ISCOADA

07/08/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Pentru cei mai maturi dintre noi, Calea Moșilor din București obișnuia să însemne o stradă lungă, unde te duceai după nasturi și țesături, întinsă haotic printre case și blocuri până la Piața Obor. Astăzi, este un spațiu fracționat, cu numerotare deloc intuitivă, împărțită între Calea Nouă și cea Veche.

Segmentul nou (de la bulevardul Carol până la intersecția cu Obor) este marcat de blocuri socialiste, cu zece etaje, anvelopate și nou zugrăvite în culori pastelate, în spatele cărora, printre garduri și parcări, încă se mai zăresc câteva vechi curți și case din cărămidă cu decorațiuni de lemn, care au supraviețuit demolărilor din timpul comunismului.

Pentru o mare parte din istoria sa, Moșilor s-a dezvoltat în jurul comunităților de negustori și meșteșugari. Demolarea fostelor case și lărgirea șoselei a produs o fragmentare bruscă a identității și, implicit, a condițiilor de locuire și relaționare. Astăzi, această schismă se resimte prin contrastul puternic dintre „nou” și „vechi”.

Pe segmentul vechi al Căii Moșilor (între strada Bărăției și bulevardul Carol) planează o atmosferă de abandon, cu numeroase construcții părăsite, cu intrările fostelor prăvălii zidite și cu geamurile sparte. O parte dintre clădiri au rămas niște carcase goale, lipite de trotuar și cu atenționări pe foi A4: „pericol de prăbușire”.

Aici, clădiri abandonate sau fără statut legislativ clar sunt folosite de persoane fără adăpost, adesea acuzate de „mutilarea” monumentelor de arhitectură. Faptul că păstrarea patrimoniului și a identității zonei nu este o prioritate pentru persoane care trăiesc în sărăcie și excluziune socială este lesne de înțeles. Dar aceste construcții nu sunt prioritare (sau profitabile) nici pentru proprietari sau stat.

În cazul clădirilor grav avariate, valoarea terenului o depășește pe cea a construcției, iar proprietarii preferă să le lase să se degradeze până la stadiul de prăbușire. Din cele 34 de monumente istorice amplasate pe Calea Moșilor, doar una a fost renovată în ultimul deceniu.

Citește cel mai nou material ISCOADA – despre una dintre cele mai vechi și lungi artere din București, astăzi amenințată de speculă imobiliară și degradată de improvizații și intervenții care îi ignoră complet statutul de zonă protejată. De Ștefania Ventome, absolventă a licenței de filologie a Universității din București.

28/07/2025

Aradul se află la intersecția teritorială dintre Banat și Crișana, deopotrivă pe ambele maluri ale Mureșului și la congruența simbolică dintre două mari orașe vestice ale României: Timișoara și Oradea.

În ce fel sunt percepute local relațiile interregionale dintre cele trei orașe? Privind din afară, se întrevede un mediu care mai degrabă ar potența competiția, în detrimentul punților de colaborare.

Mâine seară gândim soluții concrete și operaționale de cooperare în cadrul dialogului public ISCOADA Talks // Aradul în umbra marilor orașe: cooperare sau competiție în dezvoltarea regională?, alături de jurnalista arădeancă Corina Hutan și invitații Roxana Sabău (antreprenoare, vicepreședinte Asociația Antigona și actriță profesionistă la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad), Ioan Matiut (scriitor, jurnalist și editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România) și Ovidiu Florin Toderici (profesor universitar la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad și prorector în cadrul aceleași universități).

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫ă! 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖, 𝐥𝐚 @𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢, 𝐏𝐚𝐥𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐀𝐫𝐚𝐝.

26/07/2025

De ce sunt orașe precum Timișoara și Oradea printre primele opțiuni în alegerile profesionale și de dezvoltare ale tinerilor din regiune? Are Aradul oportunități de oferit care să încurajeze mai degrabă colaborarea, decât competiția, și ce soluții există în acest sens?

Discutăm despre toate acestea împreună cu gazda noastră, moderatoarea 🎤 Corina Hutan (jurnalistă culturală & organizatoare de evenimente culturale în Arad & realizatoare emisiune Cafeneaua Culturală la TV Arad) și invitații:

🎤 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐒𝐚𝐛ă𝐮 – antreprenoare, vicepreședinte Asociația Antigona și actriță profesionistă la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad. Se descrie ca o „mega‑workaholică”, care a jucat spectacole chiar până în luna a noua de sarcină (inclusiv în Totul despre femei, Tache, Ianke și Cadâr, Familia Ibsen). În 2024 a co-inițiat împreună cu actorul Zoltan Lovas Academia de Teatru „ZoRo” în Arad. Din februarie 2024 coordonează cursuri de teatru, improvizație, dicție și dezvoltare personală pentru copii între 4 și 16 ani.

