Armânamea Media

06/07/2025

Nidzem ma largu cu alinarea di video uri ditu proiectul Sh-armâneashti tsâ undzeashti
Tora vini oara al Kira Hagi
Tu comentarii va s-alin link-ul

03/07/2025

Sh-armâneashti tsâ undzeashti

Tu anlu 2018, pi frândza di Facebook a proiectului Anveatsâ Armâneashti, ahurhimu unâ campanii ti ciudii tsi lo multâ hari.

Cu numa "Sh-armâneashti tsâ undzeashti", tu shcurti video-uri, campania scoasi tu miydani multsâ armânji cu vreari ti limba armâneascâ.

Cafi unu sh-aspusi ndauâ minduieri, pi armâneashti, sh-tu soni, itsi video s-bitisi cu dimândarea "Sh-armâneashti tsâ undzeashti".

Tu 2018 campania agiumsi tu mass media ditu România, pi Televizia Natsionalâ ditu Republica Machidunia di Nord (sectsia pi armâneashti) sh-pi budzâli la njilji sh-njilji di Armânji.

Tora di oarâ lomu apofasea s-alinămu video-urili ditu campania Sh-armâneashti tsâ undzeashti pi frândza di YouTube Armânamea Media, ta s-adunămu deadunu ma multi proiecti tsi li adrămu tu aeshtsâ ditu soni anji, ta s-hibâ ma lishoru ti dunjeauâ s-li mutrească.

Ahurhimu cu protlu video ditu campanii, tu sectsiunea di comentarii va s-videts link-ulu.

Flori, Alexandra, Maria shi Vio vâ oarâ "Searâ msheatâ!"

