10/16/2026
🌳 Vlad Filat, președintele PLDM:
„Republica Moldova continuă să consume din resursele create în perioada sovietică. Nu este vorba despre nostalgie, dar trebuie să recunoaștem că atunci s-au construit anumite lucruri, inclusiv în educație și cultură.
Din fericire, această resursă nu este complet epuizată. Avem încă o temelie pe care putem construi ceva nou.
Este greșită abordarea potrivit căreia înaintea noastră nu a existat nimic.
Chiar dacă această temelie trebuie consolidată, trebuie să construim mai departe, nu să distrugem totul și să începem de la zero. Un stat nu funcționează ca un șantier. El are nevoie de continuitate și de memorie instituțională, pe care noi am pierdut-o treptat, inclusiv din cauza actualei guvernări.
Nu poți considera că, direct de pe băncile universității, poți deveni un deputat performant sau poți conduce eficient un minister. Ajungem la celebra expresie: „Nu mă tem de ministrul culturii, mă tem de cultura ministrului”.
Integrarea europeană trebuie să reprezinte un proces autentic de transformare internă. Trebuie să avem instituții funcționale, o economie capabilă să genereze venituri și un sistem de securitate eficient.
Dacă am adera astăzi la Uniunea Europeană, am putea rezista concurenței?
Nu. Suntem foarte departe de acest nivel de pregătire. Riscăm să aderăm nu ca un stat puternic, ci ca un teritoriu slab populat, cu o economie necompetitivă.
Auzim frecvent și mesajul că ar fi suficient să realizăm Unirea cu România pentru a avea automat pensii și salarii mai mari. Este un mesaj fals și profund nedrept. Nu putem aborda Unirea ca pe o modalitate de a fi luați la întreținere.
Indiferent dacă vorbim despre integrare europeană sau despre Unire, trebuie să ajungem acolo ca un stat funcțional, nu ca niște cerșetori. România însăși are diferențe mari de dezvoltare între județe. Eu nu vreau ca Republica Moldova să devină Cenușăreasa României și, cu atât mai puțin, a Europei.
Integrarea europeană presupune etape: Acordul de Asociere, negocieri, perioada de preaderare și fonduri destinate pregătirii economiei și instituțiilor. Toate există pentru ca, în momentul aderării, să fii pregătit nu doar să consumi resurse europene, ci și să contribui.
Noi am parcurs aceste etape? Nu. Nu am implementat pe deplin Acordul de Asociere, iar acum se insistă asupra unei aderări accelerate, fără parcurgerea corespunzătoare a perioadei de preaderare. Se încearcă arderea etapelor.
Și cm vom arăta atunci în Uniunea Europeană? Ca o țară care și-a dorit neapărat aderarea, dar care nu este pregătită să reziste concurenței de pe piața europeană.
De ce pleacă moldovenii să muncească în Uniunea Europeană? Pentru salarii și condiții mai bune. Dacă nu vom crea asemenea condiții acasă, ce îi va împiedica, după aderare, să plece și mai mulți? Problema este că deja ne întrebăm cine a mai rămas să plece.
Totuși, eu nu consider că Republica Moldova și-a ratat toate șansele. Viitorul țării nu trebuie privit exclusiv prin prisma celor care locuiesc astăzi aici. Avem foarte mulți moldoveni realizați profesional peste hotare, în țări europene și nu numai, care ar fi dispuși să revină.
Vorbim despre oameni cu experiență, competențe și realizări concrete, indiferent de vârstă. Ei nu vin într-o instituție ca să învețe cm trebuie gestionate procesele. Ei cunosc deja aceste lucruri și așteaptă profesionalism și din partea statului.
Acești oameni ar reveni să lucreze pentru țară, dar nu în condițiile în care trebuie mai întâi să depună cereri la PAS, să obțină o funcție și apoi să distribuie materiale electorale la fiecare scrutin.
Este nevoie, înainte de toate, de un act de guvernare profesionist. Dezvoltarea afacerilor vine și ca rezultat al calității guvernării. Nu putem aștepta ca investitorii să vină și să repare disfuncționalitățile statului.
Am avut deja întreprinderi care și-au închis activitatea sau au plecat din Republica Moldova, inclusiv Fujikura. Și există riscul să mai plece altele, nu doar din cauza scumpirilor, ci și a presiunilor la care sunt supuse.”