🎤 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐚𝐭𝐢𝐮ț – scriitor, jurnalist și editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Cu o prezență recunoscută în viața culturală a Aradului, îl regăsim în proiecte culturale, lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR. A participat la numeroase festivaluri de literatură și proiecte literare în țară și străinătate, a publicat peste 10 volume de poezii proprii și este prezent ca poet invitat în numeroase antologii.

🎤 𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐝𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢 – profesor universitar la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad și prorector în cadrul aceleași universități. În cei peste 25 de ani de activitate didactică în învățământul preuniversitar și universitar a activat ca membru în diverse comisii de specialitate ale Ministerului Educației și ca formator în cadrul ANPCDEFP România. De asemenea, a coordonat și implementat peste 20 de proiecte PHARE, POSDRU, POCU, PNRR și ERASMUS.

🎇 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 ISCOADA Talks // Aradul în umbra marilor orașe: cooperare sau competiție în dezvoltarea regională? 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫ă!
📍 Marți, 29 iulie, de la ora 18, Marii Uniri, Palatul Comitatului (Bd. Revoluției 81), Arad

----------------------------------------------------------------------
Seria de dialoguri #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 își propune să aducă perspective diverse asupra unor subiecte dificile, relevante și actuale, despre care se vorbește prea puțin în spațiul public.
----------------------------------------------------------------------
𝑃𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑐𝑜-𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑁𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙. 𝑃𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙 𝑛𝑢 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̧𝑖𝑎 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙. 𝐴𝐹𝐶𝑁 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡𝑒. 𝐴𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑏𝑒𝑛𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖.

24/07/2025

ISCOADA ajunge foarte curând la Arad!

🗣️ Invităm publicul local la un dialog onest despre cm sunt percepute relațiile interregionale între cele 3 orașe (Arad, Timișoara și Oradea) aflate într-o permanentă concurență la nivel de oportunități pentru tineri, antreprenoriat, educație și mediu cultural.

👁️ Marți 29 iulie, de la 18
📍 Marii Uniri, Palatul Comitatului (Bd. Revoluției 81)

Ilustrație de Ramona Iacob

20/07/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Într-un București în care furtunile smulg acoperișurile ansamblurilor rezidențiale nou construite și în care prea puțini dintre noi își mai permit propria locuință - cartierul limitrof Militari Residence se profilează ca accesibil tuturor, cu apartamente noi și moderne. Ce se află, însă, în culisele acestui spectacol imobiliar?

În perioada postdecembristă, repulsia față de comunism încurajează retragerea statului din relația cu cetățenii, lăsând un drum neîngrădit pentru investitorii privați, sub certitudinea că cererea și oferta se vor calibra automat pentru a oferi de toate pentru toți.

Imaginea idealizată și fictivă a cartierului începe să fie cosmetizată în 2010, cu complicități ilegale între dezvoltatori și presa audiovizuală. OTV, de exemplu, publica atunci pe burtiere mesaje precum: „𝘔𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳𝘪, 𝘵𝘰𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘰𝘥𝘦𝘳𝘯𝘶𝘭 𝘤𝘢𝘳𝘵𝘪𝘦𝘳 𝘣𝘶𝘤𝘶𝘳𝘦ş𝘵𝘦𝘢𝘯!” și „𝘊𝘢𝘴𝘢 𝘥𝘦 𝘷𝘪𝘴. 𝘛𝘰𝘵 𝘤𝘦 𝘢𝘪 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘶𝘯 î𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵 𝘥𝘦 𝘷𝘪𝘢ţă 𝘯𝘰𝘶ă!” A fost amendat ulterior de CNA.

În vreme ce dezvoltatorii din Chiajna asigură că „𝘯𝘶 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴ă 𝘳𝘦𝘱𝘢𝘳𝘪, 𝘴ă 𝘳𝘦𝘯𝘰𝘷𝘦𝘻𝘪, 𝘴ă 𝘮𝘰𝘥𝘪𝘧𝘪𝘤𝘪”, realitatea îi împinge pe locatari să improvizeze lucrări urbanistice ca să… nu mai meargă prin nămol până la stația de autobuz.

Cartierul Militari Residence este un exemplu violent al modului în care un bun public (locuirea) se transformă într-o marfă exploatată; în care injustiția urbană și disprețul față de cetățeni primește constant autorizații de construire; în care spațiile publice sunt comodificate, iar infrastructura deficitară izolează comunități – social, spațial, economic.

Citește cel mai recent material ISCOADA – despre lăcomie în comodificarea locuirii, apatie și complicitate politică, semnat Șerban Barbu, absolvent al licenței de Antropologie a Universității din București și parte a organizației ActiveWatch.