Florentina Costea Alexandra Adam Maria Cucliciu-Crăciun Craciun Viorel

16/06/2025

Muabetea cu Lila C**a u alinămu sh-pi YouTube
Ma nghios link ul

12/06/2025

08/06/2025

🎤🎥📢Gioi, tu 12-li di Cirisharū 2025, oara 19:00, va s-adrămū muabeti cu Alexandru Gica.
„Criscui anvarligatū di cărtsâ di matematicâ sh-isturii. Nu-i lucru di ciudii, di cara pârintsâlj a mei eara dhascali di matematicâ sh-di isturii. Cărtsâli cu cari criscui alasarâ toarâ tu geanlu a meu. Alepshu s-mi adaru matematicianū (…). A că earamu cilimeanū, duchiiu că tu matematicâ lucârli suntu dipū limbidz sh-că isturia easti anyrâpsitâ ma multu ashi cumū u veadi atselū tsi u pârâstâseashti. Armashū cu mirachea ti isturii.” Ashi s-zuyrâpseashti oaspili a nostū – unlu ditū „sturlji” di nai ma mari simasii ti cultura armâneascâ di adzâ.
Noi minduimū s-lu zuyrâpsimū - tu ptsâni zboarâ - ashi:
- dhascalū (Conf. Dr.) shi sitâxitorū la Facultatea di Matematicâ sh-Informaticâ (Universitatea di Bucureshti) – nica ditū anlu 1993;
- bursierū la „Colegiulū Naua Evropâ” tu chirolu 2008-2010, cu unū proiectu ti isturia a Armânjlorū;
- vitse-prezidentu, secretarū sh-prezidentu - tu unū bairū di anji – la „Sutsata Culturalâ Armâneascâ” di Bucureshti;
- anyrâpsi cărtsâ ti Armânji sh-ti isturia a lorū; adutsemū aminti aoa: „Shcurtâ mutritâ tu isturia ditū anjlji ditū soni a Armânjlorū”, „Armânjlji – Figures and facts”, „Unâ isturie pritu cântitsi a Armânjloru ditū Românie”, „Unâ mari njicâ isturii. Haralambie Balamace”, „Andrupâmintulū a Armânjlorū ti arhitectura a câsâbălui Bucureshti”;
- editorū ti ma multi cartsâ cu temi armâneshtsâ;
- membru tu prota parei „Pilisterlu”;
- sh-nu dipū tu soni, omlu tsi andreapsi cathi stamânâ – chiro di ma multu di 20 anji – Tserclū di Limbâ Armâneascâ.
🎤🎥📢 Our next guest – Alexandru Gica –, on the 12th of June 2025, at 7 p.m.
"I grew up surrounded by math and history books. It was normal because my parents were math and history teachers. The books I grew up with influenced me. I chose to become a mathematician. (...) Though a child, I understood that in mathematics things are clear, while history is a science that depends a lot on the perspective of the one who presents it. But I was left with a passion for history. " This is how our guest defines himself - one of the most important "pillars" of Armân culture.
We would describe him succinctly as follows:
- professor (associate professor) and researcher at the Faculty of Mathematics and Computer Science at the University of Bucharest since 1993;
- scholarship holder at the "New Europe College" in the period 2008-2010 with a project about the Armâns’ history;
- vice-president, secretary and president - over the years - of the "Aromanian Cultural Society" association from Bucharest;
- author of books about Armâns and their history, among the best known being: "Introduction to the recent history of the Aromanians", "Armânjlji - Figures and facts", "A story about the songs of the Armâns of Romania", "A great little history. Haralambie Balamace", "The contribution of the Aromanians to the architecture of Bucharest";
- editor-in-chief of several volumes with themes related to Armâns;
- member of the first ensemble "Pilisterlu".
- last but not least, the one who has been organizing the weekly Armân language circle for more than 20 years.
🎤🎥📢 Joi, 12 iunie 2025, ora 19:00, ne vedem live cu Alexandru Gica.
„Am crescut înconjurat de cărți de matematică și istorie. Era normal, fiindcă părinții mei erau profesori de matematică, respectiv istorie. Cărțile cu care am crescut m-au influențat. Am ales să devin matematician. (..) Deși copil, am înțeles că în matematică lucrurile sunt clare, pe când istoria este o știință care depinde mult de perspectiva celui care o prezintă. Am rămas însă cu pasiunea pentru istorie.” Asa se autodefinteste invitatul nostru - unul dintre cei mai importanți „stâlpi” ai culturii armânești.
Noi l-am descrie succint astfel:
- profesor (conferențiar doctor) și cercetător la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București din anul 1993;
- bursier la „Colegiul Noua Europă” în perioada 2008-2010 cu un proiect despre istoria Armânilor;
- vicepreședinte, secretar și presedinte - de-a lungul anilor – al asociaţiei „Societatea Culturală Aromână” din Bucureşti;
- autor de cărți despre Armâni și istoria acestora, printre cele mai cunoscute fiind: „Introducere în istoria recentă a aromânilor”, „Armânjlji – Figures and facts”, „Unâ isturie pritu cântitsi a armânjloru ditu Românie”, „O mare mică istorie. Haralambie Balamace”, „Contribuţia aromânilor la arhitectura Bucureştiului”;
- îngrijitor de ediții (editor) al mai multor volume cu teme armânești;
- membru al primului ansamblu „Pilisterlu”.
- nu în ultimul rând, cel care a organizat săptămânal cercul de limbă armână, de mai bine de 20 ani.

07/06/2025

Muabetea di stâmâna tsi tricu u alinăm sh-pi YouTube
Deadun cu Yiani Mantsu
Link ul ma nghios, tu sectsiunea di muabets

