutului de secol XX.

Se odihnește, conform testamentului lăsat la 5 ianuarie 1940, la Saint Mortiz, Elveția în curtea bisericii ''Sf. Nicolae'' din Scheii Brașovului: ''În ce mă priveşte, cm m-am considerat totdeauna ca un soldat al teritoriilor alipite României între 1918 şi 1920, doresc să fiu îngropat la Braşov, într-un loc ceva mai la o parte. Prietenii mei din Ardeal vor şti să găsească un loc potrivit dorinţei mele. Take Ionescu sus la Sinaia şi eu la picioarele lui, jos la Braşov, pentru repauzul etern, este felul cel mai convenabil şi doresc ca locuitorii Braşovului să accepte rugămintea mea.'' (vezi în comentarii)

Un alt citat pe care l-am găsit într-o carte despre activitatea s-a politică, spune cam așa: ''Şi chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Şi chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina.''

A fost unul dintre cei mai mari diplomați ai țării noastre.