Fotografie de Șerban Barbu

10/07/2025

Deja știți că ISCOADA s-a născut în urma Master Antropologie SNSPA, care ne-a deschis ochii (și mai larg) și ne-a antrenat curiozitatea despre lumea din jur.

Dincolo de bogăția academică, este un program de masterat pe cât de angajat cu studenții, pe atât de flexibil. Cea mai bună veste de anul ăsta este că interviul de admitere are loc online - deci direct de pe plajă, pajiște sau confortul casei proprii. Mergeți cu toată încrederea, rata de regret e practic inexistentă!

𝐂𝐞 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐚̆ 𝐌𝐚𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐧𝐭𝐫𝐨𝐩𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐒𝐍𝐒𝐏𝐀?
✅ O abordare aplicată, axată pe cercetare de teren reală încă din primul an;
✅ Îndrumare personalizată, relație constantă de mentorat și feedback;
✅ Cursuri predate de cadre didactice formate la universități de top internațional: Stanford, Cambridge, Oxford, UCL Londra, CEU Budapesta, Bruxelles, Lancaster, Michigan;
✅ Participare la ateliere, festivaluri de film documentar (Astra Sibiu, Pelicam), expoziții cu tematică socială, întâlniri cu invitați din mediul academic și profesional;
✅ Locuri bugetate (fără taxă), burse de merit, performanță, sociale și Erasmus;
✅ Program flexibil — cursuri desfășurate în a doua parte a zilei.

La Masterul de Antropologie SNSPA nu doar înveți despre lume — ci înveți cm să o studiezi, cm să pui întrebările corecte și cm să construiești cercetare relevantă.

📚 Mai multe detalii despre program: https://masterantropologiesnspa.wordpress.com

📩 Întrebări? [email protected]

01/07/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Am construit o lume scenică, vieți organizate după șabloane vizuale – nu ca să trăim cu adevărat, ci ca să fim priviți. Nu mai vrem doar să fim fericiți, ci să arătăm că suntem. 𝑪𝒆 𝒓𝒐𝒔𝒕 𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒎𝒂𝒊 𝒇𝒂𝒄𝒊 𝒄𝒆𝒗𝒂 𝒅𝒂𝒄𝒂̆ 𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒊 𝒏𝒖 𝒔𝒆 𝒖𝒊𝒕𝒂̆?

Filozoful ceh Vilém Flusser arăta cum, în cazul revoluției din 1989, televizorul a transmis nu realitatea, ci imaginea unei realități, iar spațiul politic însuși s-a mutat în interiorul ecranului.

În loc să iasă în stradă, oamenii privesc și astăzi (ca și atunci) suferința ca pe un spectacol. Imaginea creează doar iluzia participării. Cetățeanul devine din potențial participant, doar consumator al (unei) realități(i).

Privim moartea, tragedia cea mai profundă, printr-un ecran protector care ne protejează de durere, dar și de responsabilitate. Nu mai reacționăm la suferință, ci o scrollăm. Nu mai protestăm, ci dăm share. Genocidul, deportările imigranților, dezumanizarea persoanelor trans, femicidul — toate sunt știri, 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡, sunet de fundal. Imaginile rar mobilizează, ba chiar ne liniștesc, pentru că fac realitatea să pară cu atât mai departe de noi.

În acest context, imaginea din spatele ecranelor nu mai e o poartă spre înțelegere, ci un zid între noi și responsabilitatea de a acționa.

Adevărata rezistență e să nu încetăm să simțim. Să nu încetăm să vedem. Să nu uităm de realitatea IRL (𝐼𝑛 𝑅𝑒𝑎𝑙 𝐿𝑖𝑓𝑒).

Citește un eseu puternic despre cm imaginile ne disociază de fapt de realitate și cm direcționează umanitatea spre pasivitate. Material semnat 𝐀𝐫𝐨𝐧 𝐌𝐚𝐝𝐨𝐧, artist, DJ/producer, performer și bodyguard.

-------------
Ilustrații de 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐈𝐚𝐜𝐨𝐛, după un desen de Otto Dix
-------------
Rubrica de eseuri ISCOADA este curatoriată de jurnalistul și scriitorul 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐂𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧𝐧𝐞𝐭.

23/06/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Neînțelegerea menstruației ca fenomen biologic a condus la propagarea de credințe nocive privind femeia „menstruantă”, toate având un numitor comun: ideea de impuritate.