05/06/2025

01/06/2025

🎤🎥📢 Gioi, tu 5-li di Cirisharu 2025, oara 19:00 va s-adrămū muabeti cu Lila C**a. S-amintă tu hoara Dubrushana (apropea di Štip), Rep. Machidunia di Aratsili sh-criscu anvârligatâ di unâ ’ntreagâ lumi armâneascâ, iu s-duchea pirifanâ sh-tihiroasâ. Bitisi Facultatea di Filologhii tu câsâbadzlji Skopje shi Paris, iara tu anjlji ’70 lucârlu u dusi Beligradi, iu sh-timiljiusi fumealjea a ljei.
Anji arada, fu prezidentâ la sutsata „Lunjina“, iu andreapsi proecti culturali cu Academia di Shtintsi shi Arti ali Sârbii, cm sh-cu alti institutsii culturali. Ari scoasâ tu miydani cărtsâ pi armãneashti &sârbeashti: “Antologhia a puiziljei Armâneascâ contemporanâ ”(2020) shi “Presa armâneascâ tu eta a Amirâriljei Otomani” (2021). Tutnâoarâ, adusi pi limba sârbeascâ "Les Aroumains, un peuple qui s'en va“ - cartea alu Nicolas Trifon (2010).
Easti prezidentâ la Tsentrulu PEN Armân (timiljiusitu Beligradi, tu anlu anlu 2021) sh-mindueashti că adrarea a alishtei institutsii easti unu momentu istoricu ti tutâ Armânamea, nu mash ti scritorilji, jurnalishtsâlj i anvitsatslji Armânji.
Ursits di nâ mutrits, ta s-vâ ciudusits!
🎤🎥📢 On Thursday, June 5th, 2025, 7:00 p.m., we'll see you live with Lila C**a. She was born in Dubruşana (near Štip), Republic of North Macedonia and grew up surrounded by an entire Armân community, in the midst of which she felt proud and lucky. She graduated in philology (in Skopje and Paris), and in the ‘70s she worked in Belgrade, where she also established her family.
For years she was the president of the “Lunjina” association, coordinating projects carried out in collaboration with the Serbian Academy of Sciences and Arts, as well as other cultural institutions. She has published books in Armân and Serbian languages: “Anthology of Contemporary Armân Poetry” (2020) and “The Armân Press During the Ottoman Empire” (2021). She also translated Nicolas Trifon’s book, "Les Aroumains, un peuple qui s'en va“ into Serbian.
She is the president of the Armâ PEN Center (Belgrade, 2021) and believes that the founding of this institution represents a historic moment for the entire Armân community, not just for Armân writers, journalists or intellectuals.
🎤🎥📢 Joi, 5 iunie 2025, ora 19:00, ne vedem live cu Lila C**a. S-a născut ȋn localitatea Dubruṣana (lângă Štip), Republica Macedonia de Nord ṣi a crescut ȋnconjurată de o ȋnteragă lumne armânească, ȋn mijlocul căreia se simţea mândră ṣi norocoasă. A absolvit studii de filologie (ȋn Skopje ṣi Paris), iar ȋn anii ’70 activitatea a purtat-o la Belgrad, acolo unde ulterior ṣi-a ȋntemeiat familia.
Ani la rând a fost preṣedinta asociaţiei “Lunjina”, coordonând proiecte realizate ȋn colaboarre cu Academia Sârbă de Ştiinţe ṣi Arte, precum ṣi cu alte instituţii culturale. A publicat cărţi ȋn limbile armână ṣi sârbă: “Antologia poeziei Armâne contemporane” (2020) ṣi “Presa Armână ȋn timpul Imperiului Otoman” (2021). Totodată, a tradus ȋn limba sârbă cartea lui Nicolas Trifon, "Les Aroumains, un peuple qui s'en va“.
Este preṣedinta Centrului PEN Armân (fondat la Belgrad, ȋn 2021) ṣi consideră că ȋntemeierea acestei instituţii reprezintă un moment istoric pentru toată comunitatea armână, nu doar pentru scriitorii, jurnaliṣtii sau intelectualii armâni.

28/05/2025

Muabeti armâneascâ deadun cu Yiani Mantsu

26/05/2025

Muabetea di stâmâna aesta u alinămu sh-pi YouTube
Deadun cu Duliu-Bajdechi Steliana!
Link ul ma mpadi