„𝘔𝘶ș𝘤𝘩𝘪𝘪 𝘮â𝘪𝘯𝘪𝘪 𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘢𝘶 𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘢𝘵 𝘴𝘵𝘳â𝘯𝘴𝘶𝘭 î𝘯 𝘱𝘶𝘮𝘯 𝘢𝘭 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘢𝘣𝘴𝘰𝘳𝘣𝘢𝘯𝘵, 𝘭𝘢𝘰𝘭𝘢𝘭𝘵ă 𝘤𝘶 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘨𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘯 ș𝘤𝘰𝘢𝘭𝘢 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭ă 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘤𝘰𝘵𝘦𝘢𝘶 𝘱𝘪𝘵𝘪𝘵 𝘰𝘣𝘪𝘦𝘤𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘪𝘯 𝘨𝘩𝘪𝘰𝘻𝘥𝘢𝘯𝘦, 𝘥𝘦 𝘱𝘢𝘳𝘤ă 𝘢𝘳 𝘧𝘪 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘰 𝘢𝘳𝘮ă, 𝘧𝘶𝘳𝘪șâ𝘯𝘥𝘶-𝘴𝘦 𝘢𝘱𝘰𝘪 𝘭𝘢 𝘵𝘰𝘢𝘭𝘦𝘵ă.”

Atât în public, cât și în privat, menstruația este învăluită într-o mare de mituri stigmatizante și superstiții restrictive: „𝘚â𝘯𝘨𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘦𝘯𝘴𝘵𝘳𝘶𝘢𝘭 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴â𝘯𝘨𝘦 𝘴𝘵𝘳𝘪𝘤𝘢𝘵.”

Pentru femeile aflate în situații socio-economice vulnerabile, produsele menstruale nu sunt întotdeauna accesibile. Alternativele rămân vata, cârpele și propriile haine. Pentru femeile fără adăpost, lucrurile sunt, însă, și mai complicate. Pentru a-și menține igiena, aceste femei își procură apă din parc, pe care o încălzesc doar dacă au posibilitatea.

Asociația Iele-Sânziene a făcut o petiție în fața Ministerelor Sănătății și Educației pentru a distribui produse menstruale gratuite în școli, însă s-au lovit de situații ipotetice precum: „𝘋𝘢𝘤ă 𝘧𝘦𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦𝘴𝘤 𝘢𝘣𝘴𝘰𝘳𝘣𝘢𝘯𝘵𝘦, 𝘢𝘵𝘶𝘯𝘤𝘪 𝘣ă𝘪𝘦ț𝘪𝘪 𝘤𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦𝘴𝘤?” (întrebare pusă de un bărbat secretar de stat)

Modul prin care participantele la studiul de față au reușit să neutralizeze stigma, superstițiile și miturile, a fost să confere menstruației un statut divin: „𝐀 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐮!”

Citește cel mai nou material ISCOADA despre experiența menstruației pentru femeile vulnerabile — semnat 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞, absolventă a facultății de antropologie și a masterului de sociologie de la Universitatea din București.

Ilustrații de Ramona Iacob pe un suport desen de Jean-Baptiste-Camille Corot

19/05/2025

De astăzi, la muncă!

Vă așteptăm de la 19, la dialogul public ISCOADA Talks // Masculinitate și discriminare de gen în epoca digitală. Mulțumim Centrul Naţional al Dansului Bucureşti pentru găzduire și AFCN pentru co-finanțare.

Lucrare suport: Conversation Between Rocks and a Mist (2020), de Ashley Eliza Williams

17/05/2025

Indiferent de cm ne va surprinde ziua de luni, merită să ne vedem și să discutăm un subiect care pe noi ne preocupă de mult, de dinainte ca anumite tipologii de masculinitate să invadeze spațiul politic.

Observăm cm dinspre lideri ai lumii occidentale vin mesaje contradictorii și doctrine politice care seamănă izbitor cu forme ale autoritarismului de gen – sunt vizate dreptul la sănătate reproductivă, la egalitate și identitate de gen sau orientare sexuală.

Mai mult, influenceri și spații online dedicate tinerilor bărbați („manosfere”, cursuri de masculinitate, grupuri radicale de mesagerie) permit acestora să „revendice” un tip de masculinitate perceput ca pierdut și să militeze împotriva rolului femeilor și al persoanelor q***r din societate – printre alte categorii la fel de discriminate.

Deși în ultima jumătate de secol am progresat semnificativ cu privire la drepturile și emanciparea femeilor și a persoanelor q***r, acum asistăm la mișcări culturale de re-luare în posesie a structurilor ierarhice patriarhale, din ce în ce mai răspândite online, și ale căror efecte le simțim și în interacțiunile sociale offline.

Luni, de la 19, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cu 𝐏𝐚𝐮𝐥𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐤𝐞𝐫 (artistă și activistă) și invitații:

// 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐚 (expertă în studii de gen și activistă feministă)
// 𝐈𝐚𝐧 𝐓𝐞𝐨𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 (activist trans & comunicare Asociația ACCEPT)
// 𝐔𝐧 𝐣𝐮𝐫𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭 care investighează manifestările online ale fenomenului în România.

Lucrare suport: „Fancy Meeting You Here", de Leah Kiser