25/05/2025

🎤🎥📢 Njercuri, tu 28-li di Maiu 2025, oara 19:00 va s-adrămū muabeti cu Yiani Mantsu. S-amintă hoara Râmnic/Dobrogea tu unâ taifâ armâneascâ sh-bitisi Inst. Pol./ Facultatea TCM (adrari di makini). Lucră Bucureshti la “Mecanică Fină” sh-la Inst. Natsionalu trã Adrari di Makini, iara ditŭ anlu 1982 vdzi Ghirmânii, iu adră lucru tu dumenea auto pânã anda inshi tu pensii (atseijli ditŭ soni 20 anji, la firma Opel).
Fu secretaru la sutsata ULCA Freiburg, iu adră copusŭ trâ andridzearea a congresiloru trâ limba sh-cultura armâneascâ, ama shi a cursurilorŭ di vearã trâ studentsâ. Tu idyiulŭ chiro, adră multi căljiuri Strasbourg sh-Bruxelles, cu scupolu sâ s-amintã “Dâmândarea 1333/1997. Tu chirolu 2008-2014 fu prezidentu la Consillu Armânjloru, aclo iu andreapsi deadunŭ cu sotslji unŭ baiur di activităts.
Dupu tsi inshi tu pensii fu iara studentŭ, la Goethe Uni Frankfurt: adră studii universitari di Histurii & Arheologhii shi Anthropologhii /Ethnologhii. Pisuprâ bitisi sh-unŭ masterat (Histurii) cu lucrarea „Cultural and ethno-political consequences of the Balkan wars from 1912/13. The role of national minorities, using the case study of the Armâns”.
Ditu studiili universitari sh-masterat s-amintarâ 3 cărtsâ (tu lb. ghermanã) tsi “zburăscu” trâ Armânji: dauâ la editura BOTIMET M&B di Tirana (dauli apridusi tu limba arbinisheascâ), iara treia la cunuscuta editurâ Frank & Timme di Berlin.
Ursits di nâ mutrits, ta s-vâ ciudusits!
🎤🎥📢 On Wednedday, May 28th, 2025, 7:00 p.m., we'll see you live with Yiani Mantsu. He was born in Râmnic/Dobrogea into an Armân family and graduated from the Inst. Pol./Faculty of Mechanical Engineering (machine construction). He worked for several years in Bucharest (at “Fine Mechanics” and the National Inst. of Mechanical Engineering), and in 1982 he settled in Germany, where he worked in the automotive industry until his retirement (the last 20 years at Opel company).
He was secretary at the UCLA Freiburg association, where he was involved in organizing congresses for the Armân language & culture, as well as summer courses for students. At the same time, he participated in a series of meetings in Strasbourg and Brussels, with a view to obtaining Recommendation 1333 (1997). In the period 2008-2014 he was president of the Armân Council, making an effort to complete several activities.
After retiring, he became a student again, at Goethe Uni. Frankfurt - he graduated from university in History & Archaeology and Anthropology/Ethnology. In addition, he also completed a master's degree (History) with the work "Cultural and ethno-political consequences of the Balkan wars from 1912/13. The role of national minorities, using the case study of the Armâns".
From the works developed in these last years of studentship, 3 books (in German) that talk about the Armâns resulted: two by the BOTIMET M&B publishing house in Tirana (both translated into Albanian), and the third by the well-known Frank & Timme publishing house in Berlin.
🎤🎥📢 Miercuri, 28 mai 2025, ora 19:00, ne vedem live cu Yiani Mantsu. S-a născut în localitatea Râmnic/Dobrogea ȋntr-o familie de Armâni ṣi a absolvit Inst. Pol./ Facultatea TCM (construcţii de maṣini). A lucrat câţiva ani ȋn Bucureṣti (la “Mecanică Fină” ṣi Inst. Naţional de Construcţii de Maṣini), iar din anul 1982 s-a stabilit ȋn Germania, unde a lucrat ȋn domeniul auto până când a ieṣit la pensie (ultimii 20 de ani, la firma Opel).
A fost secretar la asociaţia UCLA Freiburg, unde a fost implicat ȋn organizarea congreselor pentru limba ṣi cultura armânească, precum ṣi a cursurilor de vară pentru studenţi. În acelaṣi timp a participat la o serie de ȋntâlniri la Stasbourg ṣi Bruxelles, ȋn vederea obţinerii Recomandării 1333 (1997).
În perioada 2008-2014 a fost preṣedinte la Consiliul Armânilor, conlucrând pentru finalizarea mai multor activităţi.
După ieṣirea la pensie a devenit din nou student, la Goethe Uni. Frankfurt - a absolvit studii universitare de Istorie&Arheologie ṣi Antropologie/Etnologie. În plus, a terminat ṣi un masterat (Istorie) cu lucrarea „Cultural and ethno-political consequences of the Balkan wars from 1912/13. The role of national minorities, using the case study of the Armâns”.
Din lucrarile dezvoltate ȋn aceṣti ultimi ani de studenţie au rezultat 3 cărţi (ȋn limba germane) ce vorbesc despre Armâni: două la editura BOTIMET M&B din Tirana (ambele traduse ȋn albaneză), iar a treia la cunoscuta editură Frank & Timme din Berlin.

22/05/2025

Muabeti armâneascâ deadun cu Steliana Duliu-Bajdechi